Agenţia Spaţială Europeană (ESA) a autorizat joi două misiuni ştiinţifice noi: una pentru a capta, pentru prima dată din spaţiu, undele gravitaţionale, acele infime deformări ale continuumului spaţiu-timp, iar cealaltă pentru a explora planeta Venus, informează AFP, scrie Agerpres.
Lansarea misiunii LISA (Laser Interferimeter Space Antenna) este prevăzută pentru 2035 cu o rachetă Ariane 6, a precizat ESA într-un comunicat.
Interferometrul spaţial, instalat la aproximativ 50 de milioane de kilometri de Terra, va fi compus din trei sateliţi ce formează un triunghi echilateral. Fiecare latură a triunghiului va măsura 2,5 milioane de kilometri, distanţă de-a lungul căreia cele trei dispozitive vor face schimb între ele de fascicule laser.
Acest observator spaţial va putea astfel să capteze cu o sensibilitate fără egal undele gravitaţionale, care vor deforma fasciculele lor de raze laser, conform sursei citate.
Prezise de Einstein în 1916 şi detectate o sută de ani mai târziu, undele gravitaţionale sunt deformări infime ale continuumului spaţiu-timp, asemănătoare cu undele apei la suprafaţa unui iaz.
Aceste oscilaţii, care se propagă cu viteza luminii, se nasc sub efectul unor evenimente cosmice violente, cum ar fi coliziunea dintre două găuri negre.
Ele pot fi legate de fenomene masive, dar semnalul lor este extrem de slab. O primă astfel de tresărire scurtă a fost detectată în 2015 de detectoarele terestre de unde gravitaţionale LIGO (din Statele Unite) şi Virgo (din Europa). În iunie 2023, o reţea globală de telescoape aflate la sol a captat un semnal mai extins în timp, mai transmite Agerpres.
ESA a autorizat, de asemenea, misiunea EnVision, care va porni să exploreze, în 2032, planeta Venus de la nucleul ei intern şi până la atmosfera sa pentru „a oferi noi informaţii despre istoria, activitatea geologică şi clima acestei planete”.
Mihai Peticilă
M.C.
Alexa Stănescu
