Rezultatele elevilor români la evaluările internaționale arată că școala testează și formează insuficient capacitatea copiilor de a utiliza ceea ce învață în situații de viață reală, susține fostul ministru al Educației Daniel David, într-o analiză publicată pe blogul său după apariția rezultatelor PISA 2025.
„Nu este ceva în neregulă cu capacitatea copiilor din țară de a învăța și/sau a profesorilor de a preda eficient? NU!”, scrie Daniel David. Ca psiholog, el afirmă că elevii români au capacități de inteligență și creativitate comparabile cu cele ale elevilor din alte țări, iar profesorii au pregătirea necesară pentru a preda eficient. Problema, spune el, este una de sistem și de paradigmă educațională.
Daniel David compară rezultatele PISA cu cele de la TIMSS 2023, evaluare la care elevii români de clasa a VIII-a au obținut, la matematică, 496 de puncte, peste media internațională de 478 de puncte. În schimb, la PISA 2025, România a obținut 419 puncte la matematică, sub media OCDE indicată de autor.
Explicația propusă de fostul ministru ține de felul diferit în care sunt construite cele două evaluări. TIMSS este mai apropiat de programa școlară și verifică, în principal, cunoștințele, aplicațiile și raționamentul raportate la conținuturile studiate. PISA urmărește, în schimb, modul în care elevii folosesc competențele dobândite pentru a rezolva probleme din viața cotidiană.
„Paradigma PISA pornește de la situații de viață, pe care copiii trebuie să le vadă «matematic» sau «științific» și, astfel, să găsească soluții eficiente”, arată Daniel David. Cu alte cuvinte, diferența dintre performanțele la TIMSS și cele la PISA ar putea indica faptul că elevii români reușesc mai bine să răspundă cerințelor apropiate de materia predată decât să transfere și să aplice ceea ce știu în contexte noi.
Totuși, cifrele TIMSS trebuie interpretate cu limitele de rigoare. În România, ediția 2023 a studiului s-a desfășurat în perioada grevei generale din educație, iar ratele de participare ale școlilor au rămas sub standardele stabilite pentru eșantion, atât la clasa a IV-a, cât și la clasa a VIII-a. IEA, organizația internațională care realizează studiul, a precizat că o participare mai scăzută nu face automat rezultatele nevalide sau nereprezentative, însă recomandă interpretarea lor „cu oarecare precauție”, după cum Edupedu.ro a scris.
În analiza sa, Daniel David susține că măsurile luate în ultimii ani – de la reducerea efectivelor de elevi în clase și creșterea burselor, până la majorările salariale – nu au produs, deocamdată, o îmbunătățire a rezultatelor PISA. El atrage atenția că o creștere a finanțării, într-un sistem nereformat, poate genera „anomalii educaționale”, dând ca exemplu bursele de merit acordate pentru medii de 5.
Fostul ministru propune o schimbare de paradigmă prin modelul „Școlilor QX”, cu accent pe formarea competențelor aplicabile în viața de zi cu zi. Printre măsurile invocate se află ore remediale încă din ciclul primar, regândirea curriculumului prin prisma competențelor și extinderea evaluărilor naționale din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a.
Daniel David afirmă că efectele reformelor QX, începute în anul școlar 2025-2026, ar putea fi evaluate la următoarea rundă PISA, în 2029. „Dacă se va implementa adecvat, în 2029 cred că performanțele României la testele PISA vor arăta mult mai bine”, scrie acesta.