Referendumul referitor la greva profesorilor a fost trimis în școli, potrivit unui document consultat de Edupedu.ro. Sindicatele din Învățământ le propun profesorilor neparticiparea la simulările examenelor naționale / grevă în perioada desfășurării simulărilor examenelor naționale, conform sursei citate. Este vorba despre Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”.
„Vă transmitem atașat referendumul pentru consultarea membrilor de sindicat cu privire la formele de luptă sindicală propuse de federațiile sindicale reprezentative din învăţământul preuniversitar pentru perioada simulărilor examenelor naționale, respectiv: 16-17 martie 2026 (simulare Evaluare Naţională) și 23-25 martie 2026 (simulare Bacalaureat)”, se arată în document.
Conform sursei citate, rezultatele centralizate ale referendumului, exprimate atât numeric (numărul de semnatari), cât și ca procent raportat la numărul total de membri ai organizației, trebuie să să fie comunicate, în scris, cel mai târziu până vineri, 06 martie 2026, ora 12:00.
Sindicatele propun profesorilor neparticiparea la simulările examenelor naționale / grevă în perioada desfășurării simulărilor examenelor naționale:
„În situația în care guvernanții vor fi în continuare indiferenți față de solicitările noastre și întrucât acțiunile F.S.L.l. și F.S.E. „SPIRU HARET” sunt puse în slujba intereselor membrilor acestora, vă propunem neparticiparea la simulările examenelor naționale / grevă în perioada desfășurării simulărilor examenelor naționale”.
Dacă Guvernul nu o să revină asupra măsurilor luate, sindicatele transmit că o să fie declanșat referendumul pentru greva generală planificată în ultima decadă a lunii mai:
„În condițiile în care Guvernul nu va reveni în perioada următoare asupra măsurilor luate, în luna aprilie vom declanșa referendumul pentru greva generală începând cu ultima decadă a lunii mai 2026!”
Documentul sindicatelor poate fi consultat mai jos:
Nemulțumire fără precedent în sistemul de învățământ
Potrivit unui chestionar realizat de FSE „Spiru Haret” în perioada 14-31 ianuarie 2026, la care au răspuns peste 17.000 de angajați din învățământ, mai mult de 74% dintre profesori declară că sunt dispuși să participe la grevă.
Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a declarat, pentru Edupedu.ro, că „în jur de 77%” dintre profesorii care au răspuns la chestionarul FSLI sunt de acord cu greva generală. Dintre aceștia, cei mai mulți au optat ca greva să aibă loc la finalul de an școlar, după cum a spus liderul sindical.
Informații de context
Sindicatele din Educație au întrebat profesorii când să fie declanșată greva în Învățământ – în martie, la simulările de examene, și/sau în iunie, înaintea încheierii mediilor.
Recent, Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat că o grevă generală în Învățământ „se poate declanşa în funcţie de măsurile pe care le va lua Guvernul în perioada următoare”. Declarația a fost făcută pentru TVR Info.
La sfârșitul lunii octombrie 2025, vicepreședintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, George Purcaru, a declarat că „am luat în calcul și o grevă generală și cred cu tărie că se impune treaba asta”. Acesta a afirmat că „acum nu este momentul propice pentru o astfel de grevă, pentru că greva generală înseamnă și o tăiere de salarii.”
Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat, la Antena 3 CNN, că „imediat după mitingul din data de 29 octombrie, de miercuri, în învățământ se va declanșa referendum național privind greva generală”.
În noiembrie, Daniel David, ministrul Educației și Cercetării la acea vreme, a declarat că „n-am fost critic absolut deloc” față de mișcarea sindicatelor. „Am spus că parcă aș fi așteptat și aștept de la profesorii nemulțumiți și care doresc să protesteze să o facă un pic într-un alt mod și cu alte conținuturi”, a spus acesta. Declarațiile au fost făcute, miercuri, 5 noiembrie, la prezentarea raportului săptămânal.
La finalul lunii octombrie, ministrul Educației și Cercetării a spus că „sindicatele au misiunea lor de a protesta și fac bine că aduc în discuție probleme, însă au făcut două mari greșeli în această perioadă”. „Modul în care s-a protestat, conținuturile spuse nu au arătat societății o imagine a profesorului așa cum ar trebui să fie și ne-am făcut rău cu asta”, a spus Daniel David pentru Adevărul, pe 28 octombrie.
Președintele sindicatului SIPA Muntenia, Adrian Voica, a reacționat față de atitudinea pe care a avut-o ministrul Daniel David la protestele profesorilor. „Să nu uităm că toată această atitudine nu va rămâne fără efect în viitor, pentru că va veni și perioada examenelor”, a declarat, pentru Edupedu.ro, liderul sindical. „Am eu un sentiment că va fi prăpăd în vară și că o grevă generală înaintea examenelor de final va fi de neoprit. Am semnale din teritoriu că va veni și vremea în care profesorii își vor arăta forța socială pe care o dețin”, a spus Adrian Voica.
Principalele prevederi din Legea 141/2025, care afectează Educația: comasări de școli, creșteri de norme, tăieri de burse și clase, plata cu ora și degrevări de normă
- Comasările de școli au avut loc după reguli stabilite de Ministerul Educației până pe 9 august, cu o lună înainte de prima zi de școală / Ministrul anunța că circa 900 de directori vor rămâne fără posturi, iar echipele de management la fel
- Crește numărul de elevi în clasă de la 1 septembrie 2025. Modificările se fac pentru toate clasele pe fiecare ciclu școlar: într-o clasă de liceu pot fi din nou 34 de elevi, față de 26 în prezent
- Fondul de burse al studenților este redus cu 40% de la 1 august, până în 2028. Reducerea la transportul cu trenul se acordă și în 2026 doar între domiciliu și facultate
- Norma didactică pentru toți profesorii din România crește de la 1 septembrie 2025, pentru prima dată în ultimii 30 de ani, prin Legea 141 din 2025
- Indemnizația de hrană va fi acordată doar angajaților cu salarii de 6.000 lei net sau mai mici și rămâne plafonată la 347 de lei pe lună
- Directorii de școli rămași pe post după comasări au interdicție să mai ia plata cu ora sau cumul, iar obligația de predare crește până la 40 de ore pe lună pentru toți / Regulile de aplicare trebuie decise până pe 25 august, cu două săptămâni înainte de începerea cursurilor
- Plata cu ora 2025 în învățământ – tariful brut pe ora suplimentară sau vacantă tăiat cu 50% pentru toți profesorii din România / Exemplu de calcul
Citește și:
Liderul sindical Simion Hăncescu: Avem informații certe că se dorește în continuare diminuarea numărului de posturi. Noi avem obligația să protestăm și să ne opunem acestor măsuri iresponsabile
VIDEO Profesori și studenți protestează astăzi la Guvern și cer revenirea la normele didactice, plata cu ora și bursele de dinainte de Legea Bolojan
Peste 74% dintre profesorii care au răspuns la chestionarul FSE „Spiru Haret” sunt dispuși să participe la grevă, potrivit rezultatelor comunicate de sindicat: Datele reflectă o stare de nemulțumire fără precedent în sistemul de învățământ
BREAKING Până acum, aproape 80% dintre profesorii care au răspuns la chestionarul FSLI sunt de acord cu greva, anunță Simion Hăncescu. Cei mai mulți au optat pentru finalul de an școlar, potrivit liderului sindical
Ștefan Lefter
Redacția
C.I.
Alexa Stănescu
6 comments
Uită-te în oglindă, cearta-te și du-te și te culca. Ești de un penibil cosmic!
draga doamna atitudinea aceasta o transmiteti si copiilor dvs sau altora si de aceea cand vin la scoala:
-stau pe tel
-se bat
-nu respecta profesorii
-beau
-se drogheaza
-nu au caiete sau carti unii
etc
pe langa cei ca dvs ,vine si statul si lw pune palma in cur:
-daca ii vorbesti mai tare spune ca este agresiune verbala
-daca pui mana pe el sa l atentionezi este agresiune fizica
-daca deranjeaza ora si vrei sa iei masuri este buling
-daca il treci in alta banca sau singur este discriminare
din cauza atitudinii celor ca dvs si cu incurajarea celor din minister ,copii dvs o sa iasa din scoala niste retardati,nu din cauza profesorilor.
hai sictir
Orgolii proaste si pretentii exagerate? Tanti, stai si mata o saptamana la catedra, de preferat la o clasa de tehnologic, si apoi deschide gura ca sa behai!
Din cauza orgoliilor lor proaste și a pretențiilor exagerate, copiii din învățământul preuniversitar de stat vor suferi cel mai mult. „Stimații” profesori sunt unii dintre cei mai bine plătiți bugetari, mulți dintre ei vin la școală doar pentru a-și face clientelă pentru meditații la domiciliu nefiscalizate, nu vin să își facă treaba la clasă. Oricum, mulți dintre ei nu au nicio treabă cu metodele moderne de predare, vin la clasă, dictează ce scrie în manuale, fără să le explica elevilor lecția respectivă pentru ca ei să înțeleagă și să le placă materia respectivă sau îi pun să conspecteze din manuale, iar profesorii stau degeaba, iar la finalul orei, trec în condica școlii că au făcut ora respectivă, când de fapt și de drept au stat degeaba. Nu merită nicio mărire de salariu. Trebuie să muncească și să demonstreze că merită aceste măriri salariale. În concluzie, protestează degeaba, plus că încurcă și blochează și traficul. Nu le convine traiul bun la stat, să se ducă în privat, dar în privat dacă încep să comenteze regulile, în secunda doi vor fi concediați, fără nicio discuție. Așa că să lase gargara proastă și să treacă la muncă, nu la cerșit!
Dar veniți dvs. în învățământ dacă este așa de bine, aveți salariu mare, faceți meditații și este foarte ușor de intrat în sistem. Știm doar să comentăm aiurea și să ne revărsăm propriile frustrări și incompetența.
În primul rând, ideea că profesorii sunt „unii dintre cei mai bine plătiți bugetari” este pur și simplu falsă. Salariile din învățământul preuniversitar din România se află constant sub media europeană și, în multe cazuri, sub salariul mediu pe economie, mai ales pentru debutanți. Sunt profesori cu studii superioare, grade didactice și vechime care câștigă mai puțin decât angajați din domenii fără calificare comparabilă. Asta nu e o opinie, e un fapt verificabil.
În al doilea rând, acuzația că „mulți profesori vin la școală doar ca să-și facă clientelă pentru meditații” este o stigmatizare colectivă. Există profesori slabi? Da. Există abuzuri? Da, ca în orice domeniu. Dar a extrapola cazuri punctuale la zeci de mii de cadre didactice înseamnă rea-credință sau necunoaștere. Majoritatea profesorilor își fac orele, corectează, pregătesc materiale, participă la ședințe, examene, inspecții și birocrație excesivă – muncă invizibilă pentru cei din afara sistemului.
Cât despre „metodele moderne de predare”, problema nu ține doar de voința profesorilor. Programa este supraîncărcată, clasele sunt aglomerate, infrastructura este adesea învechită, iar formarea continuă este frecvent formală și prost finanțată. Nu poți cere performanță de secol XXI într-un sistem care funcționează cu reguli, resurse și mentalități din anii ’90.
Afirmația „nu merită nicio mărire de salariu” ignoră un principiu de bază: salariul nu este o recompensă morală, ci o condiție pentru a atrage și păstra oameni competenți. Dacă menții salarii mici și dispreț social, nu vei avea profesori mai buni, ci mai puțini și mai slab pregătiți. Exact asta se întâmplă deja: tinerii capabili evită învățământul.
Comparația cu mediul privat este, din nou, superficială. Statul nu este o firmă, iar educația nu este un SRL. În privat, concedierea rapidă vine la pachet cu salarii mai mari, infrastructură și criterii clare de performanță. În educație, profesorilor li se cere să rezolve inclusiv probleme sociale, emoționale și familiale, fără sprijin real.
În final, protestul nu este „cerșit”, ci un drept legal și un semnal de alarmă. Faptul că deranjează traficul sau confortul unora nu îl face ilegitim. Educația slab finanțată de azi înseamnă forță de muncă slab pregătită mâine, adică o problemă pentru toată societatea, nu doar pentru profesori.