Elevii de clasa a VIII-a încrezători la Matematică au scoruri cu peste 100 de puncte peste medie, arată o analiză a cercetătorilor de la Universitatea București pe datele TIMSS 2019 / Fetele obțin în mod constant rezultate mai bune la matematică din 2007 încoace

4.726 de vizualizări
Foto: © Pressmaster | Dreamstime.com
Succesul la învățare la matematică și științe este diferit în funcție de gen și de încrederea de sine, fetele obținând un punctaj mai mare decât băieții, o discrepanță care nu exista în 2003, arată specialiștii în științele educației și în testare educațională de la Universitatea din București, care au analizat rezultatele studiului „Tendințe în domeniul Studiilor Matematice și Științifice Internaționale” TIMSS 2019.

Mai exact, în cadrul studiului TIMSS 2019, în România fetele au obținut la matematică un scor mediu de 487 puncte, cu 16 puncte mai mare decât al băieților (471), ceea ce reprezintă o tendință opusă față de multe dintre țările participante.

Mai jos, observații din analiza semnată de: Dr. George Gunnesch-Luca; Prof. Univ. Dr. Anca Nedelcu; Prof.; Univ. Dr. Lucian Ciolan; Prof. Univ. Dr. Romiță Iucu; Prof. Univ. Dr. Dragoș Iliescu; Drd. Daniela Avârnare; Smaranda Vlad; Drd. Anca Pericică.

„Evoluția scorurilor la matematică pentru fete și băieți este una interesantă deoarece în primele ediții de participare a României la TIMSS (1995- 2003), scorurile băieților și fetelor au fost apropiate ca valoare. Începând cu 2007, observăm nu doar o decuplare, dar și cea mai mare diferență între cele doua genuri (de 18 de puncte la acel moment); de atunci, fetele obțin în mod constant rezultate mai bune la matematică.”

„Această situație este confirmată în România și din alte surse – de exemplu, este valabilă pentru generația care a susținut TIMSS 2019 (și nu numai) și la Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a (ENVIII) și pentru Evaluarea Națională de la finalul clasei a VI-a (ENVI). Până în 2003, valorile scorurilor obținute de fete și băieți erau aproximativ egale, apoi diferența a crescut puțin în favoarea fetelor, deși graficele de evoluție sunt aproape paralele.”

„În primii ani de participare la studiul TIMSS, băieții au obținut punctaje mai mari decât fetele. Situația a început să se schimbe începând cu anul 2007. În 2011 diferența a fost extrem de mică între cele două categorii de elevi, urmând ca în 2019 fetele să se diferențieze la 10 puncte față de băieți.”

„Dacă în mediul urban, faptul că mai mulți băieți tind să ia note mici este compensat de faptul că numărul băieților care iau note maxime este mai mare decât al fetelor, în mediul rural nu există această situație, fetele fiind cele care se concentrează pe partea superioară a scalei. Tendințele sunt similare și în cazul analizei rezultatelor la științe. Cu toate acestea, băieții sunt „high achievers”, mai mulți dintre ei având rezultate mai bune decât fetele în zona superioară a scalei.”

„Procentele elevilor cărora „le place matematica” sunt distribuite aproximativ la fel în România și la nivel internațional. Așa cum era de așteptat, o relație bună cu matematica susține învățarea, elevii din acest grup obținând scoruri mai mari decât media internațională. Pe de altă parte, diferențele de scor între cei cărora „le place matematica”, „le place într-o anumită măsură” și, respectiv, „le displace” matematica sunt mult mai mari în România decât media internațională.”

„Este evidentă influența mediului școlar și importanța creării unei interacțiuni deschise și puternice între elevi și matematică prin proiectarea unor experiențe atractive de învățare.”

Încrederea în sine, direct corelată cu abilitatea de a învăța matematică

„Un alt indicator care afectează semnificativ scorul este „încrederea în sine”. Cei 10% care se simt încrezători la matematică au scor mediu de 579, cu mai mult de 100 de puncte peste media națională și peste media internațională a celor aflați în aceeași situație.”

„Cu toate acestea, din păcate, în România, cei care au încredere în forțele proprii la matematică (totală sau parțială) sunt mai puțini decât media internațională, iar procentul celor care nu se simt încrezători în ceea ce privește matematica este cu 14% mai mare decât media internațională, acești elevi având și scorul mediu mai mic decât media internațională a elevilor care nu se simt încrezători în ceea ce privește matematica. Cei care se simt „încrezători” sau „încrezători într-o oarecare măsură” au scoruri mai mari decât media națională la matematică.”

„Acest aspect reiterează cât de important este rolul dezvoltării componentei atitudinale în școală, precum și a unei evaluări formative, care pune accentul pe zona de dezvoltare proximală, pe identificarea a ceea ce știe elevul, pentru a avea fundament pentru învățare și a fi încurajat să își extindă orizontul de cunoaștere.”

În ce măsură efectul încrederii în propriile capacități la matematică și/sau științe asupra performanței școlare depinde de genul elevului?

„Modelul predictiv asupra performanței la matematică implică informații despre genul elevilor, autoeficacitatea și interacțiunea dintre aceste două variabile. Analizând datele, aflăm că, chiar și după ce controlăm variabilitatea datorată școlilor (deloc neglijabilă de altfel – cu un procent de 40%), genul elevilor și auto-eficacitatea sunt asociate cu performanța școlară.”

„Efectele sunt mici, de exemplu efectul auto-eficacității asupra performanței are o probabilitate de 100% [probabilitatea direcției] de a fi pozitiv și semnificativ. Efectul genului prezintă o incertitudine mai mare. Băieții sunt mai expuși comparativ cu fetele, efectul având o probabilitate de 94% [probabilitatea direcției] de a fi negativ, dar este ceva mai incert, iar efectul este probabil semnificativ.”

„În ceea ce privește efectul de interacțiune, datele arată în mod clar că, atât pentru băieți, cât și pentru fete, efectul auto-eficacității asupra performanței este același: nu există absolut nicio diferență în ceea ce privește unghiurile pantei de regresie pentru cele două genuri.”

„În mod evident, explicarea acestor date este facilitată de elementele vizuale, diferențele medii între genuri fiind mai evidente în Figura 9. Fetele (liniile roșii) au un intercept mai ridicat decât cel al băieților, diferență care este totuși nesemnificativă. Mai mult, unghiul pantei atât pentru fete, cât și pentru băieți este același, ceea ce indică faptul că nu există nicio diferență între genuri în ceea ce privește modul în care încrederea afectează performanța școlară.”

„În ceea ce privește gradul de afectivitate față de științe, fetele raportează un afect pozitiv mai mare față de biologie și științele Pământului decât băieții. Pe baza datelor, putem afirma că mai multe fete decât băieți manifestă o atitudine pozitivă față de aceste discipline, iar cele mai bune valori înregistrate de fete sunt mai mari în comparație cu cele mai bune valori înregistrate de băieți.”

Diferențe de gen la Chimie și Fizică

„La chimie, atitudinea elevilor este asemănătoare. Totuși, fetele raportează mai frecvent a atitudine pozitivă față de chimie, deoarece cele mai bune răspunsuri ale acestora se plasează în partea superioară a scalei. Cele mai bune răspunsuri ale fetelor sunt mai mari în raport cu cele mai bune răspunsuri ale băieților. În ceea ce privește încrederea în forțele proprii la chimie, fetele raportează o încredere mai mare în propriile capacități în comparație cu băieții. Răspunsurile băieților se aglomerează în jurul mediei. Cele mai slabe răspunsuri ale fetelor sunt mai mici decât cele mai slabe răspunsuri ale băieților, însă cele mai bune răspunsuri ale fetelor sunt mai mari decât cele mai bune răspunsuri ale băieților.”

„În schimb, la fizică situația este diferită, băieții raportând mai frecvent o atitudine pozitivă în comparație cu fetele. Băieții înregistrează rezultate mai bune decât ale fetelor, deoarece majoritatea rezultatelor sunt raportate în partea superioară a scalei. Cele mai bune rezultate ale băieților sunt mai mari decât cele mai bune rezultate ale fetelor. Situația se menține și la capitolul legat de încrederea în propriile capacități, băieții raportând o mai mare încredere în capacitățile proprii la fizică. Deși cele mai bune rezultate ale băieților sunt similare cu cele mai bune rezultate ale fetelor, cele mai slabe rezultate ale fetelor sunt mai mici în comparație cu cele mai slabe rezultate ale băieților pe această scală.”

Ce este studiul „Tendințe în domeniul Studiilor Matematice și Științifice Internaționale” TIMSS 2019:
  • Studiul TIMSS 2019 s-a realizat pe un eșantion reprezentativ format din 199 de școli, din cadrul cărora au răspuns la testele și chestionarele TIMSS un total de 4485 elevi de clasa a VIII-a.
  • Studiul TIMSS măsoară încrederea în matematică cu ajutorul scalei Mathematics SelfConcept (MSC). Scala conține 9 afirmații (de exemplu, “De obicei, mă descurc bine la matematică”), fiecare scală având 4 puncte, cu valori între 1 (nu sunt foarte de acord) și 4 (sunt foarte de acord). La fel ca majoritatea chestionarelor administrate în cadrul TIMSS, scala pentru măsurarea victimizării a fost construită pe baza unui model de tip Item Response Theory (IRT) cu scopul de a măsura un singur construct latent.

Analiza completă a cercetătorilor de la Universitatea din București poate fi descărcată de mai jos:

Foto: © Pressmaster | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


1 comment
  1. La matematica trebuie atentie când se preda la clasa, atenție si participare la fixarea cunoștințelor, efectuarea temelor dupa ce se invata temeinic lectia si lucrat acasa in plus de tema.
    Doar muncind vei avea incredere în tine.
    Doar muncind vei știi matematica.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Piața muncii cere absolvenți care știu să rezolve probleme și să ia decizii și au gândire critică, nu au doar “o grămadă de cunoștințe” – șefii Google România, BCR și Fan Courier despre adaptarea educației la nevoile pieței

“Obiectivul principal al formării (în școală – n. red.) sigur e integrarea în societate, dar și integrarea în forța de muncă. Pentru a se integra facil în zona de muncă,…
Vezi articolul

ULTIMA ORĂ Comisia de tăiat hârtii propune eliminarea comisiei metodice, a proceselor verbale, a portofoliului dirigintelui, a rapoartelor despre situația socială și despre programele de sprijin

,,Comisia de tăiat hârtii” de la ministerul Educației a făcut publice câteva dintre propunerile de debirocratizare conținute în primul raport, măsuri ce „ce au în vedere eficientizarea procesului de predare…
Vezi articolul