Cum ratează România fondurile pentru sprijinirea tinerilor care nici nu învață, nici nu muncesc / 2 milioane de euro investiți în 4 ani, din aproape jumătate de miliard disponibili – raport CE

Sprijinul oferit din bani europeni tinerilor români care nu sunt nici angajați, nici nu urmează programe de educație sau formare profesională pare irosit: nivelul investițiilor în astfel de operațiuni și cel al participării la programe este dezastruos, după cum reiese din cel mai nou raport al Comisiei Europene privind instrumentele de sprijin și finanțare pentru angajarea tinerilor, precum și din fișa pentru România anexată acestui document. Situația, așa cum este descrisă în studiul CE, se bazează pe date strânse înainte ca pandemia Covid-19 să îi lovească și mai mult pe tinerii din medii defavorizate. Evaluarea vine în continuarea altor avertismente privind eșecurile în domeniu pe care le întâmpină România, una dintre țările europene cu cele mai mari rate ale sărăciei în rândul tinerilor.

• Raportul CE dat miercuri publicității amintește că, în perioada 2014-2020, din fondurile UE sunt alocați tuturor țărilor membre 22 miliarde de euro pentru investiții pentru angajarea tinerilor, dar există întârzieri ce variază de la o țară la alta și de la o regiune la alta. Au existat, însă, la nivel UE 3,8 milioane de participări ale unor tineri la programele finanțate prin Inițiativa Locuri de Muncă pentru Tineret (ILMT) și prin Fondul Social European (FSE), în perioada 2014-2018, reprezentând 60% din ținta de participare vizată de aceste programe.

Pentru 2014-2018, rezultatele din România sunt printre cele mai slabe la nivel european, reiese din Raportul-cadru, iar fișa de țară anexată acestuia descrie dimensiunile dezastrului.

Potrivit acesteia, „în perioada 2014-2018, UE și România au cheltuit un total de 2 milioane de euro în investiții din FSE / ILMT pentru a atinge acest obiectiv” al îmbunătățirii accesului la locuri de muncă pentru tineri. „Drept urmare, în România au avut loc 22.866 de participări la activități de ocupare a tinerilor”.

Dezastrul, în cifre, conform datelor furnizate în raportul CE:

497 de milioane de euro sunt bugetați pentru sprijinirea tinerilor, inclusiv finanțarea națională, în perioada 2014-2020. 421 de milioane reprezintă contribuția UE. 302 milioane euro sunt alocați prin ILMT (din total 329 milioane euro, incluzând finanțarea națională). Or:

• Total investiți din FSE/ILMT pentru acest obiectiv, în 2014-2018: 2 milioane de euro
• Numărul de participări ale tinerilor la acțiuni specifice pentru integrarea lor în câmpul muncii, până la sfârșitul lui 2018: 21.598 prin FSE, 1.268 prin ILMT
• Realizarea țintelor de participare în 2014-2018: 3% pentru FSE, 2% pentru ILMT

Cauza acestor eșecuri constă, potrivit documentelor citate, în întârzierile de implementare, cauzate incluiv din complementaritatea limitată și lipsa de coordonare cu alte inițiative de finanțare.

Contextul socio-economic prezentat în cazul României:

• „În 2014, rata tinerilor care nu sunt nici angajați, nici nu urmează un program de Educație sau Formare profesională (NEETs) și șomajul în rândul tinerilor au fost nu numai ridicate, dar și peste media UE (respectiv 12,5% și 22,2%). Țara a ocupat locul cinci în clasamentul NEETs din UE. Acest lucru arată că în România, tinerii se confruntă cu dificultăți specifice de acces la educație și piața muncii.
• Deși a scăzut în 2018, rata NEET rămâne relativ ridicată. Continuă să existe variații importante în funcție de regiune, regiunea Centru având rate NEET semnificativ mai mari pentru tineri decât regiunea capitală București-Ilfov (23,9% față de 7,9%).
• Rata șomajului în rândul tinerilor este puțin peste media UE (15,2%). Cu toate acestea, există disparități regionale, de la 9,1% în Nord-Est la 27,6% în Centru.
• România are cel mai mare decalaj de gen NEET în rândul persoanelor între 15 și 24 de ani (6,4 puncte procentuale). Deși Garanția pentru Tineret vizează grupul de vârstă 15-24 de ani, trebuie menționat că situația femeilor tinere NEET cu vârste între 25 și 29 de ani pare să fie și mai gravă, atingând 30,6% (17,5 puncte procentuale decalaj de gen).”

Ce spune raportul-cadru despre România:

• Rata tinerilor care nu sunt nici angajați, nici nu urmează un program de Educație sau Formare profesională (NEETs) este de 17%, printre cele mai mari din Europa, dar sub Bulgaria (20,2%) sau Italia (22,1%). Documentul arată că peste media europeană se află mai toate țările din sudul și sud-estul Europei.
• România pare să fie, conform datelor Eurostat agregate în raport, singura țară din UE în care nivelul șomajului în rândul tinerilor pare să crească pe măsură ce crește nivelul educației.
• România (49,8%) și Grecia (50,7%) sunt țări cu rate extrem de ridicate ale sărăciei care afectează persoanele tinere.
• România figurează ca singura țară unde nu se înregistrează niciun progres pentru ILMT și FSE, iar raportul precizează România pune această lipsă pe seama faptului că majoritatea operațiunilor erau încă în fază de concepere, iar sistemele IT pentru colectarea datelor de monitorizare nu au fost puse la punct în timp util

Evaluarea europeană vine în contextul în care, de ani de zile, se fac auzite avertismente legate de rateurile autorităților în privința programelor de sprijin pentru angajarea tinerilor. Amintim:

– Octombrie 2018: Datele arătau că România nu cheltuise niciun euro din alocarea de 323 de milioane de euro pentru programul Garanția pentru Tineret, care se încheia la finalul acelui an.

– Ianuarie 2019: Consiliul Tineretului din România cerea Guvernului și Comisiei Europene să găsească soluții pentru ca banii alocați să ajungă la tinerii NEET, în condițiile în care România a contribuit la program cu 27 de milioane de euro, îi fuseseră alocați peste 300 de milioane de euro, dar cheltuise sub 300.000 de euro

Foto: Pixabay.com