Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a declarat că „ar trebui, la nivelul școlii, toată lumea să știe că temele ar trebui să fie în jur de 2 ore”. „Eu cred că elevul și-ar face cu mai mult drag o temă mai scurtă decât să-i dai nu știu câte teme pe care nu și le face sau și le face cu supărare și cu nemulțumire, și cu frustrare”, a spus acesta. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru adevarul.ro.
„Noi avem reglementat, de prin 2016, timpul pe care un copil ar trebui să-l aloce pentru temele pentru acasă: este o oră la nivelul învățământului primar, 2 ore la gimnaziu, 2 ore la nivelul învățământului liceal. Și eu am apucat să spun asta, într-un anumit context, copiii n-ar trebui să aibă teme mai mult de 2 ore, nici la gimnaziu, nici la liceu și nu mai mult de o oră în zona învățământului primar”, a precizat ministrul.
Daniel David a afirmat că unii profesori nu știau de aceste reglementări și a vorbit despre principiul „less is more”:
„Evident că mi-am dat seama că unii colegi profesori din preuniversitar nu știau acest lucru, că li se părea că eu vin să reglementez acest lucru acum, deși acest lucru este reglementat din 2016. Și atunci, dacă am conștientiza aceste reglementări și le-am implementa, eu cred că ar fi un lucru bun pentru toți: copiii n-ar fi atât de încărcați, sub aspect educațional, iar, pentru profesori, mulți ar înțelege că, uneori, less is more. Adică a face mai puțin, sub aspect de conținut, poate să însemne mai bine, dacă faci acel conținut sub aspectul calității. Adică mai bine să știu ceva mai puțin, dar bine, decât să predau multe lucruri pe care copilul le uită și ajunge în zona de analfabetism funcțional.”
Moderatoare: Să spunem că în învățământul primar este mai ușor, pentru că există învățătoarea care știe câte teme a dat în acea zi și elevii se pot încadra în acea oră.
Daniel David: Eu cred că ar trebui să fie o cultură la nivelul școlii. Adică ar trebui, la nivelul școlii, toată lumea să știe că temele ar trebui să fie în jur de 2 ore.
Moderatoare: Și cum o convingem pe doamna de mate să țină cont că au elevii teme și la română?
Daniel David: Dacă devine o cultură de acest tip, de aceea ai un diriginte care poate să monitorizeze acest lucru, să vorbească cu colegii profesori care predau la clasa lui, astfel încât să se armonizeze în timp. N-ai ce face altfel. Până la urmă este o reglementare, depinde de noi să o implementăm bine și, repet, eu cred că toți am avea de câștigat. Eu cred că elevul și-ar face cu mai mult drag o temă mai scurtă decât să-i dai nu știu câte teme pe care nu și le face sau și le face cu supărare și cu nemulțumire, și cu frustrare.
La începutul lunii iunie, Daniel David a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că profesorii care dau prea multe teme „merită” să fie atenționați. Acesta a vorbit și despre sancțiuni: „aici, sancțiunile sunt cele administrative, pe care le poate lua consiliul de administrație pentru diverse alte abateri. Este, efectiv, o abatere, ca orice altă abatere de la regulamentul școlii”.
Redăm discuția pe subiectelor temelor:
Moderatoare: Sunt mulți părinți care spun că și copiii ajung la epuizare, ajung la burnout, din cauza faptului că stau la școală 5-6-7 ore, apoi acasă ajung să aibă teme și, astfel, ajung la un program mai încărcat decât al unui adult care lucrează cu normă întreaga. Ajung să lucreze mai mult de 40 de ore săptămână. Ce putem face în acest caz?
Daniel David: Trebuie să ne hotărâm ce vrem să facem și aici. Repet, pe mine singurul lucru care mă apără în această perioadă, sau pe orice ministru de fapt, că, totdeauna, când devii politician, automat tot ce spui e pus din start sub semnul întrebării, nu mai ai credibilitatea din start. Pe mine mă protejează doar faptul că spun adevărul. Și mă puteți întreba: ați spus asta și cum stau lucrurile, de fapt? Și aici trebuie să ne hotărâm, pentru că, când te uiți pe anul școlar, și la nivel de gimnaziu, și la nivel de liceu, și la nivel de învățământ primar, noi avem un număr de ore mai mic decât media OECD-ului. Deci, copiii din celelalte țări europene sau ale OECD-ului – mulți copii – au mai multe ore pe parcursul anului școlar decât copiii noștri.
Cum ajungem noi, având mai puține ore pe parcursul anului școlar, să avem o încărcătură atât de mare pe parcursul zilei? Prin faptul că avem mai multe săptămâni de vacanță și atunci va trebui să ne hotărâm. Vom dori să păstrăm aceste săptămâni de vacanță? Și așa avem ore mai puține. Noi, în mod normal, ar trebui să creștem. Sigur, nu se pune problema și nu vreau să preia cineva că ministrul are în plan să crească numărul de ore. Nu am așa ceva în plan, doar că spun, în mod normal, fiind sub media Uniunii Europene și a OECD-ului, te-ai gândi că ar trebui să crești numărul de ore, doar că, având multe săptămâni de vacanță, vă dați seama că încărcătura pe săptămână ar fi și mai mare. Deci, trebuie să hotărâm ce vrem.
Noi nu avem un număr de ore atât de mare pe parcursul unui an școlar, avem pe parcursul unei săptămâni sau pe parcursul unei zile, pentru că avem multe săptămâni de vacanță. Ăsta e adevărul. Și apoi mai apare un fenomen, deși avem reglementat – și aici unii profesori au fost supărați pe mine, dar, iarăși, într-o manieră gratuită, că eu nici n-am știut că ei nu știu. Noi avem reglementat, de prin 2016, timpul pe care un copil ar trebui să-l aloce pentru temele pentru acasă: este o oră la nivelul învățământului primar, 2 ore la gimnaziu, 2 ore la nivelul învățământului liceal. Și eu am apucat să spun asta, într-un anumit context, copiii n-ar trebui să aibă teme mai mult de 2 ore, nici la gimnaziu, nici la liceu și nu mai mult de o oră în zona învățământului primar.
Evident că mi-am dat seama că unii colegi profesori din preuniversitar nu știau acest lucru, că li se părea că eu vin să reglementez acest lucru acum, deși acest lucru este reglementat din 2016. Și atunci, dacă am conștientiza aceste reglementări și le-am implementa, eu cred că ar fi un lucru bun pentru toți: copiii n-ar fi atât de încărcați, sub aspect educațional, iar, pentru profesori, mulți ar înțelege că, uneori, less is more. Adică a face mai puțin, sub aspect de conținut, poate să însemne mai bine, dacă faci acel conținut sub aspectul calității. Adică mai bine să știu ceva mai puțin, dar bine, decât să predau multe lucruri pe care copilul le uită și ajunge în zona de analfabetism funcțional.
Moderatoare: Să spunem că în învățământul primar este mai ușor, pentru că există învățătoarea care știe câte teme a dat în acea zi și elevii se pot încadra în acea oră.
Daniel David: Eu cred că ar trebui să fie o cultură la nivelul școlii. Adică ar trebui, la nivelul școlii, toată lumea să știe că temele ar trebui să fie în jur de 2 ore.
Moderatoare: Și cum o convingem pe doamna de mate să țină cont că au elevii teme și la română?
Daniel David: Dacă devine o cultură de acest tip, de aceea ai un diriginte care poate să monitorizeze acest lucru, să vorbească cu colegii profesori care predau la clasa lui, astfel încât să se armonizeze în timp. N-ai ce face altfel. Până la urmă este o reglementare, depinde de noi să o implementăm bine și, repet, eu cred că toți am avea de câștigat. Eu cred că elevul și-ar face cu mai mult drag o temă mai scurtă decât să-i dai nu știu câte teme pe care nu și le face sau și le face cu supărare și cu nemulțumire, și cu frustrare.
Despre temele pentru acasă
În luna aprilie, ministrul Educației și Cercetării a declarat, la prezentarea raportului săptămânal, referitor la temele elevilor, ca dirigintele să aibă grijă de coordonarea între profesori, „pentru a nu încărca, într-adevăr, mai mult decât este cazul copiii”. Acesta a afirmat că „temele n-ar trebui la nivelul învățământului primar să depășească o oră pe zi, 2 ore la gimnaziu și la învățământul liceal.”
în luna martie, ministrul Educației și Cercetării le-a transmis părinților îngrijorați că elevii primesc prea multe teme „să sesizeze dirigintele, directorul școlii”. Dacă nu primesc răspuns, să se îndrepte spre inspectorat și abia apoi la minister, a spus acesta.
Adriana Iancu, profesoară de Limba română și directoare a Școlii Gimnaziale nr. 206 din București, a declarat, pentru Prima TV, că „temele nu trebuie privite numai din perspectiva aceasta a formării, a învățării imediate”. Aceasta este de părere că temele sunt „un exercițiu, în primul rând, pentru gestionarea timpului, pentru gestionarea atenției”.
Dana Bobocea, directoarea Colegiului Național Grigore Moisil din București, a spus, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că elevii trebuie să vină să spună profesorului dacă a înțeles sau nu a înțeles ceva din temă sau din lecția predată. Dacă lucrurile sunt în neregulă, abia atunci să solicite ajutorul unui alt profesor, consideră Dana Bobocea.
Un studiu experimental condus de cercetătorul Dacian Dolean, care a explorat impactul temelor asupra elevilor de clasa a III-a, la Română și la Matematică, a întors „efecte uriașe la dezvoltarea cunoștințelor (2.58), dar și la rotunjirea numerelor naturale (0.71) și la aflarea termenului necunoscut (0.20)”, în condițiile în care „efectele medii ale programelor de intervenție educațională sunt în general pe la 0.1 dintr-o abatere standard”, a explicat acesta pentru Edupedu.ro.
Cercetătorul a declarat, într-un interviu acordat Edupedu.ro, că a derulat cercetarea pornind „de la premisa că la clasa a III-a timpul de rezolvare a temei pentru acasă nu ar trebui să depășească 40 de minute”. O altă specificitate a acestui experiment a fost implicarea părinților elevilor, care au fost sprijiniți cu ghiduri create special pentru ei să își ajute copiii cu efectuarea temelor pentru acasă.
În februarie 2023, Oana Moraru, educatoare, expert educațional și director de școală privată, a explicat de ce părinții trebuie să îi ajute pe copii la teme, în special în primele clase: “Recomand părinților, cel puțin la clasele I și a II-a, să-și dedice cât mai mult timp temelor copiilor și să se oprească din a formula în jurul lor expresii de genul: hai mai repede, să le terminăm ca să te joci, hai mai repede, hai să nu le mai lăsăm pe ultima sută de metri, să scăpăm de ele”. “Felul în care privim noi învățarea se duce în sistemul copilului ca un virus”, a spus Oana Moraru în podcastul Cu capul în Nori.
„Tema nu trebuie să fie o pedeapsă sau o armă. Tema trebuie să fie efectiv o posibilitate ca el (elevul – n.red) să-și consolideze acasă, să-și însușească foarte bine ceea ce a învățat la școală, să-și întipărească lucrurile acelea în minte, atât”, a precizat Florentin Gheorghe, profesor de Limba română, la Radio România Actualități.