Fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, a subliniat, în cadrul ședinței Comisiei pentru Învățământ din Senat de miercuri, 2 septembrie, că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a trebuie să fie reformată „din temelie”. Acesta propune ca elevii să susțină patru probe scrise: la Limba română, Matematică, științe și umanioare, la care se adaugă limba maternă pentru minoritățile naționale. Liceele ar trebui să stabilească ponderea fiecărei probe în media de admitere, în funcție de profil, a mai sugerat acesta
- Amintim, Comisia pentru Învățământ din Senat a dezbătut azi desființarea examenului suplimentar de admitere la liceu. Membrii Comisiei au votat în unanimitate proiectul de act normativ care modifică Legea învățământului preuniversitar.
- Decizia finală ar fi trebuit să fie luată tot astăzi de Senat. Votul final va avea loc însă marți, pe 8 septembrie.
Fostul ministru a subliniat că, indiferent dacă examenul suplimentar va fi eliminat sau doar amânat, problema adevărată, cea a Evaluării Naționale nu va fi rezolvată. „Oriunde în lume, o materie neevaluată este o materie neînvățată. În orice țară, în orice context. Viața m-a adus în diferite contexte internaționale, cu oameni de foarte înalt nivel. N-am cunoscut niciun laureat Nobel care se trezea la 6:00 fericit că o să meargă la școală și o să învețe tabelul periodic al lui Mendeleev”, a subliniat acesta.
„Modul ideal de intrare la liceu este următorul: să existe patru probe la finalul gimnaziului – română, matematică, științe, umanioare, iar pentru minorități și probă de limbă maternă”, a propus Daniel Funeriu.
„Cu un an înainte de Evaluarea națională, fiecare liceu să stabilească un set de coeficienți pentru fiecare materie. De exemplu, un liceu care are filieră de Matematică-Fizică, din cele patru probe să stabilească coeficient 4 pentru Matematică, coeficient 3 pentru științe, coeficient 2 pentru Limba română și coeficient 1 pentru umanioare. În baza celor patru probe să se facă o medie ponderată, astfel încât dând doar patru probe, copiii să fie ierarhizați în funcție de filiera aleasă”, a mai adăugat acesta.
Aceasta modalitate de admitere este necesară în contextul în care „generația copiilor noștri va concura cu un miliard de chinezi, un miliard jumătate de indieni, cu toți americanii, cu toți europenii, pentru că lumea s-a schimbat”, a explicat el: „Dacă tinerii noștri nu învață astăzi așa cum învață copiii chinezi, regret să o spun, dar în viitor ei vor fi sclavii copiilor chinezi de astăzi”.
Redăm pe larg declarațiile lui Daniel Funeriu
Daniel Funeriu: Sunt câteva elemente esențiale pe care mă bucur să le împărtășesc cu dumneavoastră. În primul rând, întrebarea la care dumneavoastră, ca aleși, aveți a răspunde este foarte simplă. Rezolvați o problemă evidentă pentru toată lumea printr-o soluție de moment, unii vor spune „o cârpeală” sau luați problema mult mai profund și rezolvați problema care este pusă de această lege și pe care societatea a observat-o, dar, în același timp, aduceți și o soluție pe termen lung?
Eu o să-mi permit să fiu puțin mai tehnic decât domnul ministru Miclea și să vă prezint ceea ce cred eu că ar fi o soluție foarte corectă pe termen lung. În același timp, nu vreau să evit nici să privim drept în ochi elefantul care este în cameră, și anume problema meditațiilor. Dumneavoastră aveți șansa istorică și unică în acest moment să rezolvați inclusiv această problemă.
În primul rând, premisa de bază este următoarea: nu este rațional ca anul viitor sau nu este rațional ca în acest moment, așa cum este prevăzută în lege Evaluarea Națională, inclusiv această participare a liceelor să se producă. Deci abrogare, eliminare, aici este decizia dumneavoastră.
Soluția corectă pentru Evaluarea Națională nouă de la finalul clasei a VIII-a este una foarte simplă. Premisa de bază este următoarea: oriunde în lume, o materie neevaluată este o materie neînvățată. În orice țară, în orice context. Viața m-a adus în diferite contexte internaționale, cu oameni de foarte înalt nivel. N-am cunoscut niciun laureat Nobel care se trezea la 6:00 fericit că o să meargă la școală și o să învețe tabelul periodic al lui Mendeleev. Motiv pentru care eu cred că modul ideal de intrare la liceu este următorul: să existe patru probe la finalul gimnaziului – română, matematică, științe, umanioare, iar pentru minorități și probă de limbă maternă. Cu un an înainte de Evaluarea națională, fiecare liceu să stabilească un set de coeficienți pentru fiecare materie.
De exemplu, un liceu care are filieră de Matematică-Fizică, din cele patru probe să stabilească coeficient 4 pentru Matematică, coeficient 3 pentru științe, coeficient 2 pentru Limba română și coeficient 1 pentru umanioare. În baza celor patru probe să se facă o medie ponderată, astfel încât dând doar patru probe, copiii să fie ierarhizați în funcție de filiera aleasă.
Care sunt avantajele? Primul avantaj: copiii inevitabil vor învăța mai mult. Al doilea avantaj: acest mod de admitere a liceu va permite și o orientare. Astăzi, dacă ai 7 la Română și 10 la Matematică, ai aceeași medie ca un copil care are 10 la Română și 7 la Matematică, deci zero orientare. Al treilea avantaj: vom putea să vedem și care este țesutul social pe care ne putem baza pentru viitorii specialiști. Deci o astfel de examinare rezolvă încă o problemă esențială pe care trebuie să o privim drept în ochi: cancelariile României.
În cancelarii astăzi, la gimnaziu, sunt două tipuri de profesori: profesori la a căror materie se dă – și nu cred că trebuie să ne ascundem – o industrie a meditațiilor foarte vastă la Română și Matematică. În clasele a VI-a, a VII-a, a VIII-a se învață mai puțin Fizică, Chimie, Istorie, Geografie – lucruri esențiale – pentru că se creează acest curriculum paralel în care se învață doar materiile la care se de Evaluarea Națională. Și atunci vă întreb logic: ne plângem că nu avem profesori de Fizică, Chimie, Istorie, Geografie. Păi de ce să meargă un om să fie profesor de Chimie la gimnaziu, când tot ce trebuie să facă este să nu lase elevul corigent, ca să poată intra în la Evaluarea Națională? El nu contează. Copiii nu vor învăța aceste materii și ne mirăm apoi că avem fenomenele sociale pe care le vedem.
Aceasta este soluția pe care eu o consider ideală. De ce? Pentru că implică liceele. Fiecare liceu poate stabili setul de coeficienți. Probele sunt naționale, deci nu intrăm în problemele legate de fraudă sau profesorii care dau meditații. Totul este transparent, frumos. Știm cu 4 ani înainte ce se va întâmpla.
Reiterez aici ceea ce a spus domnul ministru englez, pentru cei care cred că vom stresa prea mult copiii cu învățătura: lumea se schimbă incredibil de repede. Părinții mei din Pâncota concurau cu cei din Oradea, Arad, Timișoara. Generația mea a început să concureze și cu francezi, și cu nemți și cu câțiva americani și cu asiatici.
Generația copiilor noștri va concura cu un miliard de chinezi, un miliard jumătate de indieni, cu toți americanii, cu toți europenii, pentru că lumea s-a schimbat. Dacă tinerii noștri nu învață astăzi așa cum învață copiii chinezi, regret să o spun, dar în viitor ei vor fi sclavii copiilor chinezi de astăzi. Sigur, copii trebuie să joace, trebuie să aibă timp, programa trebuie bine gândită.
Îmi permit să ridic și problema meditațiilor și profit de faptul că suntem în Senatul României. Eu cred că ideea legitimă că meditațiile sunt un fenomen care au multe lucruri negative și care trebuie corectat, s-a transformat foarte mult într-o ipocrizie. Nu e nimic rău că unii copii dobândesc mai multe cunoaștere. Nu e nimic rău că se transferă cunoaștere prin meditații. Nu e nimic rău că unii profesori câștigă un ban în plus pe care îl muncesc. Nu-l fură, ei muncesc pentru acel ban.
Există însă ceva profund toxic și anume să dai meditații copilului de la clasă, să dai meditații copilului pe care-l examinezi, să dai meditații în sufragerie și în bucătărie să frigi cârnați. Scuzați-mi expresia, dar știm că se întâmplă aceste lucruri. Deci, problema meditațiilor cred că trebuie reglementată foarte corect, privind lucrurile exact așa cum sunt. Îmi permit să vă spun cum cred că ar trebui reglementată această problemă.
Sigur, e și problema de fiscalizare, dar aici îmi permit să vă spun că problema de fiscalizare nu vine din faptul că profesorii nu vor să plătească impozite, ci pentru că sarcina birocratică de a plăti acest impozit este uriașă. Fă-ți PFA, ia-ți contabil, du-te, raportează etc. Problema fiscală se rezolvă foarte simplu. La final de an, fiecare profesor, fără PFA, fără nimic, să declare cât a câștigat, să plătească 10-16%, cât decide Ministerul de Finanțe, exact așa cum se face pentru chirie.
Potențialul este de 300 de milioane de lei aduși în plus la buget, conform unui studiu care spune care e volumul meditațiilor românilor. Nu cred că vreun profesor care are această simplicitate în a plăti impozit nu o va face. În al doilea rând, pentru părinții care plătesc aceste meditații, plata acea să fie retrasă din venitul impozabil. Trei: Guvernul să facă un raport în fiecare an, iar banii colectați astfel să intre în fondul de salarii pentru profesori. Patru: să se introducă prin lege posibilitatea autorităților centrale și locale să acorde vouchere de meditații pentru copiii săraci.
Avem o problemă legată de echitate în meditații. Cei care au resurse pot să plătească meditații, cei care nu au nu pot să facă acest lucru. Având în vedere că se dau vouchere pentru mașini de spălat, se dau vouchere pentru săli de sport, se dau vouchere pentru tot, în afară de vouchere pentru creerii copiilor noștri, nu cred că este greșit să se acorde posibilitatea acordării de vouchere pentru meditații.
Ștefan Pălărie: Cum vedeți dilema de pe masa Comisiei astăzi?
Daniel Funeriu: Nu o văd ca pe o dilemă. Dimpotrivă, o văd ca pe o oportunitate. O văd că o uriașă oportunitate pentru această comisie, de a face dintr-o dezbatere foarte toxică, care se produce în societate, de a găsi o ieșire pozitivă, reglementând modificarea modului de intrare în liceu potrivit lucrurilor pe care tocmai vi le-am spus. Să fie schimbată din temelie Evaluarea Națională și găsind o soluție la o problemă și nu doar aruncând problema pe mai departe, fie că este abrogare, fie că este amânare.
Ca ultimă frază, aș vrea să vă spun să nu ignorați al doilea elefant din cameră, și anume admiterea la clasa a V-a, făcută de foarte multe școli, care, din câte înțeleg, este într-un vid legislativ. Nu cred că putem să ignorăm acest fapt, care este o mare problemă pentru pentru toată lumea.
