Unul dintre punctele slabe identificate de Inspectoratului Școlar al Municipiului București se referă la interesul scăzut al unor cadre didactice pentru formarea continuă, potrivit unui document publicat pe site-ul instituției. Este vorba despre planul managerial pentru anul școlar 2025-2026.
- Profesorii sunt obligați să participe cel puțin o dată la 2 ani la cel puțin un program de formare continuă acreditat, conform unui plan stabilit la nivelul unității de învățământ. Din anul școlar 2025-2026, comisia pentru formare și dezvoltare în cariera didactică monitorizează respectarea condiției de formare, potrivit unui document al Ministerului Educației și Cercetării. Este vorba despre procedura specifică nr. 31140/22/09.2025 privind operaționalizarea reglementărilor metodologice aplicabile pentru verificarea îndeplinirii condiției de formare în cariera didactică.
Conform documentului ISMB, un alt punct slab este deficitul de resursă umană calificată la anumite discipline: educatoare, fizică, chimie, matematică, informatică. Tot în planul managerial al ISMB este menționată și preocupare scăzută pentru individualizarea/diferențierea învățării, în raport cu nevoile și interesele elevilor.
Concret, la secțiunea de „resurse umane”, ISMB a identificat următoarele puncte slabe:
- Deficit de resursă umană calificată la anumite discipline: educatoare, fizică, chimie, matematică, informatică;
- Angajarea de cadre didactice fără studii de specialitate;
- Prezența formalismului atât în activitatea didactică cât și în cea managerială;
- Interesul scăzut al cadrelor didactice pentru cunoaşterea documentelor de strategie educaţională privind asigurarea calităţii în educaţie şi a noutăţilor privind programele structurate pe competenţe, privind proiectele de reformă și aplicarea legislaţiei şcolare;
- Interesul scăzut al unor cadre didactice pentru formarea continuă;
- Preocupare scăzută pentru individualizarea/diferențierea învățării, în raport cu nevoile și interesele elevilor;
- Existența unor situații de superficialitate în cunoașterea, înțelegerea și aplicarea legislației școlare, a actului decizional, în delegarea de sarcini, în exercitarea funcțiilor manageriale;
- Reticență în implementarea noului, rezistență la schimbare/competențe insuficient dezvoltate în contextul nevoii de digitalizare a procesului educativ;
- Slabă cunoaștere a legislației specifice în vigoare;
- Interes scăzut al cadrelor didactice debutante pentru pregătirea competențelor de predare-învățare-evaluare;
- Competențe reduse ale personalului didactic și de conducere în domeniul marketingului școlar în ceea ce privește resursa umană cu studii corespunzătoare;
- Existența unor disfuncții și blocaje birocratice;
- Slaba pregătire a cadrelor didactice pentru activitatea cu elevii cu CES, integrați în învățământul de masă;
Documentul Inspectoratului Școlar al Municipiului București poate fi consultat mai jos:
Nicoleta Briciu, director al Casei Corpului Didactic București, a declarat că „formarea continuă nu trebuie să fie o obligație”. „Degeaba mergem la un curs, degeaba ne luăm atestatul, degeaba creăm dosare, da, care atestă că avem acele competențe, dacă acele competențe nu se reflectă în ceea ce noi facem în fiecare zi în clasă, cu elevii noștri, adaptat la contextul în care ne aflăm”, a afirmat aceasta. Declarațiile au fost făcute la lansarea raportului Teaching Compass 2025 – busola predării.
Anul trecut, un învățător a declarat pentru Edupedu.ro, sub protecția anonimatului, că sunt multe cazuri în care profesorii își plătesc singuri cursurile de formare și perfecționare. „Aici depinde fiecare școală cum se gestionează, ce fonduri alocă pentru asta”, a precizat profesorul pentru învățământ primar.
Ce prevede legea educației 198/2023 despre formarea continuă a personalului didactic
„Articolul 188 – (1) Pentru personalul didactic, formarea continuă este un drept și o obligație.
(2) Tipul programelor pentru dezvoltare în cariera didactică, asigurarea calității programelor și sistemul de acumulare a creditelor se reglementează prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației, la propunerea CNFDCD.
(3) Distribuția numărului de credite ECTS obținut, începând cu numărul minim, va respecta următoarele criterii:
a) minimum 5 credite ECTS vor respecta competențele prioritare prevăzute în planul național de formare continuă în cariera didactică. Acestea sunt finanțate prin programe naționale, din bugetul CCD sau, după caz, din finanțarea specială a unităților de învățământ pentru cheltuieli privind perfecționarea pregătirii profesionale a personalului didactic și didactic auxiliar, pentru implementarea politicilor și strategiilor Ministerului Educației;
b) minimum 5 credite ECTS vor respecta prioritățile la nivel școlar sau, după caz, local, în conformitate cu cartografierea periodică a nevoilor de formare la nivelul județului, realizată de CCD, sau, după caz, în funcție de nevoile de formare continuă ale personalului didactic identificate la nivelul CFDCD. Acestea sunt finanțate din bugetul CCD sau, după caz, din finanțarea de bază a unităților de învățământ pentru cheltuieli cu pregătirea profesională, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale;
c) maximum 5 credite ECTS vor fi la decizia cadrului didactic. Acestea pot fi finanțate din bugetul CCD sau, după caz, din finanțarea de bază a unităților de învățământ pentru cheltuieli cu formarea continuă, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale.
(4) Evaluarea rezultatelor învățării programelor de formare continuă și procedura-cadru de finanțare se stabilesc prin metodologie, aprobată prin ordin al ministrului educației, la propunerea CNFDCD.
(5) Obținerea prin studiile corespunzătoare a unei noi specializări didactice, diferite de specializarea curentă, se consideră formare continuă.
(6) Pe lângă una sau mai multe specializări, cadrele didactice pot dobândi competențe didactice, pentru disciplinele din același domeniu fundamental cu domeniul licenței, prin programe de formare a adulților.
(7) Personalul didactic din învățământul preuniversitar este obligat să participe cel puțin o dată la 2 ani la cel puțin un program de formare continuă acreditat, conform unui plan stabilit la nivelul unității de învățământ, pe baza analizei nevoilor de formare elaborată de CNFDCD.
(8) Programele de conversie profesională postuniversitare pentru cadre didactice sunt organizate de instituțiile de învățământ superior. Acestea se desfășoară în baza unor norme metodologice specifice, adoptate prin ordin al ministrului educației.
(9) Cheltuielile pentru formarea continuă a personalului didactic de predare din învățământ preuniversitar sunt suportate de către angajator, din sume alocate de la bugetul de stat sau din alte surse de finanțare, conform legii, cel puțin pentru obținerea numărului minim de credite ECTS prevăzut la alin. (2).
(10) Unitățile de învățământ, pe baza unui regulament aprobat de consiliul de administrație, pot susține stagii de dezvoltare profesională pentru obținerea gradelor didactice II și I de către personalul didactic de predare din învățământul preuniversitar.
(11) Pentru personalul din învățământul preuniversitar, formarea continuă va include, în mod obligatoriu și periodic, un curs de prim ajutor”.
Foto: © Katarzyna Bialasiewicz | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
Nicoleta Briciu, director CCD București: Formarea continuă a profesorilor nu trebuie să fie o obligație. Degeaba mergem la un curs, degeaba ne luăm atestatul, degeaba creăm dosare, dacă acele competențe nu se reflectă în ceea ce noi facem în fiecare zi în clasă
Norma didactică 2025. Amenințare identificată de ISMB: Există riscul ca schimbările normative să genereze proteste sau absenteism
DOCUMENT Pregătirea deficitară a profesorilor debutanți, și nu numai, în domeniul psihopedagogic și metodic – amenințare identificată de Inspectoratul Școlar al Municipiului București
DOCUMENT Nemulțumirile generate de creșterea normei didactice de predare pot afecta motivația profesorilor – punct slab identificat de ISMB / Din această toamnă, norma didactică de predare a crescut, în medie, cu 2 ore
Asistențele la ore ale directorilor nu respectă graficul stabilit – punct slab identificat de ISMB / Directorul Viforel Dorobanțu, în septembrie: Dacă se mai așteaptă cineva din inspectorat sau minister ca vreun director să-și facă numărul de asistențe la ore, atunci are, din punctul meu de vedere, o imaginație bogată
DOCUMENT Unii profesori nu-și pot plăti cursurile de formare sau perfecționare – amenințare identificată de ISMB / Profesorii sunt obligați să participe cel puțin o dată la 2 ani la cel puțin un program de formare continuă acreditat
Redacția
Ștefan Lefter
C.I.
12 comments
Pe lângă că sunt scumpe, din majoritatea cursurilor respective nu înveți nimic util. WordWall și LearningApps, BookCreator și Napkin ne lipseau nouă? Cursurile acelea nu vizează nevoile reale de formare!
Cea mai bună perfecționată:”Odată la 5 ani,in centre universitare,cum era înainte!”
Orice formare obligatorie ar trebuii să fie gratuită ca în orice domeniu!
Profesorii se pregătesc și în particular. Au învățat în facultate cum sa învețe și cum domeniul ales este din pasiune și nu din obligație, face obiectul preocupărilor permanente, asa ca și educația nonformala funcționează din plin, dar nu se regăsește în actele Inspectoratelor Scolare, sâc!
În ce privește slaba pregătire a profesorilor în lucru cu elevii cu ces, hai sa vedem unde în facultăți se învață asa ceva și nu cumva tine de o cu totul alta specializare de la Facultatea de Psihologie unde merg oameni cu vocație în acest sens?! Acum obligati toti profesorii sa se specializeze pe buzunarul lor pe acest domeniu, chiar daca nu au abilitati si vocatie sa lucreze cu cei cu probleme? Oare integrarea acestor elevi in invatamantul de masa nu trage in jos actul educational si nivelul clasei? mai ales unde sunt colective numeroase de elevi, domnilor inspectori și ministru? Cândva erau scoli ajutătoare, care, cred ca ajutau într-adevăr pe acești copii sa facă progrese la nivelul lor si sa învețe chiar o meserie care sa le folosească toată viata pt a se întreține. Și nici nu scoteau din sărite colectivul de revista și profesori de la scolile normale. Nici nu aveau frustrări și complexe de inferioritate vazandu-i pe ceilalți colegi normali, cu capacitati peste ale lor ca în scoala normală. Acum ne scoateți noua ochii după ce ne-ati pus în fata situațiilor menționate!?
Da, sunt reticenta, pentru ca nu am nici timp si nici bani, majoritatea cursurilor sunt destul de scumpe; in plus, nici macar nu imi folosesc toate ,,skilurile”, pentru ca nu am cu cine, iar daca doresc sa gasesc metode inedite de predare, exista suficiente informatii gratuite pe internet; nu cred ca in alte meserii stai sa tot faci cursuri si sa nu ai viata ta privata macar in weekend; in weekend prefer ori sa ma odihnesc, ori sa lucrez un part time, ceva, care imi aduce bani, nu mi-i ia.
Profesorii sunt obligați sa facă cursuri de formare la 2 ani, dar pe banii lor, cursuri care sunt foarte scumpe. Un curs cu 20 credite este minim 600 RON. De unde atatia bani? Ca sa acoperi cele 15 credite europene, versus 90 credite, in 5 ani, trebuie anual sa faci câte un curs. De unde bani? Profesorii au salarii modeste, din care trebuie sa-si achite rate la casă, utilități, copii, sănătate, ca orice pământean. Dacă ministerul ne dorește formați, să ne ofere cursuri gratuite, dacă tot sunt obligatorii. În alte sectoare de activitate, cursurile nu numai ca sunt gratuite, se fac și în stațiuni montane sau pe litoral, iar în învățământ se fac pe spinarea fraierilor de profesori.
99,9%din asa zisele cursuri de perfecționare sunt o minciuna gogonată! bani aruncati in vant! Sunt tinute de oameni care nu au predau o ora in viata lor, de metodisti care sunt buni la scris hartii….ei primesc bani, prof primesc hartii….o minciuna care da bine! Noi scriem aici ce credem,dar nu citește nimeni interesat cu adevarat de scoala! Daca ar citi ,d nul ministru ne ar suna sa ne intrebe ,pe noi prostii , ce sa faca pt ca aceste cursuri sa insemne ceva! Cand eu am terminat facultatea, metodisti erau cei mai tari profi din oraș.. ei nu scriau rapoarte, hartii inutile. Doar ne invatau concret cum sa i facem pe copii sa priceapa ce le spunem . In timp, metodist a devenit unul care stie doar sa scrie niste hartii. La aceste cursuri nu trebuie sa vorbești doar ca sa te auzi! Si nu e normal sa tina cursuri oameni fara experienta. Mai nou, un prof de 30 de ani, e MENTOR. Poate s a schimbat definitia acestui cuvant….o sa caut in dex.
Face cineva o selectie a acestor cursuri? Raspunde cineva de ce e in spatele hartiei?
Saptamana trecuta (adica in vacanta) un „domn” bine trecut de a doua, treia tinerete, tinea un curs online prin CCD. Lejer, din bucatarie, in maieu, cu tigara in mână si urme de sandwich pe piept.
Asta inseamna „formare profesionala” pe banii profesorilor. Dai bani, asiști la niste kkturi de le pot citi din ppt elevi de a 5-a, primesti hartii cu care ministerul se lauda ca a „format” inca o generatie de profesori.
Nu v-ati saturat de mascarada asta nationala?
cei fără credite și fără formări sunt primii pe lista gradațiilor de merit
vorbesti tampenii!
Au alte „atuuri”
unii profesori au interes scazut fiindca nu au bani
aceste cursuri ,,de familie,, predate de ,,cei din familie,, costa bani
si nu 1-2milioane
asa ca debutantul cu 4000 de ron din care 2000 de ron merg pe chirie si intretinere ,1000 pe mancare,1000 pe naveta pe care si o recupereaza dupa cateva luni
deci unii profesori nu au bani ,nu este vorba de interes scazut
sa le fie rusine celor ce au afirmat asa ceva si cu siguranta venitul lor este peste 10000 ron pe luna