Cursuri de limba română și servicii de tip afterschool pentru copii – printre principalele nevoi invocate, la doi ani de la declanșarea războiului, de refugiații ucraineni participanți la un sondaj Salvați Copiii

240 de vizualizări
Foto: © Pojoslaw | Dreamstime.com
Cursurile de limba română și serviciile de tip afterschool pentru copii se numără, alături de accesul la servicii medicale și sprijin pentru găsirea unui loc de muncă, printre principalele nevoi pe care refugiații ucraineni care au apelat la sprijinul organizației Salvați Copiii le menționează într-un sondaj realizat de aceasta. 
  • La doi ani de la declanșarea războiului, Salvați Copiii România arată că, până acum, în România au intrat 5.486.365 de cetățeni ucraineni, iar dintre cei care au tranzitat România 4.460 au cerut azil. Analiza nevoilor refugiaților ucraineni se bazează pe o analiză cantitativă și pe una cantitativă (prin focus grupuri). În cazul celei cantitative, nu e precizată dimensiunea acesteia, dar ea menționează ca respondenți părinții ucraineni ai căror copii sunt incluși în programele educaționale derulate de organizația menționată. 

Potrivit acestora, jumătate dintre copiii reprezentați de eșantion (49,44%) sunt înscriși în sistemul de învățământ ucrainean, la distanță. 19% sunt înscriși și în acest sistem, la distanță, dar și în sistemul românesc. 12% merg la școli/grădinițe din România, 10% urmează o formă de învățământ de tip ucrainean în România, iar 8% nu sunt înscriși deloc în vreo formă de învățământ.

Pentru cei care nu sunt înscriși în sistemul românesc de învățământ, principala barieră invocată este cea lingvistică, menționată de aproape trei sferturi (71%) dintre respondenți.

Pe tema educației, principalele nevoi invocate de participanți sunt, la doi ani de la declanșarea războiului și sosirea unui număr semnificativ de refugiați ucraineni în România:

  • Sprijin pentru învățarea limbii române (34%)
  • Echipamente IT (28%)
  • Rechizite (15%)

În același timp, Salvați Copiii precizează că 16% dintre părinți au menționat printre principalele lor nevoi cursurile de limbă română. Iar 13% au menționat nevoia serviciilor de tip afterschool pentru copii.

Pentru părinții copiilor ucraineni refugiați în România, cea mai mare nevoie este cea sprijinului financiar, menționat de un sfert (23%) dintre respondenți, urmat de nevoia accesului la servicii medicale (19%). Trei sferturi dintre refugiați menționează că au dificultăți frecvente legate de plata chiriei și a utilităților, iar 54% spun că au dificultăți legate de vizitele la doctor sau achiziția de medicamente.

Foto: © Pojoslaw | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Lumea îl va disprețui pe premierul Ciucă de două ori mai tare: pentru că e un plagiator, ceea ce înseamnă deopotrivă un mincinos și un hoț, și pentru că e un infractor care încearcă să folosească instituțiile pentru a-și ascunde urmele – scriitorul Radu Vancu, despre încercarea de desființare a CNATDCU

Încercarea Guvernului de a desființa instituția-cheie în soluționarea plagiatelor – CNATDCU – în plin scandal de plagiat la adresa premierului Ciucă arată intenția evidentă „de protecție pentru plagiatori cu funcții…
Vezi articolul

Radu Gologan, despre închiderea școlilor: În preuniversitar nu este atât de important ce faci, ci cum înveți să gândești / Trebuia să li se pună părinților la dispoziție măcar minimul necesar să-i învețe pe copii să citească, să scrie, în mediile defavorizate

„Mai ales la politicieni, vedem că problema se pune în următorii termeni: dar cum o să recupereze materia? cum o să ajungă în viață fără capitolul de derivate de ordin…
Vezi articolul

Matematica și motivul notelor mici, la subiecte mai simple decât acum 10 ani – Oana Moraru: Ora de matematică trebuie să fie oră de formare a gândirii logice, nu de bifat file de exerciții

„Unul din motivele pentru care gândirea logico-matematică nu se mai dezvoltă suficient la copiii noștri și avem din ce în ce mai mulți elevi cu dificultăți reale la gimnaziu sau…
Vezi articolul