Daniel David: Reforma europeană a universităților. E bună? Unde suntem noi?

2.212 vizualizări
Daniel David / Foto: ubbcluj.ro
În urmă cu patru zile, în 18 ianuarie 2022, Comisia Europeană și-a prezentat Strategia europeană pentru universități, Strategie care va greva decisiv aria europeană a educației în următorii ani. 

În sinteză, conform acestei Strategii, universitățile trebuie focalizate simultan pe excelență și incluziune și sunt văzute (a) ca un mod european de viață, într-o legătură bidirecțională universitate-societate, și (b) ca cei mai potriviți actori pentru a aborda probleme societate globale, deoarece integrează trei elemente fundamentale: educație-cercetare-inovare. Comisia Europeană se angajează prin această Strategie la patru direcții majore de acțiune asupra universităților:

  1. Întărirea componentei europene prin: alianțe transnaționale (alianțele universităților europene și alte consorții similare sunt văzute ca exemple relevante); susținerea alianțelor transnaționale pentru a avea personalitate juridică; oferirea de certificare multiplă sub cupola „European Degree label”; inițiativa „European Student card”.
  2. Tratarea universităților ca instituții ale modului de viață european: calitate și competențe pentru profesiile viitorului (ex. prin inovații pedagogice; microcredențiale; învățarea pe parcursul vieții („lifelong learning”), ecosisteme sociale, angajabilitate etc.); diversitate și incluziune; valori democratice (incluzând libertatea academică/autonomia universitară).
  3. Tratarea universităților ca actori cheie în transformările digitale și verzi. În această direcție, cu impact direct pe educație, trebuie să fim atenți la recomandarea din Strategie, care vorbește despre continuarea postpandemie a sistemului hibrid în educație (pg. 12): „…During the COVID-19 pandemic, the higher education sector showed its ability to adapt to the new situation. It became evident that digital solutions cannot and should not fully replace physical activities. The future should be based on hybrid solutions representing a good balance between physical presence and digital tools”.
  4. Tratarea universităților ca agenți ai leadershipului și competitivității europene globale (ex. promovarea ariei educaționale europene la nivel global în demersuri comune de tip „Team Europe approach”, nu doar individuale; consorții transeuropene; recunoașteri reciproce transeuropene de diplome/competențe; circulația/mobilitatea rapidă a competențelor).

Aceste direcții majore de acțiune asupra universităților vor fi susținute instituțional și financiar de la nivelul Comisiei, dar ele trebuie susținute și de la nivel național. În acest sens, Comisia a propus Consiliului Uniunii Europene să recomande statelor membre să implementeze la nivel național mecanisme care să susțină administrativ și financiar aceste direcții de acțiune (vezi detalii aici).

GUILD – organizația unora din cele mai relevante universități europene de cercetare avansată, din care și UBB face parte – a făcut recent o analiză a acestor documente programatice (vezi detalii aici). Dincolo de diverse aprecieri și recomandări ce pot fi regăsite în poziția GUILD, concluzia cheie este că, deși cele două mari mecanisme propuse de Comisiei pentru a asigura competitivitatea universităților europene – (1) colaborările transnaționale și (2) „excelența incluzivă”– sunt importante, probabil că nu vor putea asigura competitivitatea europeană fără a pune inițial în centru „știința de excelență” (în formula completă de cercetare-dezvoltare-inovare, „top down” și „bottom up”). Construirea colaborărilor și incluziunii menționate în Strategie trebuie să se facă obligatoriu de pe această platformă a „științei de excelență”, integrând astfel mai bine aria europeană a educației cu aria europeană a cercetării. 

Implicațiile acestor dezbateri europene pentru România sunt extrem de importante:

  1. Întărirea colaborărilor transnaționale. Alianțele universităților europene sunt aici unul dintre mecanismele principale care trebuie susținute, dar acțiunea nu trebuie să se reducă doar la acest mecanism, ci trebuie să avem mai multe direcții concomitente de acțiune (ex. încurajarea programelor de master de tip „Erasmus Mundus”; susținerea diverselor consorții europene/internaționale etc.). Ca o notă personală, trebuie să avem grijă aici ca diversele alianțe/consorții, paradoxal, să nu reducă libertatea colaborărilor dintre instituții; spre exemplu, o universitate din afară țării, membră într-o alianță/într-un consorțiu cu o universitate din țară, să nu fie descurajată în a avea colaborări și cu alte universități din țară, altfel spus, alianțele/consorțiile să nu limiteze vechea dinamică Erasmus, ci să o amplifice!).
  2. Analiza urgentă a implementării unei flexibilizări hibride a sistemului educațional.
  3. Modificări legislative implementaționale pentru a susține direcțiile 1-4 din Strategie (cu accent rapid pe „joint degrees”, microcredențiale, personalitatea juridică a diverselor consorții/alianțe în relație cu „European degrees”).
  4. Suport financiar adecvat pentru a implementa direcțiile 1-4 din Strategie. Un început excelent în acest sens este programul Ministerului Educației de a susține cercetarea în universități; acesta trebuie să beneficieze de un buget mai mare și ținut la standarde de competitivitate.
  5. PNRR trebuie adaptat cu atenție, prin Ghiduri specifice, pentru a susține financiar și ca implementare (reformă) direcțiile 1-4 din Strategie.

____________

Daniel David este profesor de științe cognitive clinice, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), profesor asociat („adjunct professor”) la Icahn School of Medicine at Mount Sinai în New York, SUA și directorul pentru cercetare al Albert Ellis Institute în New York, SUA. Este evaluator internațional în cercetare și educație, iar în 2019 și 2020 a fost inclus între cei 2% mai citați oameni de știință ai lumii (în sistemul Scopus).


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like
Înscrierea la Evaluarea Națională Documente / Foto: Pexels.com

EXCLUSIV Curtea de Conturi și-a trimis auditorii la Ministerul Educației, pentru a verifica decuplarea universităților de cercetare și schimbarea standardelor minimale pentru profesori. Curtea anunță că a emis în 2019 recomandările inspectate astăzi, după un raport acceptat fără „obiecțiuni” de Ecaterina Andronescu și Nicolae Hurduc

Curtea de Conturi anunță că o echipă de auditori ai instituției derulează în prezent o acțiune de „follow-up” la Ministerul Educației, prin care verifică modul „de ducere la îndeplinire a…
Vezi articolul

Ministrul Cîmpeanu “pare să nu înțeleagă cum funcționează statul de drept” – Cristian Pîrvulescu, SNSPA / Acesta insistă asupra valabilității Ordonanței 99, ce permite o perioadă de tranziție din online la predarea față în față “pe întreg parcursul anului universitar”

Ordonanța de urgență 99/2021, invocată în ultima săptămână ca argument legislativ pentru o tranziție mai lungă de la predarea online la cursuri onsite în universități, “nu are nicio legătură cu…
Vezi articolul

Prodecanul Facultăţii de Teologie, Vasile Răducă: „Am răspuns în calitate de preot ortodox, nu pot să justific nişte lucru pe care Biserica nu le permite”

Prodecanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii Bucureşti, profesorul universitar doctor Vasile Răducă a declarat pentru ştirileprotv.ro că cele trei răspunsuri controversate pe care le-a dat la Radio Trinitas…
Vezi articolul

Elevii și studenții din familii cu posibilități reduse pot depune cerere la școli până pe 17 aprilie pentru bonuri valorice de 200 de euro ca să-și cumpere calculatoare, prevede un proiect de HG pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de mâine. Școlile sunt închise până după Paște, cel puțin

Elevii și studenții din familii cu posibilități reduse pot depune cerere la școli până pe 17 aprilie 2020, dacă vor să se înscrie în Programul Euro 200, dacă vor să…
Vezi articolul

Daniel David, după ce a fost numit în conducerea CNATDCU: Noi nu gândim individual, ci instituțional. Dacă mâine Consiliul Rectorilor își asumă poziția pe care eu am susținut-o – că rectorii nu ar trebui să fie în aceste consilii – eu îmi dau demisia. Dar regula e regulă

Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, este unul dintre cei doi rectori recent numiți în noul Consiliu general al CNATDCU, for care a generat discuții aprinse între rectorii care…
Vezi articolul