Educația din România în 2019 se scufundă sub nivelul pe care îl avea în 2009, arată Monitorul Comisiei Europene. Suntem la mare depărtare de țintele europene

18.837 de vizualizări
Foto: Pexels.com
România este sub media europeană la majoritatea indicatorilor-cheie din Educație, anunță oficial Comisia Europeană, care a publicat astăzi, 26 septembrie, Monitorul educaţiei şi formării pe 2019. Datele arată că educația din România se scufundă sub nivelul pe care îl avea în 2009. Într-un deceniu am pierdut procente la majoritatea indicatorilor, fiind la mare depărtare de țintele europene.

Părăsirea timpurie a școlii (18-24 ani) indică un procentaj de 16.4% pentru tinerii români, comparativ cu o medie UE de 10.6%, iar ponderea absolvenților de studii superioare (30-34 ani) este 24.6% pentru România, media la nivel european fiind 40.7%.

Comisia Europeană precizează că “îmbunătățirea sprijinului acordat cadrelor didactice – în special prin reproiectarea formării inițiale a cadrelor didactice și prin consolidarea dezvoltării profesionale continue – poate contribui la ameliorarea calității și a echității”.

Foto: Comisia Europeana

 

Profesorii din România declară că au nevoie de formare cu privire la:
  • Predarea pentru elevi cu nevoi speciale
  • Predarea în context multicultural sau multilingv
  • Competențe TIC pentru predare

Analiza executivului european pe România arată că “cheltuielile publice pentru educație sunt scăzute în comparație cu cele de la nivelul UE, în timp ce nevoile de investiții ale sectorului sunt ridicate. S-ar putea ca orice reformă majoră să necesite finanțare suplimentară în vederea consolidării mecanismelor de asigurare a echității și a eficienței”.

S-au depus eforturi pentru a extinde învățământul dual. Participarea la programele de învățare pentru adulți rămâne scăzută, în pofida nevoii ridicate de perfecționare și de recalificare”, se arată în Monitor, referitor la România.

Descarcă de aici Monitorul educaţiei şi formării pe 2019 – raportul privind România

Monitorul Comisiei Europene pe Educatie si Formare 2019 – Raportul privind Romania

Monitorul educaţiei şi formării pe 2019 analizează modul în care evoluează educaţia şi formarea în UE şi în statele sale membre. Monitorul pe 2019 indică progrese suplimentare în direcţia atingerii unor ţinte importante ale UE în materie de educaţie şi formare, subliniind, în acelaşi timp, necesitatea de a se acorda un sprijin mai puternic pentru cadrele didactice şi de a se spori atractivitatea profesiei de dascăl.

Comisia Europeană informează, într-un comunicat remis Edupedu.ro, că la nivel european “cea mai recentă ediţie a monitorului arată că statele membre aproape şi-au atins ţinta în ceea ce priveşte reducerea părăsirii timpurii a şcolii. Cu toate acestea, deşi proporţia de elevi în situaţia de abandon şcolar a scăzut de la 14.2 % în 2009 la 10.6 % în 2018, ritmul progresului s-a încetinit începând cu 2016. Procentul de tineri deţinători ai unei diplome de învăţământ terţiar a crescut de la 32.3 % în 2009 la 40.7 % în 2018. Monitorul indică de asemenea că ratele mai ridicate de absolvire corespund unor rate mai mari de ocupare a forţei de muncă în rândul absolvenţilor recenţi şi unei participări mai intense la procesul de învăţare în rândul adulţilor”.

“Proporţia copiilor care participă la sistemele de educaţie timpurie a crescut de la 90.8 % în 2009 la 95.4 % în 2017. Deşi participarea la sistemele de educaţie a crescut în Europa, în continuare unul din cinci elevi în vârstă de 15 ani nu poate efectua sarcini simple în domeniul cititului, matematicii şi ştiinţei, în timp ce prea mulţi copii rămân expuşi riscului de sărăcie educaţională”, precizează executivul european.

Tibor Navracsics, comisarul pentru educaţie, a declarat că “trebuie să investim în educaţie dacă vrem să construim o Europă rezilientă, echitabilă, a coeziunii. Mai întâi de toate, aceasta înseamnă să investim în cadrele didactice: să le punem la dispoziţie instrumentele de care au nevoie si să le acordăm recunoaşterea pe care o merită. Succesul oricărei reforme în domeniul educaţiei depinde de cadrele didactice – iată de ce este esenţial să răspundem mai bine necesităţilor lor pentru a construi un adevărat spaţiu european al educaţiei până în 2025″.

Monitorul educaţiei şi formării este o publicaţie anuală a UE. Ediţia din acest an a Monitorului educaţiei şi formării marchează zece ani de la începerea cadrului de cooperare al UE Educaţie şi formare 2020, convenit de toate statele membre în 2009, explică executivul european. Monitorul măsoară progresele înregistrate în fiecare stat membru în ceea ce priveşte atingerea ţintelor cadrului Educaţie şi formare 2020 şi oferă informaţii despre tratarea aspectelor legate de educaţie în cadrul procesului anual Semestrul european.

Monitorul ajută la identificarea domeniilor din sectoarele educaţiei, formării şi competenţelor pe care UE ar trebui să le finanţeze din viitorul buget pe termen lung al UE.

 

Photo by Roman Koval from Pexels

 


4 comments
  1. Formarea cadrelor didactice este, in acest moment, o uriasa gluma proasta. Cu acest sistem de dosariade, singurul lucru de care profesorii vor fi interesati va fi bucata aceea de maculatura, numita adeverinta.
    Am participat la multe asemenea “formari”, pierdere totala de vreme, caricatura penibila a intregului demers didactic, cu exceptia unui singur curs, tinut de profesionisti in adevaratul sens al cuvantului.

    Cu acest sistem birocratic, performantele reale vor ajunge sub nivelul marii.
    Nu pot nici zambi cand imi amintesc, dintre atatea si atatea demersuri inutile si maculatura infecta, de ideea geniala a cuiva care s-a gandit sa reinterpreteze conditiile in care se acorda creditele, cele 90 in ultimii 5 ani, incepand sa socoteasca cincinale succesive de la data obtinerii definitivatului. De parca sintagma ultimii cinci ani” nu era suficienta.”

    Cat timp vom complica in mod inutil si deseori tembel lucrurile, sa ne asteptam fix la ceea ce meritam.

  2. Formarea continua de-a lungul intregii cariere a cadrelor didactice este un dezastru. Sistemul gradelor didactice, vechi si depasit, nu asigura mentinerea in actualitate atat a continuturilor de specialitate cat si a metodelor pedagogice! Societatea se dezvolta intr-un ritm exponential iar primii care ar trebui sa fie capabili sa utilizeze noile cunostinte si tehnici sunt profesorii! In plus, actualul sistem de perfectionare, bazat pe credite transferabile (90 la 5 ani) s-a transformat intr-o fabrica de bani pentru oamenii destepti. Profesorii cumpara adesea hartii cu credite, pentru a-si putea continua activitatea, insa nu invata mare lucru! In plus, incalcand Codul Muncii, in majoritatea scolilor profesorii sunt obligati sa suporte din propriul salariu costul respectivelor perfectionari, care nu e deloc mic!

  3. Exact ceea ce am afirmat in mai multe comentarii ale mele. Efectul scaderii performantelor eucationale este o populatie mult mai usor de manipulat si controlat, adica exact ceea ce se doreste pentru romani, atat de catre cei care ne conduc din interior, cat si de catre cei care dierctioneaza toate politice romenesti din exteriorul tarii.
    Halal sa ne fie!

    1. Totala dreptate aveti! Problema este ca acest concept pare ca se muleaza perfect pe sufletul romanesc, care chiar supraliciteaza, lucru extrem de trist.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Prioritățile europene în educație, pentru următorul deceniu: digitalul, tranziția verde, recuperarea post-pandemie – oficiali ai Comisiei și ai Parlamentului European, la Summitul Educației

Transformarea digitală și tranziția verde au fost principalii piloni ai descrierilor oferite de reprezentanții forurilor europene pentru schimbările prin care va trece educația pe continent în următorul deceniu, conform prezentărilor…
Vezi articolul

Situația în căminele studențești din România: o mașină de spălat pentru 58 de studenți, un loc de preparare a hranei pentru fiecare 75 de studenți, curățenie zilnică în doar 6% dintre căminele universităților participante la o analiză pe această temă – ANOSR

În doar 6,3% dintre căminele celor aproape 40 de universități românești participante la o analiză a Alianței organizațiilor studențești (ANOSR) se desfășoară zilnic servicii de curățenie. Tot în cămine, o…
Vezi articolul

Actorul Vlad Ivanov: E absolut necesar să existe o școală de actorie de film sau măcar în cadrul Facultății de Film să existe ore clare / Actoria de teatru nu are nimic în comun ca tehnică cu actoria de film

Cariera actorului Vlad Ivanov a luat o turnură extraordinară odată cu rolul doctorului Bebe, din filmul lui Cristian Mungiu, 4 Luni, 3 Săptămâni și 2 Zile, câștigător al Palme d’Or…
Vezi articolul