Vicepreședintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, George Purcaru, a vorbit despre o posibilă blocare a anului școlar 2025-2026, având în vedere prevederile din proiectul legii salarizării 2026. „Este posibil orice”, a spus George Purcaru. „În funcție de ce vor face și ce propuneri vor trimite cei din Ministerul Muncii către Parlament, în funcție de aceste lucruri, dinamica protestelor va ține cont de toate aceste aspecte”, a precizat acesta, duminică, 7 iunie, la emisiunea Info Edu.
Amintim că Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” au anunțat că pe 17 iunie vor avea loc un miting și un marș de protest în București, pe fondul nemulțumirilor legate de proiectul noii legi a salarizării și de efectele măsurilor de austeritate adoptate anul trecut.
Întrebat despre o eventuală blocare a anului școlar 2025-2026, vicepreședintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ a menționat că „nu excludem nicio formă de protest
„Da, este posibil, așa cum v-am spus, în funcție de cum vor evolua discuțiile la Ministerul Muncii, în funcție de aceste lucruri, vom face și formele de protest, dar, cu siguranță, vom fi în stradă până când vor înțelege guvernanții noștri și politicienii noștri că este imperios necesar să intervină cu măsuri coerente, predictibile și nu cu măsuri de austeritate și de tăieri, ci, din contră, de a ajuta sistemul de educație”, a spus George Purcaru.
Redăm discuția pe tema protestului din 17 iunie:
Diana Dumitrașcu, moderator: Acest protest, marș, manifest pentru educație, depinde cum doriți să-i spuneți, poate bloca finalul de an școlar?
George Purcaru: Este posibil orice. Da, în funcție de ce vor face și ce propuneri vor trimite cei din Ministerul Muncii către Parlament, în funcție de aceste lucruri, dinamica protestelor va ține cont de toate aceste aspecte.
Diana Dumitrașcu, moderator: Deci nu excludeți.
George Purcaru: Nu excludem nicio formă de protest. Deocamdată, vorbim de acest miting și acest marș de protest de la Palatul Victoria la Palatul Parlamentului, pentru că acolo va merge legea. E timpul ca politicienii să nu mai clameze o dată la 4 ani cât de importantă e educația, ci trebuie să demonstreze prin fapte că educația este importantă, având în vedere că ieri a apărut și raportul de țară al Comisiei Europene, care spune foarte clar ceea ce de altfel am spus noi din încă din vara anului 2025, iată că s-a adeverit fiecare lucru pe care noi l-am reclamat atunci: că legea 141, legea Bolojan, este un dezastru pentru educație, că au fost grav afectate condițiile de muncă ale celor din educație, calitatea actului didactic și, bineînțeles, rezultatele. Lucru pe care Comisia Europeană îl confirmă, dar se pare că factorul decident nu a luat nicio măsură și nici nu pare a avea intenția de a lua o măsură de a repara măcar acum, în al 12-a lea ceas, lucrurile care au fost distruse în anul 2025 prin legea 141.
Diana Dumitrașcu, moderator: Ca să închidem cu acest protest pentru educației, când spun blocarea anului școlar, mă refer la boicotarea examenelor naționale care încep la o săptămână după protestul pe care vreți să-l organizați.
George Purcaru: Da, este posibil, așa cum v-am spus, în funcție de cum vor evolua discuțiile la Ministerul Muncii, în funcție de aceste lucruri, vom face și formele de protest, dar, cu siguranță, vom fi în stradă până când vor înțelege guvernanții noștri și politicienii noștri că este imperios necesar să intervină cu măsuri coerente, predictibile și nu cu măsuri de austeritate și de tăieri, ci, din contră, de a ajuta sistemul de educație.
Informații de context
Comisia Europeană arată, în Raportul de țară pentru România 2026, publicat miercuri, 3 iunie, că măsurile de reducere a cheltuielilor luate în 2025 de Guvernul Bolojan prin Legea 141/2025 au afectat negativ condițiile de muncă ale profesorilor, chiar dacă salariile acestora au crescut în 2023 și 2024.
„În pofida creșterilor salariale din 2023 și 2024, măsurile de reducere a costurilor luate în 2025, precum creșterea efectivelor claselor, creșterea normei didactice, reorganizarea și comasarea școlilor și impunerea înghețării salariilor, au afectat negativ condițiile de muncă ale profesorilor”, scrie Comisia Europeană în raportul dedicat României, în cadrul Semestrului European.
Raportul notează că, deși profesorii români declară un nivel ridicat de satisfacție generală față de profesie, satisfacția față de salariu s-a îmbunătățit semnificativ după creșterile salariale din 2023-2024. În același timp, Comisia avertizează că măsurile bugetare recente au lovit tocmai în condițiile de muncă ale profesorilor.
Despre proiectul Legii salarizării 2026
Legea salarizării unitare este unul dintre jaloanele importante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și trebuie finalizată până la începutul verii 2026.
Liderul Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, Marius Nistor, a transmis după o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan, în 6 februarie, că executivul a anunțat începerea consultărilor cu partenerii sociali din luna martie: „Referitor la noua lege a salarizării, răspunsul primit a fost acela că, începând cu luna martie a.c., vor începe consultările cu partenerii sociali, asta pentru că până la începutul verii trebuie să fie finalizată, fiind o condiție impusă prin PNRR”.
Inițial, legea salarizării din sistemul bugetar ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie 2024, dar a fost amânată în contextul anului electoral de politicieni.
În timpul grevei generale din educație din primăvara lui 2023, premierul Nicolae Ciucă i-a „asigurat” pe profesori prin memorandum că majorările salariale solicitate vor fi prevăzute în noua lege a salarizării, promisă pentru finalul anului 2023. Profesorii au fost în realitate sfidați, Guvernul Ciucă aprobând majorări prin ordonanță de urgență (OUG) pe care sindicatele nu le agreaseră.
- Pe 7 iunie 2023, ministrul Muncii de atunci, Marius Budăi, declara la Colegiul Național „I.L. Caragiale” din București: „Până pe data de 15 iulie am termen de la coaliție să finalizez draftul legii salarizării, astfel încât în perioada 15 iulie – 1 septembrie să continuăm discuțiile cu sindicatele, ca la 1 septembrie propunerea administrativă să treacă de Guvern și să fie depusă în Parlament”.
- Iar el adăuga tot atunci, în plină grevă: „Principiul de la care plecăm în construirea grilei de salarizare viitoare din viitoarea lege a salarizării unitare este plecarea de la salariul mediu brut aflat în plată și utilizat la construirea bugetului asigurărilor sociale de stat. Pentru debutant așa va fi”.
După câteva luni însă, Guvernul Ciolacu 1 a anunțat că amână adoptarea legii pentru mai multe consultări pe marginea acesteia și spunea că proiectul de lege va trece prin Parlament în septembrie 2023. Sindicatele polițiștilor au fost cele care au aflat în octombrie 2023, după o întâlnire la Ministerul Muncii, despre faptul că cel mai devreme de la 1 ianuarie 2025 va fi aplicată această lege. Nu a fost aplicată până în prezent.
În 2024, Guvernele Ciolacu 1 și 2 au amânat elaborarea și adoptarea legii, fiind an cu patru rânduri de alegeri, iar în 2025, primele cinci luni au fost, de asemenea, marcate de alegerile prezidențiale.
În 15 iulie 2025, președintele Nicușor Dan declara că legea ar putea fi gata în „un an – un an și jumătate”, apreciind că actuala lege a salarizării a fost modificată succesiv prin derogări și sporuri, ceea ce a dus la situații în care „oameni care lucrează același lucru au salarii diferite”.
De la 1 ianuarie 2024, salariul profesorului debutant este de circa 3.700 de lei net. În 2025, câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025 este de 8.620 lei, potrivit legii 10/2025. O analiză Edupedu.ro din iunie 2024 arată că salariul profesorului debutant trebuia să fie cel puțin 4.400 de lei net în 2025.
Citește și:
Legea salarizării 2026. Marius Nistor: Urmează să aibă loc peste încă o săptămână o nouă întâlnire, iar în funcție de rezultatul întâlnirii vom avea o nouă grevă. Ne-am săturat de consultări, profesorii merită negocieri
BREAKING Comisia Europeană: Măsurile luate de Guvern în școli anul trecut au afectat negativ condițiile de muncă ale profesorilor, în pofida majorărilor salariale din 2023 și 2024
BREAKING Miting și marș de protest pe 17 iunie în București, anunțate de sindicatele profesorilor / Liderii FSLI și FSE cer mobilizarea a cel puțin 20.000 de participanți și avertizează că „învățământul este la un pas de colaps”
