Directoarea Colegiului Național „C.D. Loga” din Timișoara, Estrella Bontilă, afirmă că își dorește ca minorilor sub 14 ani sau chiar sub 16 ani să le fie interzis accesul la rețelele de socializare, susținând că, deși o astfel de măsură nu ar opri fenomenul complet, ar limita „extrem de mult” expunerea copiilor la un mediu pe care îl descrie drept „extrem de toxic”.
„Da, îmi doresc ca minorilor sub 14 sau chiar 16 ani să le fie interzis accesul la rețelele de socializare! Știu că interzicerea nu va duce la oprirea acestui fenomen în proporție de 100%, dar va limita extrem de mult accesul acestor tineri la mediul extrem de toxic din online”, a scris directoarea într-o postare pe Facebook.
În mesajul public, Estrella Bontilă precizează că nu susține restricții „de dragul restricțiilor” și că, în principiu, consideră educația drept soluția, însă spune că există mai multe realități care trebuie luate în calcul atunci când vine vorba despre adolescenți și rețelele sociale.
Unul dintre argumentele invocate este influența anturajului, inclusiv a celui online, pe care îl consideră decisiv în această etapă de vârstă. „La adolescenți, anturajul (chiar și cel online) devine mult mai important decât educația de acasă”, arată aceasta, susținând că dorința de integrare și presiunea de a fi „cool” îi pot face pe unii copii să treacă peste valorile primite în familie sau la școală.
Directoarea Colegiului „C.D. Loga” atrage atenția și asupra diferențelor mari dintre mediile familiale în care cresc copiii, afirmând că nu toți beneficiază de sprijin și educație din partea părinților: „Realitatea ne contrazice. Din păcate, foarte mulți copii nu beneficiază de părinți educați la rândul lor, părinți care nu au capacitatea de a le transmite acele valori”, spune Bontilă, menționând că acești copii cresc „înconjurați de toată toxicitatea de pe rețelele sociale”.
În același timp, directoarea subliniază că școala nu poate compensa singură toate carențele și nu poate preveni toate riscurile care pot apărea, inclusiv cele inspirate de pe rețelele sociale. Ea dă ca exemplu „accidentele grave” apărute în urma provocărilor de pe TikTok și arată că există și inegalități între școli, în special din cauza lipsei de personal calificat, mai ales în mediul rural.
Un alt punct invocat de Estrella Bontilă este presiunea socială pe care o resimt părinții care încearcă să limiteze accesul copiilor la rețelele sociale. „Părinții conștienți de pericolul acestor rețele, care interzic accesul copiilor lor la ele, se lovesc de protestele vehemente ale acestora, căci «dacă Gigel și Ionel au, eu de ce nu am?»”, scrie directoarea, adăugând că acești părinți ar trebui sprijiniți.
În concluzie, directoarea Colegiului Național „C.D. Loga” avertizează că expunerea copiilor la conținutul din rețelele sociale are efecte puternice asupra formării lor și că urmele digitale pot avea consecințe pe termen lung.
„Ceea ce copiii văd pe rețelele sociale îi modelează, vrem, nu vrem, îi intoxică de-a dreptul, iar, mai grav, ceea ce postează acum, când nu au o perspectivă clară, îi poate afecta o viață întreagă”, a scris Estrella Bontilă, făcând referire și la termenul „brainrot”, pe care îl traduce ca „putrezirea creierului” sau „atrofiere mentală”, despre care afirmă că este „recent inventat”.
Informații de context. Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) din Ministerul de Interne, le-a cerut sâmbătă parlamentarilor să inițieze o lege care să limiteze accesul copiilor sub 15-16 ani la rețelele sociale, argumentând că nu mai este suficient să fie invocată doar responsabilitatea părinților într-o lume dominată de interese comerciale și că rețelele sociale reprezintă un „risc sistemic”, care necesită un răspuns de politică publică. Arafat a invocat și exemple din alte state, precum Franța, Australia, Regatul Unit sau Norvegia, care tratează tema ca pe o problemă de sănătate publică și protecția copilului, nu ca pe o dezbatere ideologică.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a contrazis propunerea lui Arafat și a sugerat că o astfel de solicitare nu ar fi echilibrată, indicând drept soluție educația, inclusiv prin „educație pentru sănătate” în școli, unde copiii ar putea învăța să filtreze conținutul și să se protejeze. Rogobete a vorbit și despre proiecte pentru construirea a șase centre de sănătate mintală și adicții, precum și despre realizarea unei noi strategii naționale de sănătate mintală și lupta cu adicțiile, menționând că „adicțiile” includ și dependența de spațiul virtual, care este dezbătută la nivel european.
În acest context, psihoterapeutul Domnica Petrovai, coordonatoarea Strategiei Naționale de Sănătate Mintală a Copilului și Adolescentului, a atras atenția că România are încă din 2010 un document de început și că nu ar trebui „luată de la capăt”, ci revizuite și integrate resursele deja existente cu studii și bune practici internaționale actualizate.
La rândul său, ministrul de Interne, Cătălin Predoiu (PNL), a transmis că este „de principiu” împotriva interdicțiilor privind accesul minorilor la conținut online, considerând că soluția reală este educația, și a avertizat că aplicarea unei interdicții ar presupune „sisteme de supraveghere în masă” și baze de date, cu riscuri pentru democrație și libertatea de exprimare.
Matei Pop
Redacția
