Educația nu este doar responsabilitatea școlii. Modelele oferite de părinți, implicarea în viața școlară, ajutorul la teme, toate acestea sunt factori esențiali care influențează performanța școlară a copiilor. Ioana Câtea, Coordonator SOS Serviciul de Asistență Comunitară Brașov, Mirela Andrei, asistent social SOS Serviciul de Asistență Comunitară București, Alina Stoica, asistent social SOS Serviciul de Asistență Comunitară Brașov și sociologul Claudia Petrescu vorbesc într-un interviu pentru Edupedu.ro despre provocările pe care le întâmpină părinții în sprijinirea educației copiilor și măsurile prin care pot fi ajutate familiile.
- Prin programul Meniul Zilei de Mâine primește ajutor emoțional, material și educațional întreaga familie, nu doar copiii, astfel că elevi care părăsiseră anterior sistemul de învățământ au revenit pe băncile școlii și își continuă studiile.
„Scopul ultim este de a permite familiilor să atingă autonomia în îngrijirea şi protecţia copiilor lor şi, astfel, de a preveni pierderea de către copii a îngrijirii parentale”, spune Mirela Andrei.
„Acolo unde părinții nu au posibilitatea concretă de a sprijini copiii la efectuarea lecțiilor acasă (fie sunt neșcolarizați, fie au diferite alte impedimente), serviciile de tip after school, ajutorul din partea voluntarilor, la clasele mai mari, meditații suplimentare sau sprijinul remedial și mentoratul sunt soluțiile pe care le propunem”, adaugă Alina Stoica.
Nivelul de educație al părinților determină în mare măsură performanța școlară și aspirațiile copiilor, arată studiile sociologice. Însă „nu doar nivelul educației contează, ci și un mediu de familie stabil, un spațiu liniștit pentru studiu, resurse materiale, cum ar fi rechizitele și tehnologia necesară”, spune sociologul Claudia Petrescu.
Astfel că, „pentru a îmbunătăți mediul familial, condițiile de locuit și sprijinul oferit copiilor în educație, părinții sunt informați și consiliați, iar pe viitor se urmărește dezvoltarea rețelei de sprijin, a abilităților parentale și a unor programe pentru tineri”, arată Ioana Câtea.
Interviu cu Claudia Petrescu: „Nivelul de educație al părinților influențează nu doar aspirațiile academice ale copiilor, ci și sprijinul la teme și valorizarea educației, înțelegerea conținutului de învățare și activitățile de petrecere a timpului liber”
Claudia Petrescu: Familia este primul și cel mai important mediu în care copilul învață. Modelele oferite de părinți, implicarea lor în viața școlară și calitatea relației parentale sunt factori esențiali care influențează performanța școlară a copilului.
Studiile sociologice arată că nivelul de educație al părinților determină în mare măsură aspirațiile academice ale copiilor. Părinții educați tind să valorizeze mai mult școala, să ofere sprijin constant și să participe activ în procesul de învățare. Însă nu doar nivelul educației contează, ci și capacitatea de a oferi un mediu stabil, un spațiu liniștit pentru studiu și acces la resurse materiale, cum ar fi rechizitele și tehnologia necesară.
În același timp, condițiile de viață în care trăiesc copiii influențează în mod direct performanțele lor școlare. Având în vedere că aceste condiții de viață se referă la nevoile de bază ale copiilor, nu se poate discuta de performanțe școlare în lipsa lor.
Rep.: Care sunt elementele esențiale pentru dezvoltarea educațională a unui copil în afara școlii?
Claudia Petrescu: Educația se produce în școală, dar și în mediul social din care copilul face parte – familie, grupul de prieteni, comunitate. Familia este cea care are cea mai mare influență asupra dezvoltării educaționale a copilului, chiar dacă în perioada adolescenței grupul de prieteni devine un element la fel de important. Putem spune că determină educația copilului încă dinainte de integrarea lui în sistemul de învățământ prin modelele pe care le oferă, prin expunerea lui la diverse situații de viață, prin activitățile de petrecere a timpului liber etc.
Grupul de prieteni influențează în perioada adolescenței prin activitățile realizate, valorile împărtășite și comportamentele adoptate. Nevoia de acceptare socială ridicată a adolescenților face ca aceștia să preia o serie de comportamente și valori de la grupul de prieteni.
La rândul ei, comunitatea intervine prin oportunitățile de implicare a copiilor (voluntariat în diverse domenii) în activități și în decizii, valorile civice și sociale promovate, dar și oportunitățile de învățare extrașcolară sau infrastructura educațională creată.
Rep.: Ce înseamnă un “mediu propice pentru învățare” din perspectivă sociologică?
Claudia Petrescu: Mediu propice de învățare, în perspectivă sociologică, definește satisfacerea condițiilor care influențează rezultatele școlare ale copilului. Mai precis se referă la condițiile de locuire care ar trebui să asigure un spațiu în care copilul poate învăța în condiții optime, fără a fi deranjat, la existența mijloacelor materiale pentru procurarea celor necesare participării școlare, la sprijinul din partea adulților pentru activitatea de învățare, la suportul emoțional adecvat etc.
Rep.: Cum influențează programul zilnic de acasă (responsabilități, ore de somn, masă, timp liber structurat) capacitatea de învățare?
Claudia Petrescu: Programul zilnic de acasă al elevilor are o relație directă de cauzalitate cu capacitatea de învățare. Studiile au arătat că numărul orelor de somn și calitatea somnului influențează capacitatea de învățare și concentrare a copiilor.
Timpul liber structurat care să includă expunerea la diverse contexte de învățare este un element important pentru stimularea capacității de învățare a copilului. Implicarea copiilor în realizarea diverselor munci din gospodărie, inclusiv îngrijirea fraților mai mici, reduce din timpul pe care ei ar trebui să îl dedice învățării sau din cel necesar pentru odihnă. Unele responsabilități pe care copiii le au acasă (ex. păstrarea curățeniei în camera lor) pot avea efecte pozitive asupra copiilor.
Informarea și consilierea părinților pentru a îmbunătăți mediul familial, condițiile de locuit și sprijinul oferit copiilor în educație – Interviu cu Ioana Câtea
Rep.: Cum ajutați familiile să creeze un mediu care să susțină învățarea?
Ioana Câtea: Pentru sprijinirea procesului educațional în cadrul familiilor, implementăm diverse tipuri de intervenții adaptate fiecărui caz. Acestea includ atât consiliere socială, cât și sprijin material direct. Activitatea de consiliere vizează optimizarea climatului familial prin îmbunătățirea comunicării între părinți și copii, precum și facilitarea accesului la servicii psihologice specializate. Scopul este diminuarea tensiunilor care pot impacta negativ parcursul școlar al copilului.
Ne concentrăm și pe evaluarea și soluționarea aspectelor ce țin de spațiul locativ. Oferim asistență pentru renovări, reparații și dotări esențiale – de la mobilier până la conectarea la rețeaua electrică. Asigurăm produse pentru menținerea unui mediu salubru, propice studiului. Sprijinul material include achiziția de rechizite, materiale didactice și vestimentație adecvată sezonului. Finanțăm, de asemenea, meditații, dispozitive electronice necesare (tablete) și acces la internet prin reîncărcarea cartelelor PrePay.
Rep.: Care sunt planurile de viitor pentru dezvoltarea programului în comunitatea din Vulcan?
Ioana Câtea: În primul rând, urmărim dezvoltarea rețelei de sprijin prin îmbunătățirea colaborării dintre școală, familie, asistenți sociali și întreaga comunitate locală. Un alt aspect important este dezvoltarea abilităților parentale, unde planificăm organizarea unor activități de educație parentală pe diverse teme, adaptate în funcție de nevoile identificate în comunitate.
Pentru tineri, avem în vedere crearea unor programe care includ organizarea atelierelor de formare profesională și dezvoltarea abilităților sociale și de viață. De asemenea, lucrăm la dezvoltarea unor programe care să faciliteze integrarea și reintegrarea lor socială.
Serviciile de tip after school, sprijinul din partea voluntarilor, la clasele mai mari, meditații suplimentare sau sprijinul remedial și mentoratul sunt soluțiile pe care le propunem – Interviu cu Mirela Andrei și Alina Stoica
Rep.: Cum ajutați familiile să creeze un spațiu de studiu acasă?
Mirela Andrei: Adesea, în familiile vulnerabile cu mulţi fraţi, aceştia au condiţii de locuit modeste, fiind o provocare să împartă puţinul spaţiu pe care îl deţin între odihna întregii familii şi prepararea, servirea mesei.
În intervenţia sa, asistentul social încurajează familia să acorde atenţie şi creării unui spaţiu pentru studiu pentru copii. În funcţie de situaţiile individuale, sprijinim familiile în acest demers prin achiziţionarea de mobilier precum birou pentru lecţii sau a unei lămpi de birou, a unui scaun ori a unor rafturi pentru cărţi şi caiete.
Alteori, este necesară consilierea și sprijin material inclusiv privind igiena spațiului de locuit sau studiat, aerisirea, iluminarea, încălzirea acestuia, astfel încât copilul să reușească să își efectueze pregătirea pentru școală în condiții cât mai potrivite. În special în familiile în care există mai mulți copii de vârstă școlară și acasă nu au posibilitatea fizică pentru amenajarea unui spațiu de studiu, aceștia sunt îndrumați pentru înscrierea la un serviciu tip centru de zi sau program after school.
Rep.: De ce e important să ajuți și familia, nu doar copilul, din experiența dumneavoastră cu acest proiect?
Alina Stoica: Consolidarea şi păstrarea familiilor este privită ca modul optim de a promova dezvoltarea sănătoasă a copiilor. Lucrul cu copiii şi familiile este privit ca un proces de suport sau asistenţă individuală care urmăreşte să îmbunătăţească viaţa de familie şi mecanismele lor de adaptare. Scopul ultim este de a permite familiilor să atingă autonomia în îngrijirea şi protecţia copiilor lor şi, astfel, de a preveni pierderea de către copii a îngrijirii parentale. De aceea, copilul nu este sprijinit separat față de părinți, cu toții, ca familie, reprezintă un întreg în intervenția noastră.
Proiectul nostru presupune ca intervenţiile să fie adresate întregii familii. Construit pe misiunea şi viziunea organizaţiei, scopul proiectelor de întărire a familiei constă în a permite copiilor care riscă să piardă îngrijirea familiei de origine să crească într-un mediu familial protector.
Rep.: Cum îi învățați pe părinți să își sprijine copiii în procesul educațional când ei înșiși au dificultăți în a înțelege materiile?
Mirela Andrei: Acolo unde părinții nu au posibilitatea concretă de a sprijini copiii la efectuarea lecțiilor acasă (fie sunt neșcolarizați, fie au diferite alte impedimente), serviciile de tip after school, sprijinul din partea voluntarilor, la clasele mai mari, meditații suplimentare sau sprijinul remedial și mentoratul sunt soluțiile pe care le propunem.
Acolo unde este posibil se oferă îndrumare și sprijin și pentru reînscrierea părintelui la Programul „A Doua Șansă”, astfel încât să poată consolida studiile atât pentru ei, cât și pentru copiii lor.
Rep.: Care sunt cele mai frecvente provocări pe care le întâmpină părinții în sprijinirea educației copiilor lor?
Alina Stoica: Lipsa de educație (de multe ori a alfabetizării) în rândul părinților poate reprezenta un factor de risc și în privința parcursului educațional al copiilor.
Există, de asemenea, probleme de ordin economic – aceștia nu își permit achiziționarea rechizitelor, a articolelor de îmbrăcăminte și a pachetului școlar și acoperirea altor costuri legate de școală. Cu cât sunt mai mulți copii în familie, cu atât mai dificil este pentru părinții din familii vulnerabile să acopere nevoile acestora. Condițiile locative de multe ori nu permit amenajarea unui spațiu de învățare pentru copiii din familie. Prezența mai multor copii de vârstă școlară în familiile cu locuințe mici este o mare provocare.
Experiența echipelor SOS arată că succesul în educație nu poate fi privit izolat de contextul familial și social mai larg. Pentru a sprijini cu adevărat dezvoltarea educațională a copiilor din medii vulnerabile, este nevoie de o abordare integrată care să țină cont de toate aceste provocări și să ofere suport atât copiilor, cât și familiilor lor. Doar așa putem construi un viitor în care fiecare copil să aibă șansa reală de a-și atinge potențialul educațional, indiferent de mediul din care provine.
Citește și:
De la abandon școlar la media 8. Studiul de caz al lui Ionuț, un adolescent dintr-o familie cu 9 copii / Posibile soluții practice pentru autorități
Profesorii sunt cel mai important ajutor pentru copiii în risc de abandon școlar, spune sociologul Claudia Petrescu / Intervenții personalizate pentru 104 elevi prin programul Meniul Zilei de Mâine
Meniul Zilei de Mâine – programul care sprijină anul acesta 78 de copii din familii vulnerabile din Vulcan: acordarea de burse școlare, ajutor pentru renovarea spațiilor de locuit și asigurarea condițiilor de igienă – acoperirea nevoilor fundamentale de hrană și de educație (P)
Advertorial
Mihai Peticilă