Educația 2,9% din PIB și Cercetarea 0,15% din PIB – domeniile românești cele mai slabe la nivel european, vedetele rectificării bugetare

De la Educație Guvernul a tăiat 1,03 miliarde lei și a eliminat creditele bugetare pentru programul de digitalizare a învățământului în valoare de 2 miliarde de lei, potrivit rectificării bugetare. Procentul în PIB al Educației a ajuns la 2,9%, în scădere de la 3,02%. Cercetarea a rămas și ea fără 370 de milioane de lei, adică 20,67% din bugetul alocat inițial. Raportat la PIB, bugetul cercetării scade la 0,15% de la 0,18%. Cele două domenii au pierdut 1,4 miliarde de lei împreună, deși sunt pe ultimele locuri în toate clasamentele europene la capitolul finanțare și performanțe. Guvernul numește actuala rectificare drept una „pozitivă”.

Premierul Viorica Dăncilă a anunțat tăierea a peste 1 miliard de lei de la Educație la prima rectificare bugetară de anul acesta.

Citește aici de unde s-au tăiat banii în Educație – ce proiecte nu se mai derulează și ce bugete au pierdut fonduri.

În realitate rectificarea bugetară a crescut ponderea salariilor în bugetul Educației și a redus-o pe cea a celorlalte cheltuieli, printre care și investițile sau programele pentru elevi.

Buget inițial Educație: 30,96 mld lei (SURSA), Buget rectificare august Educație: 29,93 mld lei (SURSA)

Rectificarea bugetară pentru Cercetare a fost o tăiere de 370 de milioane de lei, din bugetul inițial de 1,7 miliarde lei. Practic, Guvernul Dăncilă a tăiat de la Cercetare exact suma pe care se lăuda că a dat-o în plus la începutul anului – potrivit documentelor oficiale. În total, procentul tăiat a fost de 20,67, potrivit documentului prezentat de ministrul Finanțelor Eugen Teodorovici. Acesta a declarat după ședința de Guvern că „nu este corect să vorbim despre tăieri de fonduri, ci despre corectarea programării cheltuielilor”.

Iată declarația lui Eugen Teodorovici, potrivit site-ului Guvernului:

Pentru că vorbim despre o rectificare pozitivă, nu este corect să vorbim despre tăieri de fonduri, ci despre corectarea programării cheltuielilor acolo unde conducătorii instituțiilor au crezut, pe baza informațiilor primite de la firul ierbii, că vor cheltui mai mulți bani pe anul 2019. Este o rectificare pozitivă pentru că economia, spunem noi şi datele oficiale, merge bine. Am spus că s-a majorat Produsul Intern Brut la 1.031 miliarde lei față de 1.022,5 miliarde lei cât a fost estimat la fundamentarea bugetului pe acest an. Creșterea economică în primul trimestru din 2019 a fost de 5%, ceea ce înseamnă o creștere nominală de 11,8%. România a înregistrat a treia cea mai mare creştere din UE, după Irlanda-6,3%, Ungaria – 5,3%, de peste 3 ori mai mare faţă de cea înregistrată pe ansamblul UE, care a fost de 1,5%.”

Investiția în Educație – Guvernul Dăncilă a redus bugetul Învățământului la 2,9% din PIB

Investițiile publice și private în educație sunt incluse de Raportul Semestrul European 2019 în recomadările pentru România care „ar îmbunătăți productivitatea și creșterea pe termen lung”. Comisia Europeană remarcă faptul că „accesul la o educație de calitate este foarte inegal, iar dobândirea competențelor de bază și digitale este limitată”.

Bugetul alocat inițial ministerului Educației a crescut în 2019 cu 2,1 miliarde euro față de execuția bugetară din 2018 reprezentând o majorare de 47% (SURSA). Asta înseamnă, raportat la Produsul Intern Brut (estimat la 220 miliarde euro de Comisia Națională de Prognoză), că suma alocată inițial pentru Educație a fost de 3,02% din PIB, ajungând după prima rectificare bugetară la 2,9% din PIB. Asta desi Legea educației, nr 1/2011 prevede ca finanțarea anuală pentru acest domeniu să fie de 6% din PIB (pag 5, art.8). Însă Ordonanță 114 din decembrie 2018 suspendă aplicarea acestei prevederi pentru perioada 2019-2021 (Art 50, pag 33).

La nivelul Europei România a avut în 2017 (cele mai recente date disponibile) cea mai mica cheltuială guvernamentală cu Educația din Uniune, 2,8% din PIB, potrivit Eurostat. Media în UE este de 4,7%.

Dacă s-ar mări treptat cheltuielile cu educaţia până la 6% din PIB, creşterea economică ar putea atinge un nivel de 2,7-2,95% în perioada 2015-2025 în loc de 2%, potrivit cifrelor oficiale (UNICEF, 2014).

Numărul copiilor din învățământul preuniversitar a scăzut cu 14 % între 2007 și 2017 (în acest procent nu sunt incluși copiii din creșe). Potrivit unei analize a Comisiei Europene, 10 % dintre școli sunt supraaglomerate, în timp ce 58 % au capacități excedentare. 38 % dintre școlile din mediul rural au toalete exterioare, fără apă curentă și canalizare, față de 7 % în mediul urban.

Frecvent, școlile duc lipsă de laboratoare și biblioteci, iar autobuzele școlare nu sunt suficiente, ultimele achiziții în acest domeniu fiind făcute în 2014 (SURSA). Întreținerea și renovarea periodice sunt rămase în urmă din cauza lipsei de finanțare din partea autorităților locale. De exemplu, în anul 2016, unitățile administrativ teritoriale au contribuit la finanțarea cheltuielilor de personal din învățâmântul preuniversitar, cu un procent de 0,6 % din finanțarea de bază efectuată de la bugetul de stat, potrivit Curții de Conturi a României.

Peste jumătate dintre unitățile de învățământ secundar (gimnazii și licee) din România nu sunt dotate cu laboratoare, situație care are un impact negativ asupra a peste 845.000 de elevi. Astfel, peste 3.000 de unități de învățământ secundar din mediul rural nu sunt dotate cu laboratoare (comparativ cu 803 de unități de învățământ din mediul urban). Lipsa laboratoarelor are impact asupra a 63% din totalul elevilor din mediul rural (și a 19% din totalul elevilor din mediul urban) potrivit Băncii Mondiale.

Rata de părăsire timpurie a școlii (abandonul școlar) rămâne foarte ridicată, ceea ce împiedică dobândirea unor competențe înalte. Rata persoanelor care au părăsit timpuriu sistemul de învățământ și de formare profesională a fost de 16,4 % în 2018, cu aproape 6 puncte procentuale peste media UE, arată Raportul CE.  Acest indicator este deosebit de ridicat în zonele rurale (25,4 %) și în rândul populației rome (77 %, FRA, 2016).

Nu există încă o abordare integrată pentru prevenirea părăsirii timpurii a școlii, ci se întreprind doar eforturi sporadice de îmbunătățire a calității învățământului în școlile cu rate ridicate ale abandonului școlar, potrivit European Semester 2019 (pag 48).

Investiția în Cercetare – Guvernul Dăncilă a redus bugetul Cercetării la 0,15% din PIB

La începutul anului Guvernul anunța triumfal că a crescut bugetul Cercetării cu 27%, suplimentând suma din execuția pe 2018 cu 380 de milioane de lei. La rectificarea bugetară din august, deci cu prima ocazie de tăiere a fondurilor, banii suplimentați atunci au fost luați înapoi – suma rectificată fiin 370 de milioane de lei.

Sistemul de Cercetare și Inovare românesc este într-o subfinațare cronică, notează cel mai recent raport RIO pe această temă, elaborat de Comisia Europeană. Romania aloca cea mai mică cheltuială per capita în domeniul cercetării și dezvoltării.

Eurostat

România este un inovator modest, potrivit European Innovation Scoreboard 2018. Performanța în acest domeniu a scăzut constant față de anul 2010. Dacă în 2010 performanța României în domeniul Inovării era de 47 de puncte față de media Uniunii Europene, în 2017 aceasta a scăzut la 33 de punte față de acel moment, față de performanța UE din 2010. Uniunea nu a stat pe loc, iar dacă e să comparăm România Inovatoare 2017 cu Europa Inovatoare 2017, atunci scorul este de 100 la 31, deci un decalaj și mai mare.

CE A LUAT ÎN CALCUL INDICELE INOVAȚIEI

SURSA: EC

Absolvenții de doctorat noi erau, ca număr, la fel ca media UE în 2010, adică România obținea la acest capitol 100 de punte. Dacă e să comparăm situația din 2017 cu cea de atunci, numărul acestora a scăzut la mai mult de jumătate (49,9 puncte). Dacă ne comparăm însă cu performanța UE din 2017, atunci suntem și mai jos – doar 35,8 puncte.

Populația cu studii superioare, este un indicator care a rămas oarecum constant. Degradarea s-a produs însă la capitolul învățare pe tot parcursul vieții, unde aveam 3,1 puncte în 2010, raportat la UE. În 2017 avem ZERO puncte în comparația cu UE 2010, la fel și dacă ne comparăm cu situația UE 2017.

Atractivitatea sistemului de cercetare a crescut ușor, dar cheltuiala cu cercetarea în domeniul public a scăzut dramatic, de la 27,4 puncte comparativ cu UE 2010, la 9,7 puncte în 2017 comparati cu EU 2010 și la 10,1 puncte comparativ cu UE 2017.

 

 

 

Citește și:

Total
208
Shares
1 comentariu
  1. Îmi pare rau că trebuie să spun dar pentru guvernanții actuali Educația nu mai este o prioritate națională!nici un politician nu vede că în școală nu avem lucruri elementare cum ar fi creta, materiale dezinfectante, odorizante, hârtie igienică, dulapuri cu compartimente pentru salariați pentru lucruri personale,fiecare clasă de elevi să fie dotată cu câte un laptop fix și aparatură de proiectare a diverselor continuturi,laboratoare specializate la fiecare disciplină ori modul, computere performante echipate cu periferice specifice și multe alte lucruri strict necesare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate

VIDEO Un jandarm loveşte de mai multe ori un elev, cu pumnul şi palmele, într-un liceu din Giurgiu, în timpul probelor de la Bacalaureat. Jandarmeria se delimitează de atitudinea jandarmului violent

Un elev a fost bătut în clasă de un jandarm, potrivit imaginilor surprinse de camere de supraveghere din clasa unde s-a petrecut agresiunea, publicate de româniatv.net. În filmare se vede…
Vezi articolul

Ministrul interimar al educației, despre slujbele religioase la începerea anului școlar: Nu putem să spunem că această slujbă este ilegală. Nu este obligatorie/ Aţi văzut vreo reacţie negativă din partea părinţilor, astăzi?

Ministrul interimar al Educaţiei, Valer-Daniel Breaz, a afirmat luni că slujbele religioase oficiate la ceremoniile de începere a noului an şcolar nu sunt obligatorii, rămânând la latitudinea unităţilor de învăţământ…
Vezi articolul