România să devină membră a Observatorului privind predarea istoriei în Europa – apel al profesorului de istorie Mihai Manea

573 de vizualizări
Foto: © Chormail | Dreamstime.com
România ar trebui să devină membră a Observatorului privind predarea istoriei în Europa (OHTE), instituție paneuropeană întemeiată sub egida Consiliului Europei, în 2020, afirmă profesorul de istorie Mihai Manea într-un apel transmis Edupedu.ro. El notează că obiectivul acestui Observator este de a “promova bunele practici în ceea ce privește predarea istoriei, consolidând și promovând totodată valorile și principiile democratice”.

El face trimitere la actualul context internațional, marcat de războiul din Ucraina și de ascensiunea populismului și autoritarismului, notând: “Pentru România, deși încă nu este membră a structurii menționate, promovarea idealurilor comune ale predării istoriei într-o societate democratică capătă o importanță și mai mare în condițiile, în care țara noastră se numără printre statele europene cu cele mai puține ore de istorie atribuite sistemului de învățământ preuniversitar”.

  • Mihai Manea este profesor de istorie, inspector de istorie în cadrul ISMB, președintele Asociației Profesorilor de Istorie din România – Clio.
Materialul transmis de Mihai Manea, integral:

O nouă inițiativă internațională privind predarea istoriei în Europa – Observatorul privind predarea istoriei în Europa (OHTE)

– Prof. dr. Mihai Manea

La un moment în care în România se vorbește atât de mult despre noile legi ale educației, despre proiectele noilor planuri-cadru și, mai ales, despre numărul orelor de istorie din învățământul preuniversitar – o eternă problemă ce pare că nu se va rezolva vreodată, interesul instituțiilor europene cu privire la predarea istoriei în statele continentului nostru este din ce în ce mai pronunțat.

În luna noiembrie 2020, un acord interguvernamental, încheiat sub egida Consiliului Europei a pus bazele unei noi instituții paneuropene denumită Observatorul privind predarea istoriei în Europa (OHTE). Scopul său este de a promova bunele practici în ceea ce privește predarea istoriei, consolidând și promovând totodată valorile și principiile democratice ale Consiliului Europei.

La un moment în care populismul, tendința către dreapta și autoritarismul politic, alimentat de discursul urii și chiar manifestările antisemite și negarea Holocaustului continuă să se manifeste, la un moment în care războiul din Ucraina a dat o lovitură foarte dură sistemului de securitate în Europa – poate cea mai gravă de al Doilea Război Mondial, noua inițiativă a Consiliului Europei privind predarea istoriei, are valențe profund pozitive, continuând activitatea, în prezent, în delăsare a Secției privind Predarea Istoriei din cadrul Directoratului pentru Educație a Consiliului Europei.

Pentru România, deși încă nu este membră a structurii menționate, promovarea idealurilor comune ale predării istoriei într-o societate democratică capătă o importanță și mai mare în condițiile, în care țara noastră se numără printre statele europene cu cele mai puține ore de istorie atribuite sistemului de învățământ preuniversitar.

Observatorul, așa cum îl vom denumi de acum înainte, își bazează activitatea pe experiența îndelungată a Consiliului Europei în predarea istoriei, pe noile abordări privind modalitatea în care istoria este predată în statele membre din perspectiva recomandărilor formulate la nivel european. Observatorul caută să colecteze datele și informațiile necesare privind predarea istoriei în rândul statelor membre, propunând redactarea unor rapoarte tematice, precum cel lansat deja în 2022. Pentru intensificarea colaborării, Observatorul a lansat o platformă de lucru încă de la finalul anului 2021, în care deopotrivă organizațiile guvernamentale și nonguvernamentale să acționeze în comun astfel încât cunoașterea istoriei, abilitățile cultivate și valorile promovate să contribuie decisiv la predarea istoriei în învățământ în spiritul păcii, democrației și respectării drepturilor omului. Acestea vor permite cunoașterea istoriei deopotrivă din perspectivă locală, națională, regională și europeană, dar și promovarea bunelor practici în domeniul educației prin organizarea de seminarii și conferințe, prin elaborarea de recomandări și draft-uri de propuneri, inițiative educaționale.

În prezent, un număr de 16 state europene – Albania, Andorra, Armenia, Cipru, Franța, Georgia, Grecia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Macedonia de Nord, Portugalia, Serbia, Slovenia, Spania, Turcia participă la Observator cu drepturi depline. Ungaria și Republica Moldova au căpătat dreptul de observatori. Este prevăzut faptul că poate deveni stat membru sau cu stat observator orice stat european semnatar al Convenției Culturale Europene.

Structura internă de organizare a Observatorului cuprinde un Board de Conducere, din care face parte câte un reprezentant din partea fiecărui stat membru. Boardul adoptă  programe de lucru anuale sau pe termen scurt și mediu, monitorizează implementarea lor și administrează resursele de care dispune Observatorul. Se reunește cel puțin o dată pe an. Boardul este condus de Alain Lamassoure (Franța), inițiatorul Observatorului, iar, ca vicepreședinți activează Vasileios Gounaris (Grecia) și Frances Moss (Irlanda). Membrii sunt Suren Manukyan (Armenia), Helena Ramos García (Spania), Salvador Sala (Andorra), Anamarija Vicek (Serbia). De asemenea, funcționează un Consiliu Științific de Experți, care asigură activitatea Observatorului în plan științific și metodologic. Acesta din urmă este constituit din 11 persoane și își exprimă punctul de vedere cu privire  la programul Observatorului și sprijină Boardul în întreaga sa activitate. La conducerea Consiliului se află Chara Makriyianni (Cipru) și raul 

Cârstocea (Germania), în calitate de vicepreședinte. Membrii Consiliului sunt după cum urmează Inês Fialho Brandão (Portugalia), Piero Colla (Uniunea Europeană), Erkan Dinç (Turcia), Anne Dolan (Irlanda), Bridget Martin (Franța), Allan McCully (Marea Brsitanie), Elene Medzmariashvili (Georgia), Thomas Serrier (Franța), Marko Šuica (Serbia).

Ne exprimăm speranța că România va deveni curând membră a Observatorului, grație deopotrivă ale Ministerului de Externe și respectiv, al Ministerului Educației.”

Foto: © Chormail | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:
Predarea istoriei, între caracterul excepțional al națiunii “folosit în scop politic” și abordarea obiectivă și autocritică, “europeană”. Corespondența ieșită din comun dintre Parlamentul European și ministrul polonez al Educației

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

OFICIAL Ministerul Educației: Ramona Lile nu a fost confirmată în poziția de rector al Universității „Aurel Vlaicu” din Arad, în urma deciziei de plagiat. Instituția cere ca universitatea să reia alegerile de rector

Reprezentanții Ministerului Educației au declarat oficial, pentru Edupedu.ro, că Ramona Lile, rector al Universității „Aurel Vlaicu” din Arad, nu a fost confirmată în funcție după alegerile pentru funcția de rector,…
Vezi articolul

VIDEO și TEXT INTEGRAL Ligia Deca: Mă aștept ca sprijinul Coaliției pentru legile educației să fie evident și în dezbaterea parlamentară. Dacă legile sunt adoptate până la finalul acestui an școlar, ele intră în vigoare începând din toamnă / Despre modificarea admiterii la liceu: În parlament se pot aduce îmbunătățiri

Ministra Educației, Ligia Deca, a susținut la Guvern o serie de declarații cu privire la traseul proiectelor de legi ale educației, la finalul ședinței Executivului. Aceasta a precizat că așteaptă…
Vezi articolul