LIVE VIDEO Sergiu Arsene, primar Bod: Pentru descentralizarea educației trebuie să ne așezăm toți la masă, să vedem ce facem dincolo de a lua o tabletă / Dezbaterea online de Ziua Educației a început: Cum funcționează descentralizarea deschiderii școlilor în rural

2.099 de vizualizări
Funcționează descentralizarea deciziei de a deschide școlile? Aflăm acum cum funcționează în realitate școala în pandemie. World Vision Romania în parteneriat cu Edupedu.ro organizează dezbaterea LIVE VIDEO “Ziua Educației: Lecțiile pandemiei”, care debutează cu declarațiile lui Gheorghe Damian – primarul comunei Ciugud din Alba, Sergiu Arsene – primarul comunei Bod din Brașov, Marinela Marc – inspectorul școlar general din Cluj, Gabriela Conea – inspector școlar pentru proiecte educaționale în Iași, Mihaela Nabăr – director executiv World Vision România și Iulian Cristache, Președintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi.  

UPDATE Dezbaterea s-a încheiat. Vezi mai jos principalele declarații

Cum funcționează descentralizarea deciziei, anunțată în vară, la evenimentul nostru live “Cursa celor 30 de ani de educație în România”? Luni, 5 octombrie, de Ziua Educației și după trei săptămâni de școală în pandemie, mergem în școlile din mediul rural să vedem care sunt lecțiile învățate și ce trebuie să facem mai departe.

Principalele declarații:

Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România:

  • Lucrurile se pot schimba prin noi, prin noi împreună
  • Descentralizării (…) cred eu că îi facem față, să vedem cu ce rezultate

Gheorghe Damian, primar Ciugud:

Dincolo de forță, profesorii trebuie să aibă mereu în minte că au o meserie vocațională. Ca medicii, trebuie să se gândească la faptul că merg spre școală, că prin tot ce fac contribuie la viitorul nostru

Există descentralizare? Exită o descentralizare, dacă este să vorbim despre această perioadă de pandemie (…) primarul, consiliul de CA pot lua decizia asupra scenariilor. Asta e bine. Însă, în privința resurselor de care dispunem în local, aș spune că nu există o descentralizare. Să transmitem cât mai multe sarcini către local, fără să asigurăm resursa necesară

Trebuia să asigurăm transportul elevilor, dar nu aveam resursele, apoi să transportăm elevul, dar șoferul să fie angajatul nostru etc.

Educația, ca și sănătatea, unt problemele naiunii. Nu putem face experimente

În minister nu am găsit un sprijin, a trebuit să bâjbâim pentru anumite soluții
Aș începe din față. Când un primar vrea să reabiliteze o școală (…) nu doar să schimbăm o centrală, un corp de iluminat, ci să asigurăm confort elevilor așa încât să nu mai meargă la oraș

Am obținut printr-un proiect 500 de mii de euro pentru școală. Am adăugat încă 500 de ii de la noi, pentru școală.

Ce am făcut cu școala noastră, în Ciugud, îmi dau seama că am făcut cea mai bună investiție. (…) Am avut și investiții pentru care nu am investit buget – patrula eco, polițistul eco

Vrem să construim o nouă școală pentru că aceasta a devenit neîncăpătoare.

Comunitatea noastră e în continuă creștere, întinerire (…) datorită migrației tinere spre comuna noastră. Dacă aceasta a fost prima școală smart, vrem să construim școala viitorului, școala inteligenței, unde copilul să nu mai fie obligat doar să memoreze. Copilul să nu vină doar pentru note, ci să fie fericit, să știe ce trebuie să facă să fie folositor societății și să fie folosiți

Am pregătit buget pentru profesori, să știe să folosească tehnologia, făr să știm că vine pandemia (…) Încercăm să dezvoltăm spiritul de echipă, să venim la lucru nu doar pentru bani, ci să ne bucurăm de ceea ce lăsăm în urmă

Sergiu Arsene, primar Bod, jud. Brașov:

Partea de educație și la Bod nucleul în jurul căruia credem că trebuie să construim.

Acum 3-4 ani eram pe punctul de a închide școala gimnazială, din lipsă de elevi. Peste 60% dintre părinți aleg să-și ducă elevii la Brașov

Trebuie să ajungem ca la nivel de strategie guvernamentală să înțelegem că zonele urban funcționale merită cuprinse în programe de investiții, în special pe POR, să dezvoltăm nu per număr de elevi, ci pe necesități

A aduce decizia în comunitate se face și cu o reformă a Inspectoratelor Școlare Județene. Să implicăm părinții (…) La Bod, suntem într-o fază mult incipientă, aspirăm la faza smart de la Ciugud. Am urmat bunele practici și avem și noi un concept de campus comunitar – sistem integrat de grădiniță, școală, activități extracuriculare

Cred că o comisie mai largă, din care să facă parte și părinții, oficialii locali, ar ajuta. Să ajutăm și profesorii să înțeleagă faptul că nu e doar un job, să îi conectăm mai mult la comunitate

Nu mai putem fiecare, din punctul lui de vedere, să încerce să facă tot mai mult, fără să colaborăm între noi.

În multinațională, toți ne punem la masă, avem brainstorming, discutăm, dar la final trebuie să ieșim cu lucruri concrete. Aici, la nivel central se iau anumite decizii cu o componentă politizată sau care poate dă bine, însă nu cred că așa trebuie să fie făcută treaba – noi să dăm vina pe guvern, guvernul să se prefacă că descentralizează decizia. Trebuie să ne așezăm la masă, să discutăm ce facem dincolo de a cumpăra o tabletă

Pentru al doilea mandat am propus acest concept de campus comunitar. Avem o lipsă de spațiu acută. Am cumpărat o suprafață de peste 4 hectare pentru proiect – grădiniță, școală, dispensar, centru cultural/bibliotecă, unde elevii pot face în after school activități extracuriculare.

Să vedem în afară de memorare ce abilități să dezvolte copilul și ce putem să îi punem noi la dispoziție pentru a dezvolta acele abilități

Marinela Marc, Inspector școlar general Cluj:

Dacă ne raportăm strict la zona dezvoltării infrastructurii, discuția e foarte amplă. Dacă am fi mai multe cadre didactice, ne-am raporta la reforma pe care o așteptăm în educație – acele restructurări curriculare pe care le așteptăm. Toți resimt nevoia unei reașezări a conținuturilor, pentru că sunt foarte multe discipline unde conținuturile sunt aceleași, modalitățile de evaluare au rămas neschimbate

Putem lua în discuție și manualele școlare, deși nu manualul e esențial, ci programa școlară. Să discutăm despre competențele pe care le formăm, pentru că nu conținuturile sunt esențiale.

Rolul dascălului ar trebui să fie felul cum reușim să modelăm acești copii, să îi ajutăm să jongleze cu informația pe care o au la îndemână, să se integreze în societate la sfârșitul unui ciclu (…)

Poate și conceptul de educație permanentă ar trebui să-l abordăm. Pandemia i-a determinat și pe adulți să conștientizeze rolul dascălului

Experiența semestrului II a anului școlar trecut a fost una grea pentru toți actorii implicați, pentru că nu am știut cu ce ne confruntăm, nu am fost pregătiți din niciun punct de vedere, am învățat din mers – că trebuie să facem schimbări legislative, că învățarea online face parte din atribuțiile cadrului didactic (…)

La noi nu a fost cazul să existe profesori care refuză să lucreze online. Acesta e obiectul muncii, cadrului didactic. Refuzul nu l-am întâlnit. Până la urmă cred că depinde foarte mult de modul de lucru în sistem

(…) Pentru că licitația pentru zona noastră a fost oprită, achizițiile au fost asumate la nivel local.(…) Acum ne-am asumat și noi, Inspectoratul, achiziția de echipamente, vom achiziționa (…) Sunt foarte mulți primari care au negociat cu companiile de telefonie – tablete în schimbul unui abonament

Gabriela Conea, Inspectoratul Școlar Județean Iași:

Competențele informatice, dacă nu sunt folosite, își pierd din valoare pentru profesor

E o mare distanță între ce e în CV și ce e în aplicație. Cursurile nu se refereau la predarea online, ci la folosirea editoarelor de texte, la utilizarea de aplicații

La nivelul județului Iași sunt multe realizări. Dominantă a fost solidaritatea. Pe 24 martie a fost publicat primul ghid pentru școala de acasă. Pe site-ul IȘJ sunt 14 resurse deschise, create de colective de profesori. Ni s-a întins o mână de la o companie – centru de formare pentru educație digitală, predare hibrid, sincronă și asincronă. Pentru anul acesta, vizarea opționalelor se face online, consfătuirile și ședințele se desfășoară în acest format (…) La nivelul municipiului avem susținerea primăriei – 40 de centre de educați online pentru formarea profesorilor. În fiecare clasă va exista sistem corect pentru a asigura transmisia pentru copiii de acasă

Iulian Cristache, Președintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi:

Este clar că descentralizarea a venit ca urmare a contextului pandemic, ministerul nu putea veni cu soluții la nivel de UI

Descentralizarea trebuie să vină cu măsuri suplimentare. Dar e momentul pentru directori să demonstreze că descentralizarea le aparține real, nu teoretic

E un an în care să ne demonstrăm real capacitățile – de la director, corpul profesoral, autoritatea locală

Dacă reprezentanții de la nivelul Consiliului local și-ar face datoria în CA, ar merge lucrurile

Problemele cel mai des întâlnite: în primul rând – infrastructură și logistică. Apoi e modul în care profesorul interacționează. Aceste lucruri fac minuni.

Nu cred că există director care să nu știe ce să facă. Cum nu există copil prost, nu există nici profesor prost, există rea voință și dezinteres.

Învățământul a ajuns atât de jos încât orice nivel coporît în plus se va simți în viitorul acestei națiuni

Soluții: Unde școlile funcționează – ați avut exemplu mai devreme, un primar care a găsit finanțare. Am văzut că dorește să facă o școală nouă. Din păcate, copiii din mediul rural pleacă spre centrele universitare. Trebuie să punem piciorul în prag și să înțelegem că trebuie să avem un moment T0. Școala, consiliul nu trebuie să aștepte de la minister să facă minuni. Părinții să fie responsabili și să îi sprijine pe profesori. Profesorii să-și facă datoria, unii chiar își bat joc de școală. Să scoatem gunoiul de sub preș pentru că astfel putem rezolva problemele la nivelul sistemului educațional

Mihaela Nabăr, World Vision România:
World Vision a început să lucreze în ruralul românesc de 30 de ani. Suntem la firul ierbii

În pandemie, a devenit clar că trebuie să facem pregătire remedială pentru ca elevii să recupereze – suntem țară campioană la abandon școlar, suntem 40% analfabeți funcționali…

Și în pandemie, și după începutul școlii WV a continuat să lucreze cu copiii din mediul rural

Am lucrat foarte îndeaproape cu copiii și autoritățile locale, am încercat să lucrăm și cu părinții.

Cu copiii am lucrat la materii, pentru a-i pregăti pentru EN și Bacalaureat. Rezultatele nu au întârziat – am reușit să avem 92% rată de absolvire la Bacalaureat pentru copiii cu care am lucrat.

Trebuie să ne uităm la educație ca la o parte dintr-un plan mai mare pentru bunăstarea comunității și a copilului

Trebuie să îi ajutăm pe profesorii care nu și-au descoperit vocația să o facă și să și-o exerseze în relația cu copilul. Să îi ajutăm pe profesori să devină pedagogi. Sunt profesori care ajung în sistemul de educație și spun că nu le place ceea ce fac.

Gheorghe Damian:

Educația e o problemă națională, viziunea ar trebui impusă național. Și să existe minime standarde.

Noi nu aveam banii, dar am luat un credit

Dacă ne referim la comunitățile fără buget de dezvoltare. Dar avem surse de finanțare pe diverse programe de dezvoltare locală, operațional regional. Putem să luăm bani, sume mai mici.

Noi avem un program de mentorat pentru școlile care vor să afle soluțiile noastre, problemele cu care ne-am confruntat și ce am făcut

Sergiu Arsene, Bod:

Văd dezvoltarea rurală într-un sistem integrat. Azi, dezvoltarea educației se face prin patru direcții – PNDL, PNDR, POR, altele. Niciunul dintre aceste programe nu țin cont de celelalte. Dacă facem integrat, avem modele de urmat.

Ar trebui să direcționăm programele, sumele diferit. Ciugud e un model pentru țară. Dar să vedem cu ce efort, care sunt problemele întâmpinate. Să vedem care e necesitatea din rural și cum îi răspundem. Dacă facem doar niște clădiri, cred că greșim. E nevoie de o analiză la sânge, cu implicarea tuturor.

Va începe noul exercițiu financiar – să vedem ce am învățat și să gândim integrat dezvoltarea educației. Pe lângă clădiri, infrastructură, tablete, alte echipamente, înseamnă și dezvoltarea cadrului didactic. Altfel iarăși vom avea o dezvoltare pompieristică

Ion Cîrstea, directorul Școlii Gimnaziale Scundu, Vâlcea:

La școală funcționăm acum pe scenariu galben, dar fiind puțini copii suntem cam pe verde
Am asigurat tablete copiilor care nu au avut posibilitate să își ia dispozitive. Acum avem toate condițiile asigurate pentru copii – se întâlnesc doar cu elevii din clasă, nu cu toată școala, profesorii stau cu ei, apă caldă, măști

Am avut un copil aflat în izolare, atunci a trebuit să ținem lecția online – aceasta a fost cea mai mare provocare pentru acel învățător, să transmită în același timp lecția și elevului de acasă, cu laptopul din dotare

Programul Școala din Valiză ne-a ajutat foarte mult.

Școala remedială: primul rezultat e că am eliminat cu totul abandonul școlar. Rezultatele la EN au crescut în fiecare an, anul acesta cea mai mică notă a fost 6.50. Activitățile remediale s-au desfășurat cu profesorii din clasă. Le ofeream elevilor și alte competențe cu educația non-formață.

Activități remediale – în fiecare zi câte două ore

Descentralizare: trebuie mai mulți bani pentru proiectele școlare, proiecte care duc la dezvoltarea școlii

Dacă ajunge în scenariul roșu: e mai greu. Unde nu putem să ajungem pe calea lecțiilor online, încercăm să ajungem efectiv la ei acasă – sunt și copii care nu pot sau sunt în zonă fără semnal

Dragoș Sdrobiș, profesor Liceul Teoretic Gelu Voievod, Gilău, Cluj:

Acum funcționăm în scenariul verde. Am asigurat distanța fizică minim necesară, avem panouri de plastic, chiar dacă utilitatea lor e aproape nulă.

Diferit anul acesta: accentul pe măsurile sanitare.

Propriul exemplu al profesorului care poartă corespunzător masca este cel mai important pentru a-i învăța pe elevi. E și o chestiune de joacă – pot fi încurajați să-și confecționeze singuri măștile. Peste 90% dintre elevi respectă, puțini sunt cei care nu vor

Îngrijorătoare e percepția mediului public asupra pandemiei. Copiii vin din medii unde circulă informații contradictorii – și în școală există fenomenul de fake news, venit din mediul familial.

Nu exclud să existe și în rândul cadrelor didactice. Aceasta nu ajută la reponsabilizarea copiilor

Cel mai important lucru e responsabilizarea copilului. O educație pentru cetățenie democratică începe cu fiecare dintre noi

E clar că acest an se va derula sub astfel de auspicii – nu putem renunța la mască, elevii vor fi obligați și sperăm să îi convingem în primul rând să poarte aceste măști de protecție

S-a schimbat faptul că nu mai pot să îi pun să lucreze pe grupuri de lucru. Dar acestea se pot muta în mediul online foarte ușor. Discută online despre un anume subiect.

Ce e important – elevii învață prin descoperire. Profesorul doar trasează niște sarcini precise, elevul își urmează singur procesul de învățare, procesul intervine doar punctul. Ajută să vezi decalajele în interiorul grupului

Rolul școlii era și acela de dezvoltare a comunităților. În ultimii ani, multe școli au devenit niște clădiri plantate într-o comunitate, dar nu erau deloc legate. Poate această pandemie va transforma școlile în centru al comunității

Sunt foarte multe comunități rurale care nu pot asigura finanțarea de bază a educației. Nu mai sunt sustenabile. O soluție care cred că este fezabilă – campusurile școlare pentru copii din mai multe comunități

Mulți copii din rural vin din familii care nu au analfabetism funcțional, e analfabetism de-a dreptul.

În mediul rural e de mult timp nevoie de o decizie – cred că această criză ne va facem să accelerăm importanța educației. Populismul asta așteaptă, să exploateze o deznădejde a oamenilor

Există și o percepție de devalorizare a profesorilor – aici intră, între altele, și componenta echipamentelor, și pregătirea tehnologică.

Și trebuie să înțelegem că învățarea de-a lungul întregii vieți nu e deloc un moft. Adaptarea e esențială

Teodora Grîu, elev:

Încep să cred că învățământul se confruntă acum cu o provocare care merge de la faptul că nu profesorii/elevii nu s-au mai confruntat niciodată cu ce e acum până la digitalizarea forțată.

Scenariu roșu: nu, nu se face școală. Mulți copii nu au niciun gadget, unii n-au nici curent electric

E greu pentru profesori să ia legătura și cu elevii din clasă, și cu cei de acasă

Solidaritatea copiilor, la școala sa: Jumătatea din clasă au grijă ca jumătatea de clasă care stă acasă să primească ce le trebuie

Georgiana Roxana Asavei, elev:

Sunt familii din mediul rural pentru care începutul anului școlar înseamna crah financiar. În această perioadă, când au fost afectate multe locuri de muncă, situația a fost mai complicată

Am fost surprinsă la școala mea, chiar ne-au fost asigurate toate măsurile

Cred că această perioadă a demonstrat că putem face anumite lucruri. E ușor să spui că lucrurile nu depind de tine. A fost și perioada când toată lumea dădea vina pe ceilalți. S-a văzut că atunci când vrem să facem un lucru, putem să îl facem

Pentru unii copii, deși anul școlar nu e compromis, educația a fost compromisă.(…) Circulă în rețelele de socializare povestea unei fete din Vaslui care trebuie să iasă pe uliță pentru a-și trimite lecțiile. Vorbim de digitalizare din martie

Daniela Trubiansky, psihoterapeut:

Există dificultăți pentru copiii care au un atașament mare față de familie, să reia școala după ce au stat acasă

E esențială școala pentru copiii aflați la începutul ciclului.

Școala hibrid e o provocare și din punct de vedere emoțional – școala online a avut toți copii într-un loc, online, au putut să se relaționeze într-un fel

O oportunitate uriașă de a crește autonomia profesorilor, de a construi comunități, de a stabili bunele practici. Avem doar experiențe și multă disponibilitate la dialog

E foarte importantă relația părinți-profesori. Știu părinți care au fost resursă pentru școli. E important să îi aducem pe părinți aproape de școală nu doar pentru a finanța lucruri, ceea ce se întâmplă, ci să îi folosim ca adulți, să valideze emoțional ce se întâmplă

Mihaela Nabăr, despre concluzia ministrului Anisie că ministerul și-a făcut treaba:

Administrativ poate să fie așa. Dar educația nu este despre așa ceva, ci despre învățare. Dacă mă uit la procesul de învățare și modul cum se fac lucrurile, la tema Zilei Profesorilor de anul acesta – profesorul să fie un lider… E bine să ai oameni care-și fac treaba extraordinar, dar dacă nu-și face toată lumea treaba pe felia lui, nu poți să ai rezultatele dorite

Nu înseamnă că anul acesta va fi extraordinar dacă lucrurile vor merge mai departe fără o schimbare, tot la fel

Cred că nu ar trebui să ne mulțumească rezultate de genul acesta

Ce facem cu sutele de ore pe care un elev le-a pierdut?

Agenda dezbaterii de luni, 5 octombrie:

🕙10:00 – 10:05 Cuvânt introductiv Raluca Pantazi, publisher Edupedu.ro – moderator eveniment/ Mihaela Nabăr, Director Executiv World Vision România
🕙10:05 – 11:05 Perspectiva locală – Cum funcționează descentralizarea deciziei în educație? Există resurse? Ce lecții am învățat în primele 3 săptămâni și cum se pot face lucrurile mai bine?

  • Gheorghe Damian, primarul comunei Ciugud, județul Alba
  • Sergiu Arsene, primarul comunei Bod, județ Brașov
  • Marinela Marc, inspector școlar general, Inspectoratul Școlar Județean Cluj
  • Gabriela Conea, inspector școlar pentru proiecte educaționale, Inspectoratul Școlar Județean Iași
  • Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România
  • Iulian Cristache, Președintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi

🕙11:05 -11:15 Sesiune de întrebări și răspunsuri
🕚11:15 – 11:55 Cum au fost primele săptămâni de școală în pandemie? Funcționează școala online? Se respectă distanțarea socială?

  • Ion Cîrstea, directorul Școlii Gimnaziale Scundu, Vâlcea
  • Dragoș Sdrobiș, profesor Liceul Teoretic Gelu Voievod, Gilău, Cluj, expert proiect “Școala pentru Toți”, profesor Școala din Valiză
  • Teordora Grîu, elev, Consiliul Consultativ al Copiilor din World Vision Români
  • Georgiana Roxana Asavei, elev, Consiliul Consultativ al Copiilor din World Vision România
  • Daniela Trubiansky, psihoterapeut de familie, membru în Boardul World Vision România

🕚11:55 – 12:05 Sesiune de întrebări și răspunsuri

  • Cuvânt de încheiere – Mihaela Nabăr, directorul executiv World Vision România
Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

1 comentariu
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Medicul Mihai Craiu: O abordare prudentă, bazată pe vaccinare și pe utilizarea testelor rapide de detecție antigenică, ar putea permite deschiderea școlilor și grădinițelor / Copiii noștri merită să incercăm un moment de responsabilitate colectivă

Copiii noștri merită să incercăm un moment de responsabilitate colectivă, scrie pe pagina Spitalului Virtual de Copii medicul pediatru Mihai Craiu. Acesta îndeamnă la redeschiderea școlilor și grădinițelor, cu măsuri…
Vezi articolul