Temele pentru acasă – Cât de mult este prea mult? Primul studiu experimental implementat în România validează regula “10 minute pe nivel școlar”

Foto: Pexels.com
Ce impact au temele pentru acasă, în cazul elevilor de clasele I-IV? Și cât de multe teme înseamnă prea mult? Cele două întrebări au făcut obiectul primului studiu experimental implementat în România pentru a investiga utilitatea temelor în clasele primare, a anunțat Dacian Dolean, cercetător la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Concluziile studiului realizat pe 400 de elevi de clasa a II-a arată că majorarea volumului temei pentru casă în învățământul primar poate avea un efect pozitiv.

“Când am măsurat timpul mediu petrecut de elevi efectuând tema pentru acasă, am constatat că elevii din grupa a doua, care au avut volumul temei cel mai apropiat de volumul optim, au petrecut în medie 20 de minute efectuând tema pentru acasă. În consecință, studiul validează științific atât regula de 10 minute pe nivel a Asociației Naționale a Educatorilor din SUA, cât și ordinul de ministru din 2016″, a anunțat cercetătorul.

Dacian Dolean a explicat că, în SUA, Asociația Națională a Educatorilor le-a sugerat profesorilor să aplice la clasă regula de 10 minute pe nivel. “Dacă un elev de clasa a II-a ar trebui să petreacă în jur de 20 de minute efectuând tema pentru acasă, un elev de clasa a IV-a în medie ar trebui să petreacă 40 de minute”, a precizat cercetătorul român.

În România, Ordinul de ministru nr. 5893/28.11.2016 susține că elevii din învățământul primar vor petrece maxim o oră efectuând tema pentru acasă.

Dacian Dorin Dolean / Foto: acpsd.net

“Este primul studiu experimental care arată clar o relație de cauzalitate” între volumul temei pentru casă în învățământul primar și rezultatele elevilor, anunță, Dolean, care a publicat pe larg rezultatele cercetării. Studiul a fost finanțat printr-un grant UEFISCDI, unitatea din subordinea Ministerului Educației care organizează competiții de idei între cercetători și finanțează proiectele câștigătoare.

Cel care a condus studiul “Reglementarea volumului temei de casă la elevii din clasele primare: Cât de mult este prea mult?” este Dacian Dolean, cercetător afiliat la Departamentul de Psihologie al Universității Babeș-Bolyai.

Principalele concluzii ale studiului, explicate de cercetătorul Dacian Dolean pe site-ul dedicat studiului

Concluziile cercetării:
  1. “Creșterea volumului temei pentru casă în învățământul primar poate avea un efect pozitiv. Este primul studiu experimental care arată clar o relație de cauzalitate”.
  2. Supraaglomerarea copiilor cu aceleași tipuri de exerciții nu este eficientă. O excepție în acest caz ar fi cititul. În general, este cu atât mai bine, cu cât copiii citesc mai multe cărți de calitate și potrivite vârstei și intereselor lor”.
  3. Relația dintre volumul temei pentru acasă și performanța școlară este curbiliniară. Până la un punct, tema poate avea un efect pozitiv, după care acest efect dispare.

“Rezultatele obținute NU arată că tema pentru acasă la matematică în clasa a II-a nu are efect. Ele arată că dezvoltarea fluenței înmulțirii depinde în mare parte de alți factori, pe care nu i-am surprins în acest experiment (IQ, memoria de lucru vizuo-spațială, temperament – ereditar). Dar un număr minim și variat de exerciții (efectuate consecvent și frecvent) poate să fie suficient”, precizează autorul cercetării.

Acesta menționează că “rezultatele nu au evaluat calitatea feedbackului primit de elevi”, în condițiile în care “avem studii care arată rolul crucial pe care îl are sprijinul părinților în evoluția copiilor. Elevul va avea mai mult de învățat din 4 exerciții pe care mama are timp să le verifice și să explice eventualele erori, decât să efectueze 40 de exerciții și din cauza supradimensionării temei părintele să nu mai aibă timp și motivația să verifice tema”.

“Când am măsurat timpul mediu petrecut de elevi efectuând tema pentru acasă, am constatat că elevii din grupa a doua, care au avut un volum al temei cel mai apropiat de volumul optim, au petrecut în medie 20 de minute efectuând tema pentru acasă. În consecință, studiul validează științific atât regula de 10 minute pe nivel a Asociației Naționale a Educatorilor din SUA, cât și ordinul de ministru din 2016”, spune Dacian Dolean, expert în științele educației.

Explicațiile pe larg publicate de Dacian Dolean, expert în științe ale educației:

“Studiul de față a pornit de la întrebarea: În ce măsură variabilitatea volumului temei de casă poate cauza creșteri ale performanței elevilor la teste?

În studiul de față, toți copiii au primit temă, însă volumul a variat de la o grupă la alta. 440 de elevi din clasa a II-a au fost distribuiți aleatoriu în 3 grupe diferite. Aceștia au primit temă diferențiată la scriere și la matematică, timp de 20 de zile.

La scriere, elevii din grupa 1 au primit de 4 ori mai multa temă pentru acasă, comparativ cu elevii din grupa a 3-a, și de două ori mai multă temă, comparativ cu elevii din grupa a 2-a.

Tema de la Scriere și modul în care a variat, în funcție de grupa

La matematică, elevii din grupa 1 au primit de 4 ori mai puțină temă comparativ cu elevii din grupa a 3-a și de 2 ori mai puțină temă pentru acasă comparativ cu elevii din grupa a 2-a.

Tema la Matematica si numarul de exercitii, pe fiecare dintre cele trei grupe de elevi

Temele au fost similare: singurul lucru care a variat a fost volumul lor.

Evaluarea performanței elevilor s-a făcut folosind câte două teste paralele, pentru fiecare construct. Elevii au fost evaluați înaintea programului, imediat după finalizarea lui și patru luni mai târziu. Am evaluat capacitatea elevilor de a corecta erorile de punctuație, cunoștințele de ortografie și fluența înmulțirii.

În mod normal, efectul unei intervenții educaționale pe parcursul unui an școlar este de 0,4 dintr-o abatere stanrard. Efectul obținut de noi a fost de 3-4 ori mai mare, iar acest lucru este explicat prin faptul că elevii nu cunoșteau aceste concepte. Rezultatele la 4 luni ne confirmă că efectul intervenției nu a fost unul obișnuit și 4 luni mai târziu creșterea nu a fost așa de spectaculoasă. Acest lucru se eplică prin faptul că elevilor li s-a predat alt conținut, de exemplu împărțirea numerelor naturale de la 0 la 100 sau unități de măsură.

Noi am învățat aici că în acea perioadă de 6 săptămâni creșterea a fost deosebit de mare, iar acest lucru ne permite să răspundem la întrebarea: ce procent din creștere este explicat de variația volumului temei pentru acasă?

La punctuație – efectul pe termen scurt a fost semnificativ, dar mic. Elevii din grupa a 2-a (care au avut de identificat, în medie, 18 erori de punctuație) au avut o performanță semnificativ mai mare comparativ cu elevii din grupa a 3-a (care au avut de identificat, în medie, 9 erori de punctuație), dar similară cu cea a elevilor din grupa 1 (care au avut de identificat, în medie, 36 de erori de punctuație). Pe termen mediu, însă, efectul nu a mai fost semnificativ. În cazul exercițiilor de ortografie, performanța a fost similară.

Rezultatele la matematică ar putea fi surprinzătoare pentru mulți:

  • efectele pe termen scurt au fost nesemnificative, la fel ca și efectele pe termen mediu. Elevii care au primit în medie 17 exerciții de înmulțire au avut o performanță similară cu cei care au primit 34 de exerrciții de înmulțire și, respectiv, 68 de exerciții de înmulțire.

Performanța elevilor la post testul de punctuație a fost explicată de performanța lor la pre test, de educația mamei și de grupul din care au făcut parte. Interesant, însă, vârsta elevilor și educația tatălui nu au fost predictori importanți. La ortografie, rezultatele obținute au fost similare.

La matematică avem câteva modificări importante: educația tatălui, dar nu și a mamei, a fost un predictor semnificativ, în timp ce vârsta și grupul din care au facut parte elevii nu au mai fost semnificative. Cel mai important lucru pe care l-am descoperit aici este că doar 5% din creștere este explicată de acești factori. Ceea ce înseamnă că restul de 95% din varianță este explicată de alți factori:

  • tipul activităților de la clasă
  • memoria de lucru vizuo-spațială și verbală
  • claritatea explicațiilor
  • măsura înțelegerii explicațiilor
  • calitatea feedbackului corectiv
  • distrageri (interne sau externe)
  • emoții pozitive/negative
  • IQ”

 

Photo by bruce mars from Pexels

Total
356
Shares
1 comentariu
  1. Se intelege ca o tema pt un elev de clasa VIII ar trebui sa dureze cca 80 min.
    Dar ce se intelege prin TEMA? TEMA = Tema la un singur obiect de studiu?
    Daca elevii au teme pentru 4 obiecte de studiu, inseamna ca tema ar trebui sa dureze 4 x 80 min?
    Multumesc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate