Ordinul nr. 5.519/2026 pentru aprobarea Normelor metodologice pentru stabilirea degrevării de normă didactică și a obligației de predare a personalului didactic de conducere, de îndrumare și control din învățământul preuniversitar, aprobat pe 31 august 2026, a fost trimis la Monitorul Oficial, conform anunțului ministrului Dimian. Edupedu.ro a obținut actul normativ și îl publică mai jos, cu o analiză pe modificările aduse.
Noul act schimbă principiul de calcul al degrevării: Ordinul 5.519/2026 stabilește procente din norma didactică de predare proprie fiecărei persoane, în aplicarea plafoanelor de 40%, respectiv 30%, introduse cu câteva zile mai devreme prin Legea nr. 182/2026, care a modificat art. 208 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
Directorii unităților de învățământ preuniversitar de stat și directorii adjuncți efectuează, ca regulă, 40% din norma didactică proprie, cu excepții de 35% sau 30% pentru unitățile cu efective mari de elevi, preșcolari sau antepreșcolari.
Inspectorul școlar general beneficiază de degrevare totală, inspectorii școlari generali adjuncți efectuează 20% din norma didactică, iar personalul de îndrumare și control din inspectorate efectuează 30%. Directorii caselor corpului didactic și ai centrelor de formare pentru minorități efectuează 30%, în timp ce directorii și directorii adjuncți ai unităților de educație extrașcolară și ai CJRAE/CMBRAE efectuează 40%.
Ce prevede, ca principiu, Ordinul 5.519/2026
Art. 1 alin. (1) din anexa la ordin prevede: „Personalul didactic de conducere, de îndrumare și control poate fi degrevat total sau parțial de norma didactică de predare-învățare-evaluare, de instruire practică și de evaluare curentă a antepreșcolarilor/preșcolarilor și a elevilor la clasă, denumită în continuare normă didactică de predare, pe baza prezentelor norme metodologice.”
Alin. (3): „Obligația de predare se stabilește prin raportare la norma didactică de predare aferentă funcției didactice de predare ocupate de persoana în cauză la data numirii în funcție, potrivit studiilor, specializării și gradului didactic deținute.”
Cu alte cuvinte, spre deosebire de ordinul precedent, pe care-l abrogă, adoptat în urmă cu 10 zile, care stabilea direct un număr fix de ore pe săptămână pentru fiecare categorie, Ordinul 5.519/2026 stabilește un procent, aplicat normei didactice de bază a fiecărei persoane, normă care poate diferi de la un caz la altul, în funcție de funcția didactică de predare deținută anterior numirii în funcția de conducere, îndrumare sau control.
Pentru personalul a cărui normă de bază este de 20 de ore pe săptămână, cazul general pentru gimnaziu, liceu și postliceal, procentele din ordin corespund unor cifre exacte, fără rotunjire: 40% înseamnă 8 ore, 35% înseamnă 7 ore, 30% înseamnă 6 ore, iar 20% înseamnă 4 ore. Pentru personalul a cărui normă de bază este diferită, de exemplu învățători, educatoare sau cadre didactice cu gradul didactic I care desfășoară activități de mentorat, numărul de ore rezultat din aceleași procente ar fi diferit.
Art. 1 alin. (5) prevede regula de rotunjire: „Fracțiunile de oră rezultate din aplicarea procentelor prevăzute în prezentele norme metodologice se rotunjesc în minus până la ora întreagă.”
Alin. (6) și (7) stabilesc data de referință pentru calcularea obligației de predare: „Numărul de formațiuni de studiu, de elevi, preșcolari și antepreșcolari, precum și celelalte elemente utilizate la stabilirea obligației de predare sunt cele existente la data de 1 septembrie a fiecărui an școlar”, iar modificările ulterioare acestei date „produc efecte asupra obligației de predare începând cu anul școlar următor, cu excepția reorganizării unității prin act administrativ cu caracter obligatoriu”.
Directorii unităților de învățământ preuniversitar de stat
Art. 3 alin. (1) din anexă stabilește regula generală: „Directorii unităților de învățământ preuniversitar de stat efectuează 40% din norma didactică de predare.”
Alin. (2) introduce prima excepție, de 35%, aplicabilă dacă unitatea îndeplinește cel puțin una dintre condiții:
- are între 750 și 999 de elevi, preșcolari și/sau antepreșcolari;
- are între 400 și 499 de preșcolari și/sau antepreșcolari;
- are între 300 și 399 de antepreșcolari;
- sau are între 100 și 199 de elevi și/sau preșcolari, în cazul unităților de învățământ special.
Alin. (3) introduce a doua excepție, de 30%, pentru unitățile care au cel puțin 1.000 de elevi, preșcolari și/sau antepreșcolari, cel puțin 500 de preșcolari și/sau antepreșcolari, cel puțin 400 de antepreșcolari, sau cel puțin 200 de elevi și/sau preșcolari, în cazul unităților de învățământ special.
Spre deosebire de regulile anterioare cînd directorii cu școli care aveau puțini elevi – sub 100 – aveau norma de predare integrală – 20 de ore, acum toți directorii, indiferent cât de mică este unitatea, se încadrează la regula generală de 40%.
Pentru un director a cărui normă de bază este de 20 de ore, aceasta înseamnă o obligație de predare de 8 ore pe săptămână. Este cea mai importantă schimbare.
Directorii adjuncți
Art. 3 alin. (4) prevede: „Directorii adjuncți ai unităților de învățământ preuniversitar de stat efectuează 40% din norma didactică de predare.”
Spre deosebire de Ordinul 4.690/2026, care stabilea o cifră unică de 12 ore pentru toți directorii adjuncți, indiferent de mărimea unității, Ordinul 5.519/2026 nu prevede, pentru directorii adjuncți, excepții de 35% sau 30% în funcție de efectivele unității, așa cum prevede pentru directori la art. 3 alin. (2) și (3): procentul de 40% pare să se aplice uniform tuturor directorilor adjuncți ai unităților de învățământ preuniversitar de stat.
Pentru o normă de bază de 20 de ore, 40% înseamnă 8 ore pe săptămână, față de cele 12 ore stabilite anterior de Ordinul 4.690/2026, deci o obligație de predare mai mică.
CJRAE, unități de educație extrașcolară, case ale corpului didactic și centre de formare pentru minorități
Art. 4 alin. (1) prevede: „Directorii și directorii adjuncți ai unităților de educație extrașcolară, ai centrelor județene de resurse și asistență educațională/Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională efectuează 40% din norma didactică de predare.” Comparat cu cele 12 ore stabilite de art. 2 alin. (1) din Ordinul 4.690/2026 pentru aceeași categorie de directori, procentul de 40%, aplicat unei norme de bază de 20 de ore, înseamnă 8 ore, adică o obligație de predare mai mică decât cea din ordinul abrogat.
Art. 4 alin. (2) prevede: „Directorii caselor corpului didactic și ai centrelor de formare pentru minorități efectuează 30% din norma didactică de predare.”
Inspectoratele școlare
Art. 5 din anexă tratează separat trei categorii de personal din inspectoratele școlare, spre deosebire de Ordinul 4.690/2026, care avea o singură categorie de conducere, la 6 ore, și una de îndrumare și control, la 8 ore.
Alin. (1) prevede: „Inspectorul școlar general beneficiază de degrevare totală de norma didactică de predare.”
Este singura categorie de personal din întregul ordin căreia i se acordă degrevare totală, adică o obligație de predare de zero ore, indiferent de norma de bază.
Alin. (2) prevede: „Inspectorii școlari generali adjuncți efectuează 20% din norma didactică de predare”, ceea ce înseamnă, pentru o normă de bază de 20 de ore, 4 ore pe săptămână.
Alin. (3) prevede: „Personalul care ocupă funcții de îndrumare și control în inspectoratele școlare efectuează 30% din norma didactică de predare”, adică 6 ore, pentru aceeași normă de bază.
Distincția dintre inspectorul școlar general, degrevat total, și inspectorii școlari generali adjuncți, la 20%, nu exista până acum, toată conducerea inspectoratelor efectua, uniform, 6 ore pe săptămână în vechiul ordin de ministru.
Pentru personalul a cărui normă de bază este de 20 de ore, este o obligație de predare mai mică decât cea din ordinul abrogat pentru toate cele trei categorii din inspectorate: de la 6 ore la zero, pentru inspectorul școlar general; de la 6 ore la 4 ore, pentru inspectorii generali adjuncți; și de la 8 ore la 6 ore, pentru personalul de îndrumare și control.
Solicitarea unei obligații de predare mai mari
Art. 6 alin. (1) prevede: „Personalul didactic care ocupă funcții de conducere, de îndrumare și control poate solicita, în scris, efectuarea unei obligații de predare mai mari sau a normei didactice de predare integrale, în specializarea ori specializările dobândite prin studii.”
Alin. (2) adaugă: „Orele efectuate peste obligația stabilită potrivit prezentelor norme, dar în limita normei didactice de predare integrale, nu sunt remunerate în regim de plata cu ora.”
Așadar, doar ca opțiune personală, la cerere, nu ca obligație legată de mărimea unității, norma integrală rămâne disponibilă.
Interdicția plății cu ora și excepția pentru zonele izolate
Art. 7 alin. (1) prevede: „Personalul didactic degrevat total sau parțial nu poate desfășura activități didactice de predare remunerate prin plata cu ora sau cumul.” Formularea reia, la nivelul normelor metodologice, interdicția introdusă prin art. 208 alin. (11¹) din Legea 198/2023, așa cum a fost modificat prin Legea 182/2026.
Alin. (2) detaliază excepția: consiliul de administrație al inspectoratului școlar poate aproba activități în regim de plata cu ora, în unități de învățământ situate în zone izolate geografic și lingvistic, dacă sunt îndeplinite cumulativ cinci condiții: postul sau orele au fost declarate vacante și au fost oferite în etapele de mobilitate a personalului didactic de predare prevăzute de metodologia-cadru în vigoare; nu există personal didactic calificat disponibil; persoana în cauză deține specializarea corespunzătoare; activitatea nu afectează exercitarea atribuțiilor funcției de conducere sau de îndrumare și control; iar aprobarea se acordă pentru o perioadă determinată, până cel târziu la finalizarea cursurilor anului școlar. Alin. (3) prevede că această aprobare „se acordă prin hotărâre motivată, pe baza solicitării unității de învățământ și a unei analize privind deficitul de personal calificat”.
Comparat cu formularea foarte generală a excepției din art. 208 alin. (11²) din Legea 198/2023, care menționează doar „zone izolate geografic și lingvistic” și aprobarea consiliului de administrație al inspectoratului școlar județean, Ordinul 5.519/2026 adaugă un set concret de condiții cumulative și o procedură de aprobare prin hotărâre motivată.
Activitățile echivalente atunci când studiile nu permit obligația de predare
Art. 8 alin. (1) prevede: „În situația în care studiile persoanei nu permit constituirea obligației de predare în condiții legale, aceasta desfășoară activități echivalente stabilite prin procedură aprobată de secretarul de stat care coordonează învățământul preuniversitar în cadrul Ministerului Educației și Cercetării.”
Alin. (2) enumeră, fără a se limita la acestea, opt tipuri de activități echivalente: activități de învățare remedială săptămânală pentru preșcolari sau elevi;
- activități de pregătire a preșcolarilor sau elevilor pentru obținerea performanței educaționale;
- asistențe la ore și activități de inspecție școlară în alte unități școlare, la solicitarea inspectoratului școlar sau a Ministerului Educației și Cercetării;
- mentorat și sprijin metodic pentru cadre didactice din alte unități școlare; elaborarea și implementarea unor resurse educaționale; implicarea în programe sau proiecte educaționale derulate la nivel județean, regional sau național; implicarea în activități privind prevenirea abandonului școlar;
- și implicarea în activități de consiliere și orientare școlară.
Alin. (3) precizează o limită: aceste activități echivalente „nu pot fi utilizate pentru înlocuirea obligației de predare atunci când există ore vacante sau rezervate corespunzătoare specializării dobândite prin studii de persoana în cauză”.
Degrevările sindicale
Art. 9 alin. (1) prevede că federațiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar desemnează, în vederea participării la procesul de monitorizare și evaluare a calității sistemului de învățământ, persoanele care beneficiază de degrevare parțială sau totală, „în limita a maximum 90 de norme/posturi didactice la nivel național”, aceeași cifră pe care o prevedea și art. 3 din Ordinul 4.690/2026, dar fără plafonul de 170 de persoane pe care îl conținea HG 703/2025 pentru anul școlar 2025-2026.
Alin. (2) enumeră douăsprezece atribuții ale persoanelor degrevate, printre care participarea în grupuri de lucru pentru elaborarea proiectelor de acte normative din domeniul învățământului preuniversitar, participarea la monitorizarea mobilității personalului didactic, a concursurilor pentru posturi didactice, a gradației de merit și a concursurilor pentru funcțiile de conducere, participarea ca observatori în consiliile de administrație ale unităților de învățământ, ale unităților de educație extrașcolară și ale inspectoratelor școlare, participarea în comisii de dialog social și la negocierea contractului colectiv de muncă, participarea la comisiile de cercetare disciplinară a membrilor de sindicat și participarea, cu statut de observator, la activitățile de evaluare externă pentru autorizarea, acreditarea și evaluarea periodică a unităților de învățământ.
Alin. (3) precizează că aceste activități „nu conferă atribuții de inspecție, control administrativ, dispoziție sau sancționare și nu pot interfera cu exercitarea competențelor legale” ale ministerului, ale inspectoratelor sau ale unităților de învățământ.
Obligațiile de raportare, prevăzute la alin. (4), (5) și (6), sunt structurate pe trei niveluri:
- persoanele degrevate depun lunar un raport de activitate la organizația sindicală ai cărei membri sunt;
- președinții federațiilor sindicale reprezentative depun semestrial, la Unitatea de Politici Publice „România Educată” din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, rapoarte de monitorizare la nivel național;
- iar președinții organizațiilor sindicale județene depun semestrial, la inspectoratele școlare, rapoarte la nivel județean sau al municipiului București.
Alin. (7) confirmă ceea ce prevedea și art. 3 din Ordinul 4.690/2026: „Lista nominală a persoanelor prevăzute la alin. (1) și procentul degrevării de normă didactică de predare pentru fiecare persoană se aprobă prin ordin al ministrului educației și cercetării”, adică printr-un act separat de Ordinul 5.519/2026.
