Daniel David, rectorul UBB: Studenții sunt parte a comunității universitare oferind un act educațional la care ei sunt co-creatori, deci ei trebuie să fie arhitecții propriului proces de educație

273 de vizualizări
educația ecologică
Foto: Pexels.com
Studenții nu sunt doar beneficiari ai sistemului de educație, ei sunt „co-creatori” și „trebuie să fie arhitecții propriului proces de educație”, a spus profesorul Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj la Conferința Națională „Învățământul superior din România, competitiv în noul Spațiu European al Educației” organizată miercuri de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR).

David a prezentat trei idei care stau la baza filosofiei universitare pe care România ar trebui să o abordeze în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), este de părere rectorul UBB. Pe lângă ideea de participare a studenților ca arhitecți ai propriei educații, David a mai vorbit despre misiunea diversă a universităților, mecanisme nuanțate de integrare europeană și internațională și a spus că speră ca Ministerul Educației, prin PNRR și prin modul în care gândește utilizarea bugetului, să susțină această filosofie.

Amintim că, în cadrul aceleiași conferințe, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat că 3,6 miliarde de euro din fondurile pe care România vrea să le acceseze prin Planul Național de Redresare și Reziliență “vor rămâne sub tutela România Educată”, dintre care o parte vor reveni universităților.

Mai jos, declarația integrală a lui Daniel David:

„Aș puncta două-trei idei care sper să dea de gândit. Prima idee: Eu cred că studenții ar trebui tratați de către universități ca parte a comunității universitare. Știu că cineva ar putea să spună ‘Dar nu așa se întâmplă?’. Nu așa se întâmplă, în multe zone studenții chiar ei uneori se proiectează ca beneficieri ai unui act educațional. Eu mereu am fost de ideea că ei nu sunt beneficiari ai unui act educațional, ci sunt parte a comunității universitare oferind un act educațional la care ei sunt co-creatori, deci studenții trebuie să aibă un alt rol, să fie arhitecții propriului proces de educație.

A doua idee se referă la misiunile complexe ale universităților în lumea de astăzi. Noi am pornit cu misiunea de educație, ne-am bătut după Revoluție să adăugăm și misiunea legată de cercetare-dezvoltare-inovare, care acum s-a întărit prin suportul pe care Ministerul Educației îl dă specific cercetării universitare, și a treia misiune este relația cu societatea unde avem mult de lucru. Asta pentru că noi nu vrem ca absolvenții universităților să fie doar buni specialiști, noi vrem să fie buni cetățeni în același timp și vrem să fie oameni care peste 4-5-10 ani vor fi capabili să înțeleagă noua cunoaștere și să contribuie la noua știință, ori pentru asta ei nu trebuie să dobândească doar cunoștințe în cadrul pregătirii academice, ci și modalitatea de generare a cunoștințelor, deci laboratoarele didactice și de cercetare sunt fundamentale și eu sper ca prin PNRR, Ministerul Educației să susțină un program de dotare a laboratoarelor didactice din universități fiindcă din 2007 așa ceva nu s-a mai întâmplat, fiecare universitate și-a dotat laboratoarele mai ales prin granturi și prin proiecte câștigate în competiție, ori laboratoarele didactice sunt fundamentale pentru a pregăti buni specialiști și buni cetățeni pentru societate.

A treia idee. Este evident că mecanismul universităților europene este foarte important, aș vrea însă să nu facem lucrurile așa cum le facem noi de obicei, să trecem dintr-o extremă în alta și să exagerăm lucrurile. Altfel spus, există universități bune, puternice în Europa care nu sunt parte a acestor demersuri, ETH spre exemplu. În țară avem 10 universități care sunt parte a acestui demers și multe alte universități care nu sunt parte a acestui demers, altfel spus trebuie întărit acest pilon, trebuie împins în față, însă să nu uităm că nu este unicul. Mă bucur că toți vrem să susținem această dezvoltare a universităților europene și trebuie să o facem, dar să nu trecem în cealaltă extremă în care să considerăm ca este unicul mecanism de internaționalizare și de integrare în spațiul european. Deci să fim ponderați în acest demers.

Acestea sunt cele trei idei pe care am vrut să le spun: studenții ca parte a universității, misiunea diversă a universităților, mecanisme nuanțate și diverse de integrare europeană și internațională și sper ca Ministerul Educației, prin PNRR și prin modul în care gândește utilizarea bugetului să susțină această filosofie.”

Sursă foto: Pexels.com

Citește și:
Daniel David: Test de inteligență în PNRR – Minimum pentru educație: 10% și 10%! / Dacă vrei să distrugi o națiune nu îți trebuie bombe, ci să-i distrugi educația
Daniel David, președintele Consiliului Rectorilor: Sper ca ministrul Ghinea să reanalizeze filosofia PNRR. În Ungaria, 25% din “PNRR-ul lor” va fi alocat reformelor în învățământul superior. România viza la început doar 3% pentru toată educația

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Bursă lunară

Propunerile Alianței studenților pentru digitalizarea educației, “o prioritate europeană” luată în calcul în România doar “din cauza pandemiei” și folosită până acum mai degrabă ca slogan

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) propune, miercuri, o listă cu 11 măsuri care să fie luate în calcul pentru strategia privind digitalizarea educației. Aceasta include proiecte de…
Vezi articolul

VIDEO Ce înseamnă să faci cercetare? Povestea a 5 tineri cercetători din cel mai mare proiect care studiază sistemele Fluviu-Deltă-Mare din Europa

România, prin Institutul GeoEcoMar, este coordonatoarea fazei pregătitoare a primului proiect european care va studia integrat sistemul fluviu-deltă-mare. Ce face concret țara noastră în cadrul infrastructurii DANUBIUS-RI? Odată cu construcția…
Vezi articolul