DOCUMENT Jumătate dintre elevii din România învață în școli cu risc mediu la cutremur. Circa 210.000 de elevi sunt în școli cu risc ridicat

1.270 de vizualizări
Foto: © Belish | Dreamstime.com
Aproximativ jumătate dintre elevii din România și 45% dintre clădirile din sectorul de educație sunt expuse unui nivel de hazard seismic mediu, se arată în anexa proiectului de lege privind Strategia Națională de Reducere a Riscului Seismic. Proiectul a fost pus în dezbatere publică pe 18 februarie de către Ministerul Dezvoltării. Perioada de consultare este de 30 de zile.
  • Conform documentului menționat, sursa datelor este Sitemul Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR). Acesta cuprinde o serie de atribute relevante pentru evaluarea expunerii seismice a clădirilor din sistemul educației.

Proiectul Strategiei Naționale de Reducere a riscului seismic este o bază pentru stabilirea și punerea în aplicare a altor programe. Potrivit unei note din anexă, „s-a stabilit o listă de 485 de școli prioritare, clasificate în funcție de aspectele educaționale și sociale, rata de sărăcie și condițiile igienico-sanitare”. Exprimarea nu este clară și Edupedu.ro a trimis o solicitare la Ministerul Dezvoltării pentru lista celor 485 de școli și pentru a explica exact ce înseamnă această prioritate.

Din datele SIIIR se remarcă faptul că 7% din elevi sunt expuși unui hazard seismic ridicat, ceea ce înseamnă că este vorba de aproximativ 210.000 de elevi. În acest timp, 11% dintre clădiri sunt cu hazard seismic ridicat.

Captură foto: Anexa proiect_Strategia Națională de Reducere a Riscului Seismic

„Atributele folosite pentru estimarea expunerii actuale a clădirilor se referă la numărul de elevi înscriși (anul universitar 2018-2019) și numărul de clădiri cu săli de clasă și laboratoare. Amplasarea clădirilor a permis identificarea nivelului de hazard seismic și raportul dintre infrastructura educațională în urban și rural”, se mai arată în proiect.

Conform datelor disponibile la nivelul anului 2020 în SIIIR, aproximativ trei milioane de elevi sunt înscriși în circa. 18.400 unități de învățământ din România, mai apare în document. „Două treimi dintre aceștia învață în unități de învățământ din zonele urbane. Totuși aproape 65% din unitățile de învățământ din România se află în zonele rurale”, menționează sursa citată.

În anexa proiectului este precizat că „SIIIR include parametri suplimentari cu privire la clădirile existente, printre altele, anul construcției, suprafața construită, regimul de înălțime, printre alți parametri asociați cu eficiența energetică, condiții igienico-sanitare. Aceste atribute, împreună cu informațiile de identificare sau informații suplimentare (administrator, clasificarea monumentelor istorice etc.), reprezintă o bază solidă pentru o evaluare inițială a riscului seismic pentru clădirile din sectorul de învățământ”.

Într-o notă a anexei apare că din cele 12.750 de clădiri de învățământ, din setul de date SIIIR, au fost identificate și analizate 9.744 unități. „Riscul acestor clădiri și prioritatea lor de intervenție au fost definite în conformitate cu un cadru de prioritizare care include trei etape. În primul rând, se calculează un scor tehnic pe baza nivelului de hazard seismic, anul de construcție, sistemul structural și numărul de elevi înscriși”. Tot aici, aceeași notă menționează că unitățile situate în zone cu risc seismic (ag< 0,25g) au fost filtrate împreună cu școlile private, liceele și grădinițele.

Potrivit listei monumentelor istorice, România are aproximativ 18.000 de monumente istorice, din care peste 75% sunt clădiri cu funcțiuni religioase, de locuire, unități de învățământ, palate, muzee, clădiri guvernamentale, unități sanitare, clădiri industriale și alte tipuri de clădiri publice sau private, se arată în document.

Captură foto: Anexa proiect_Strategia Națională de Reducere a Riscului Seismic

Graficul de mai sus arată că 5% dintre monumentele istorice din România sunt reprezentate de școli.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului, principalele obiective ale Strategiei naționale de reducere a riscului seismic (SNRRS) sunt:

  • transformarea până în 2050 a fondului construit al României într-un fond construit rezilient la seisme;
  • reducerea riscului seismic la nivel național prin salvarea de vieți, reducerea vătămărilor și protejarea fondului construit, prin investiții prioritizate și eficiente;
  • promovarea bunăstării prin crearea de beneficii conexe prin îmbunătățirea condițiilor de eficiență energetică și sanitare, printre alte aspecte funcționale;
  • creșterea rezilienței prin integrarea considerentelor de risc seismic/multirisc în planificarea teritorială și sectorială și asigurarea unor procese reziliente de recuperare și reconstrucție post-seism;
  • mobilizarea participării și acțiunii incluzive prin creșterea nivelului de conștientizare publică cu privire la managementul riscului seismic și creșterea nivelului de asumare în implementarea măsurilor de reducere a riscului;
  • consolidarea capacității instituționale în domeniul managementului riscului seismic și a calității și numărului de resurse umane implicate în activitățile legate de gestionarea riscului.
Ce înseamnă risc seismic

Conform anexei proiectului, „riscul seismic exprimă probabilitatea de a se produce efecte nefavorabile la nivel uman, material, economic sau de mediu, într-o anumită perioadă de timp, apărute în urma interacțiunii dintre evenimentele seismice și condițiile de vulnerabilitate de la nivelul societății, cauzând astfel alterări grave în ceea ce privește funcționarea normală a unei comunități sau a unei societăți. Riscul seismic este o funcție de trei componente interconectate: hazard seismic, expunere și vulnerabilitate.

  • Hazardul seismic se referă la probabilitatea de producere a unui cutremur care poate cauza pierderi de vieți, rănirea persoanelor sau alte tipuri de impact asupra sănătății, precum și avarii și daune la nivelul bunurilor, infrastructurii, mijloacelor de trai, furnizării de servicii și resurselor de mediu.
  • Expunerea se referă la oameni, bunuri, sisteme sau alte elemente prezente în zonele expuse hazardului, care, astfel, sunt supuse unor potențiale pierderi.
  • Vulnerabilitatea reprezintă condițiile care cresc măsura în care persoanele, comunitățile, bunurile sau sistemele sunt susceptibile a fi afectate nefavorabil de impactul hazardurilor. Vulnerabilitatea fizică se referă la nivelul de avariere a fondului construit, apărut în urma materializării unui hazard, pe când vulnerabilitatea socială se referă la daunele suferite din punct de vedere al mijloacelor de trai, legăturilor sociale, populațiilor vulnerabile și altor factori care pot influența capacitatea unei comunități de a răspunde, de a face față și de a își reveni în urma unui dezastru.

Aceste trei componente pot fi completate cu o a patra componentă, capacitatea, care se referă la combinația tuturor punctelor forte, atributelor și resurselor pe care le are la dispoziție o persoană, o comunitate, o societate sau o organizație și care pot fi folosite pentru a realiza obiectivele stabilite”.

Captură foto: Anexa proiect_Strategia Națională de Reducere a Riscului Seismic

Anexa proiectului Strategiei Naționale de Reducere a Riscului Seismic

Foto: © Belish | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil


1 comment
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
bani, monede

Elevii și părinții acuză Ministerul Educației și inspectoratele că legitimează “subfinanțarea învățământului”, după prima ședință a noului Consiliul pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar

Elevii și părinții acuză Ministerul Educației și inspectoratele școlare că legitimează “subfinanțarea învățământului preuniversitar, votând pentru creșterea doar cu 4,5% a costului alocat bunurilor și serviciilor, în raport cu 13,5%…
Vezi articolul

VIDEO Dacă se închid școlile, va fi aplicată măsura de anul trecut, de a susține de la buget 75% din salariul mediu brut pentru părinții care trebuie să stea acasă, spune premierul Cîțu / Anunțul vine când sunt deja peste 17 mii de elevi care fac școală online săptămâna aceasta

Dacă se închid școli sau clase, iar elevii trebuie să stea acasă, Guvernul va repune în aplicare măsura folosită anul trecut, prin care părinții care erau nevoiți să stea acasă…
Vezi articolul

Reforma învățământului vocațional. Studiu de caz – Spania: Relații simplificate între școli și companii, accent pe standardele de competență, mai puțină birocrație, mai multă colaborare internațională

Învățământul vocațional spaniol trece, în această perioadă, printr-o perioadă de reformă prin care se încearcă adoptarea unor modele care să răspundă noilor nevoi de pe piața muncii, de la recunoașterea…
Vezi articolul

Ce fac contabilul școlii, administratorul, secretarul sau bibliotecarul. Explicații pentru premierul Ludovic Orban într-o scrisoare comună a tuturor sindicatelor din Educație în care-i cer să nu bage în șomaj tehnic personalul administrativ

Toate cele trei federații sindicale din Educație, FSLI, FSE Spiru Harte și Alma Mater, au trimis o scrisoare comună premierului Ludovic Orban în care-i cer acestuia să nu trimită în…
Vezi articolul