Curtea de Conturi: Plăți salariale necuvenite de peste 2,5 milioane de lei la nivelul Inspectoratului Școlar Gorj. Spor de dirigenție și gradații de merit acordate greșit, fără verificare sau control, printre nereguli

22.015 vizualizări
ISJ Gorj / Foto: Gorj Express
Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Gorj este vizat de concluzii grave în cel mai recent raport al Curții de Conturi, după o misiune amplă de audit desfășurată simultan în toate inspectoratele din țară în cursul anului 2025. Documentul oficial în care apar aceste detalii este Raportul de audit financiar asupra situațiilor financiare consolidate ale Ministerului Educației și a fost publicat pe 12 noiembrie. Exemplul ISJ Gorj este unul semnalat în mod diferențiat de Curte fiindcă în județul Gorj s-au făcut plăți salariale necuvenite în valoare estimată de 2.585.419 lei.
  • La conducerea ISJ Gorj în anul 2024 au fost Marcela Mrejeru, actual consilier județean PSD, și Mihai Istrate, fost vicepreședinte PSD Gorj.

Practic, Curtea arată că „În cursul anului 2025, s-au desfăşurat în mod simultan misiuni de audit la toate inspectoratele şcolare județene şi al Municipiului Bucureşti care au avut ca obiect, evaluarea modului de derulare a activităților referitoare la inițierea acțiunilor în instanță și formularea apărărilor la acțiunile inițiate de terți şi asigurarea legalității asupra modului de calcul și plată a sumelor rezultate din punerea in aplicare a hotărârilor judecătoreşti”.

Plățile necuvenit sunt de aproape 1 milion de euro în toată țara. „Ca urmare a acestor misiuni au fost constatate o serie de abateri care au generat, conform rapoartelor întocmite, plăți necuvenite estimate în sumă totală de 4.726.593 lei”, notează auditorii.

La Gorj s-au comis mai multe nereguli sistematice, iar ISJ Gorj este responsabil pentru mai mult de jumătate din sumele identificate drept „plăți necuvenite” în toată țara. „De exemplu, la nivelul ISJ Gorj, s-a constatat faptul că nivelul sumelor brute (estimate) de recuperat se ridică la suma de 2.585.419 lei”, scrie în raport. 

Curtea de Conturi arată că în unele cazuri s-au făcut plăți simultane pentru două sporuri care nu puteau fi cumulate, în contradicție cu hotărârile instanțelor: „Au fost calculate și plătite sume pentru sporul de dirigenție și pentru gradația de merit, deși în decizia instanței era menționat să se achite doar unul din respectivele sporuri,” potrivit CC.

„Aspectele constatate de auditorii interni au fost următoarele:

  • perioada pentru care au fost câştigate şi ulterior acordate drepturi salariale suplimentare a fost mai mare de 3 ani fără să fie invocat termenul legal de prescripție;
  • au fost calculate şi plătite sume pentru sporul de dirigenție şi pentru gradația de merit deşi în decizia instanței era menționat să se achite doar unul din respectivele sporuri;
  • au fost constatate erori de calcul a drepturilor salariale suplimentare;
  • au fost calculate şi plătite sume aferente unei perioade mai mare decât cea menționată în decizia instanței;
  • deficiențe referitoare la eşalonarea plăților privind diferentele de drepturi salariale;
  • aplicarea în fişa de calcul a unității a unui procent eronat pentru sporul de simultan şi fără a se limita la timpul lucrat şi la nivelul salarial reglementat”.

În plus, Curtea de Conturi atrage atenția asupra faptului că în foarte multe cazuri, sumele au fost calculate de persoane din afara unităților de învățământ, fără ca rezultatele să fie certificate sau asumate de conducerea școlilor.

„Calculul sumelor reprezentând drepturi salariale suplimentare s-a realizat de persoane din afara unităților școlare și nu au fost verificate, certificate și asumate de persoanele cu responsabilități din cadrul unităților școlare, conform prevederilor legale în vigoare”, scrie în raport.

Tot în raport se notează că în cele mai multe cazuri, inspectoratele școlare „nu au asigurat reprezentarea în instanță” în procesele intentate de cadrele didactice. Mai exact, deși Ministerul Educației a fost în mod constant chemat în judecată pentru calcularea greșită sau neplata unor drepturi, ISJ-urile — inclusiv cel din Gorj — nu au oferit apărare sau au absentat.

Concluzia Curții de Conturi este că „La nivelul inspectoratelor școlare județene și al municipiului București nu s-a asigurat, în acest caz, protejarea fondurilor publice.”

Raportul integral al Curții de Conturi poate fi consultat și aici:


7 comments
  1. Nu e o noutate:zero implicare ca și acțiune preventivă în efectuarea de calcule coerente și corecte a departamentului contabilitate din școli(nu generalizăm,dar acesta este adevărul). Pentru asftel de operațiuni , se externalizează activitatea pe bani, pentru că lipsesc profesioniștii din domeniul financiar în sistem….trăiască viza „CFP”,halal.
    Sugestie- o simpla verificare in Edusal și la sumele înregistrate pe sentințele din 2014 încoace..

  2. Verificați si la Vâlcea, atât salarizarea inspectorilor cât și a directorilor de licee! Depășesc Gorjul în impostura și nereguli.

  3. Cauza acordării unor diferențe de drepturi salariale prin hotărâri judecătorești apare din programul Edusal.Cine este obligat să calculeze sumele, ministerul și sindicatele ? Greșeala apare la cei ce calculeaza salariile ,dar pot găsi și ei scuza ca profesorii când elevii sunt analfabeți funcționali,că vina este materialul clientului ,elevii și părinții .🤣

    1. Serios? Cunosti programul Edusal? Cei care „calculeaza” salariile in scoli nu pot decat sa introduca date. Calculul il face ministerul prin intermediul Edusalului, care, apropo, in opinia ministerului… este un program „minunat”!!!!

  4. La câtă mizerie e în învățământul din Gorj, nici o surpriză!!! La cum se acordă gradatiile de merit , pe modelul Pile, Cunoștințe, Relații , un haos generalizat !!!
    Cuvintele sunt de prisos !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Universitățile au nevoie de scannere pentru verificarea plagiatelor, dar nu le pot procura cu banii de la Minister – rectorul ASE, Nicolae Istudor: Cererea Universitaria de reportare a banilor pentru analiza doctoratelor urmărește evitarea blocării fondurilor publice

Multe universități au nevoie să achiziționeze scannere performante pentru a putea verifica plagiatele din tezele de doctorat, dar nu le pot procura din fondurile alocate de minister pentru că asemenea…
Vezi articolul
finanțarea cercetării în universități

Bugetul Ministerului Educației și Cercetării, cu o alocare de 58 de miliarde lei pentru capitolul Învățământ – avizat în comisiile de profil din Parlament / Programul „Masă sănătoasă” va avea prioritate „dacă lucrurile merg bine din punct de vedere financiar în perioada următoare”

Bugetul Ministerului Educației și Cercetării pentru 2025, de aproximativ 64 miliarde de lei și cu o valoare a alocării pentru Învățământ de circa 58 miliarde de lei, conform ministrului Educației…
Vezi articolul