Peste 53% dintre tinerii de 15 ani din România nu atingeau simultan nivelul 2 de competențe la Științe, Lectură și Matematică, în 2025, adică erau aflați în situație de analfabetism funcțional la toate cele trei competențe, potrivit unei estimări prezentate de Institutul de Științe ale Educației săptămâna aceasta, cu ocazia anunțării rezultatelor PISA 2025. Estimarea, care ia în calcul copiii de 15 ani care nu sunt reprezentați de eșantionul PISA, a fost prezentată alături de cea menționată în raportul internațional – o rată a analfabetismului funcțional de circa 38% pentru toate cele trei competențe, simultan. La conferința de prezentare a rezultatelor studiului internațional, metodologia folosită pentru a ajunge la aceste cifre pentru România a fost pusă sub semnul întrebării de ministrul Educației, Mihai Dimian. În aceste condiții, ISE a prezentat o serie de clarificări în care explică felul cum s-a ajuns la nivelul de 53,5%.
- Clarificările au fost publicate pe pagina dedicată PISA 2025 de pe siteul Institutului de Științe ale Educației.
Nivelul de analfabetism funcțional – mai multe criterii de evaluare
Raportul PISA 2025 indică, în cazul României, că procente diferite de elevi se află în situație de analfabetism funcțional la una dintre cele 3 competențe de bază analizate – Științe (46%), Citire (48%), respectiv Matematică (52%). Dar, calculat pentru toate cele trei competențe, raportul studiul OCDE menționează că procentul elevilor care nu ating, simultan, Nivelul 2 (pragul alfabetizării funcționale) la toate cele trei competențe este de 38,5% – Citește pe larg despre aceste rezultate în analiza Edupedu.ro.
La evenimentul de prezentare a rezultatelor PISA pentru România, coordonatoarea națională PISA 2025, Gabriela Noveanu, cercetătoare la Institutul de Științe ale Educației, a arătat că, dacă sunt luați în calcul și tinerii de 15 ani care nu sunt reprezentați în eșantionul PISA, fie pentru că sunt în afara școlii, că sunt în clase mai mici sau au fost excluși de la evaluare, situația indică un nivel de 53% (indicator de incluziune).
- Excluși de la evaluarea PISA sunt, potrivit prezentării ISE, circa 24% din totalul copiilor români cu vârste de 15 ani, conform metodologiei folosite la nivel internațional în organizarea PISA – citește pe larg despre prezentarea Gabrielei Noveanu.
Edupedu.ro a semnalat că, la conferința de lansare a raportului PISA 2025, ministrul Mihai Dimian și alți reprezentanți ai Ministerului Educației au încercat să dilueze mesajul cel mai important – cel al situației din educație, așa cum se reflectă ea în PISA, cu valori în scădere în privința competențelor elevilor și mai ales cu o creștere accentuată a nivelului de analfabetism funcțional.
- Astfel, potrivit acelei relatări, după ce au fost prezentate datele studiului, ministrul Dimian a spus: „Nu minimalizez, în nicio formă, rezultatele”. El a continuat, însă, prin a contesta modul în care coordonatoarea națională PISA prezenta cum s-a calculat conform regulilor impuse de OCDE procentul agregat de analfabetism funcțional pe toate cele trei domenii. Mihai Dimian afirma că adunarea celor 24% de elevi neincluși în evaluare la procentul deja calculat „momentan depășește, să spunem, cadrul științific”. Și a făcut trimitere inclusiv la elevii care învață în România după curriculumul altor țări.
Edupedu.ro a notat că această poziție a fost combătută de cercetători, dar că ministrul a încercat cât a putut să arate publicului că a descoperit o hibă care să zdruncine acuratețea datelor și a cercetării.
Clarificările ISE: De unde rezultă 53,5? Plus: situația elevilor care învață după curriculum străin
În clarificările publicate de ISE, Institutul menționează că diferența dintre cei 38,5% menționați în raportul PISA și cei 53,5% provine dintr-un calcul ce pleacă de la premisa existenței a 24,4% copii cu vârste de 15 ani, care nu sunt incluși în eșantion. Astfel, potrivit, documentului ISE, cele două procente reprezintă:
- „38,5%: ponderea elevilor reprezentați de eșantionul PISA care sunt sub nivelul 2 simultan la științe, lectură și matematică.
- 53,5%: limita superioară pentru întreaga populație de 15 ani, calculată presupunând că toți tinerii neacoperiți de PISA s-ar afla sub nivelul 2 în toate cele trei domenii.
- Calculul este: (38,5% × 75,6%) + (100% × 24,4%) ≈ 53,5%”
Clarificările precizează că diferența „provine din atribuirea convențională a statutului de low performer tuturor tinerilor care nu sunt reprezentați de eșantion (reflectă asumpția că tinerii de 15 ani care nu sunt incluși în eșantionul PISA) (…) OECD calculează această limită superioară ipotetică în mod uniform pentru toate țările și economiile participante, aplicând aceeași ipoteză: toți tinerii de 15 ani neacoperiți de eșantionul PISA sunt considerați sub nivelul 2”.
Documentul ISE continuă cu o serie de alte precizări cu privire la fluctuațiile demografice cauzate de migrație, dar și la unitățile de învățământ care funcționează în România după curriculum străin. Situația acestora din urmă a fost, de asemenea, folosită de ministrul Dimian pentru a relativiza relevanța statistică a datelor PISA, conform relatării Edupedu.ro de la conferința de lansare a acestui studiu.
În cazul acestor școli, ISE estimează, pe baza mai multor calcule, că numărul redus de elevi ai acestor unități, elevi care au vârste de 15 ani, face ca ponderea lor să fie nesemnificativă statistic și ar putea produce modificări de maximum 0,5 puncte procentuale în recalcularea valorii stabilite la 53,5%, adică ar putea determina o variație între 53%-53,3%.
Clarificările ISE mai vizează:
- Un scenariu alternativ pe baza populației estimate de Eurostat
- Neparticiparea la educație (cu o rată de neșcolarizare calculată de Eurostat, pentru România, la 21,38% în 2024)
- Clarificări referitoare la metodologia de eșantionare, care folosește standardele PISA cu privire la populația țintă, populația definită, cadrul de eșantionare, unitatea primară de eșantionare, efectul de design etc..
- Standardele internaționale de eșantionare PISA, aplicate și în testarea elevilor din România
Clarificările publicate pe site-ul ISE:
