Locul educației financiare „eu acolo l-aș vedea, ca fiind foarte important în acele competențe personale, sociale și antreprenoriale”, a spus ministrul Daniel David marți, 4 februarie, în cadrul evenimentului de lansare a platformei interactive de educație financiară LifeLab. El a apreciat că în privința acestei zone de educație este vizată o „abordare mai transversală”, în care temele financiare să fie abordate atât „în zona disciplinei legate de economie”, dar și „în legătură cu matematica financiară”, precum și în „zona descentralizată” – cea a curriculumului la dispoziția elevului din oferta școlii.
Daniel David, în cadrul evenimentului LifeLab:
- „Ați văzut în planurile-cadru care sunt în discuție, educația financiară este gândită să intre în zona disciplinei legate de economie, ca unitate de învățare, nu ca disciplină de sine stătătoare, că dacă luăm toate temele importante și le transformăm în discipline, copiii o să rămână de la 8 la 20 în școală. Noi am făcut sugestia – toți trebuie să înțelegem că planurile-cadru, nu sunt planuri-cadru, sunt proiecte de planuri-cadru – am făcut propunerea să intre și în zona matematicii, fiindcă și acum există lecții în legătură cu matematica financiară. Deci există acele lucruri., apropo de o abordare mai transversală. De asemenea, am dus-o în zona descentralizată. Am propus să fie și în zona de centralizată, astfel încât, dacă școala dorește și elevii sunt interesați și doresc să aleagă acest lucru, să poată să apară în curriculum la dispoziția elevului din oferta școlii.”
Ministrul a apreciat că „la nivel de planuri-cadru, lucrurile arată promițător în acest sens”, dar că „miza mare va fi la conținuturi”, dar și în ceea ce privește „manualele sau suportul pentru acele conținuturi”.
O miză „și mai mare: modalitatea de predare. Eu am spus mereu că noi de multe ori ne-am prea antrenat acceptând diverse componente ale competențelor și uitând ce înseamnă competență. Mă uit la cei mai tineri dintre noi, aici: în mod normal, noi, ca profesori, spre voi ar trebui să transferăm nu cunoștințe, ci competențe. Competența însemnând cunoștințe declarative – ce știți să spuneți, inclusiv despre educația financiară, despre bani, despre dobânzi și așa mai departe. Ce știți să faceți practic, efectiv, dacă știți să implementați aceste cunoștințe în viața voastră de zi cu zi? Și a 3-a componentă – pentru care îmi fac și eu mie mea culpa, pentru că și mie îmi scapă de multe ori în actul educațional – valorile. De ce este important să veți aceste lucruri? De ce este important să știe aceste lucru?”, a comentat Daniel David.
În lipsa acestor trei componente, a spus el, „nu mai transferăm competențe, transferăm de obicei cunoștințe fie teoretice – și nu știi să le aplici – fie chestii practice pe care le aplici foarte contextual, dar nu ești capabil să le generalizezi la un context la altul sau să le dezvolți în viitor”.
Declarațiile lui Daniel David la evenimentul de lansare a platformei LifeLab, pe larg:
Moderator: În primul rând, l-aș invita pe domnul ministru să ne spună cum vede aplicația educației financiare și a mai multor tipuri de educații care sunt prinse în lege, cum bine spunea zilele trecute, odată cu lansarea planurilor cadru? Cum vede aplicația educației financiare, în special în curriculumul de liceu și, bineînțeles, și în partea de primar și gimnaziu, pentru că programul LifeLab o prezintă ca pe o chestiune transdisciplinară. Educația financiară, așa cum o propune programul LifeLab, nu este o oră de educație, cu notă și cu presiunea profesorului pentru predare, învățare, evaluare – asupra elevului, bineînțeles, că trebuie să aibă rezultate – ci este orice oră, la orice disciplină unde profesorul respectiv găsește un moment în care picură niște informații despre viață, din viața reală, care au legătură cu banii și comportamente financiare responsabile
Daniel David: Eu văd lucrurile în felul următor și nu ca ministru, că specialist mai degrabă în psihologie și apropiat de științele educației. Ambiția Uniunii Europene, ambiție pe care ne-am asumat-o și noi, este ca la sfârșitul liceului și după aceea și la nivel de universitate să accentuăm să punem accent pe opt competențe-cheie, așa sunt numite. Nu o să le listez, le găsiți, probabil că cei mai mulți le știți. Și atunci tot ce facem noi practic în școală ar trebui să fie ghidat de acest lucru. Altfel spus, în loc să ne uităm la ce avem în interior și ce știm noi să facem – și dacă asta știm să facem, asta oferim copiilor – este o abordare problematică. Noi ar trebui să facem altceva: cum trebuie să arate copiii când termină școala și după aceea facem toate eforturile necesare să asigurăm acele prerechizite pentru a ajunge acolo.
Cred că trebuie să ne asumăm această filozofie și să fim mai curajoși când împingem în față, fiindcă altfel, de atâta timp în școala noastră, dincolo de vârfurile pe care le avem și de lucrurile bune, când tragi linie ai aproape 40% ca să nu spun peste 40% în diverse domenii, zone care funcționează la limită. Nu mai vreau să folosesc cuvântul… până la urmă haideți să folosesc sintagma de „analfabetism funcțional”. Și lucrurile astea se întâmplă de un deceniu, de peste un deceniu. Și de peste un deceniu prin sistemul nostru punem în societate astfel de oameni, care nu sunt ei de vină. Vina este sistemul care îi pregătește. Și atunci este timpul să ne gândim serios, fiindcă deja devine o problemă de securitate națională. Și acum, revenind, printre aceste competențe cheie avem educația antreprenorială sau avem competența pentru educație antreprenorială.
Avem după cea o altă competență care ține de aspecte personale și sociale. Și acest aspect de educație financiară eu acolo l-aș vedea, ca fiind foarte important în acele competențe personale, sociale și antreprenoriale. Noi tot ne gândim la școală și foarte bine să îl ducem în școală și să gândim acest model de școală. Practic, dacă mă gândesc specific, și doamna inspector mă poate corecta, fiindcă este mult mai aproape de preuniversitar decât mine, noi când vorbim de educație financiară știu că avem o disciplină în clasa a 8-a, la gimnaziu, obligatorie. În noile planuri cadru pe care le discutăm acum – și vedeți, avem și noi un exercițiu democratic în sfârșit, chiar este o dezbatere și oamenii i se miră și nu le vină să creadă și adesea nu știm să ducem această dezbatere, dar o să o ducem până la urmă – în acest moment, partea de educație financiară apare, cum ați spus foarte bine, menționată lege, ceea ce pentru mine e o problemă. Mie nu îmi prea îmi place, ca specialist, să vină parlamentul și să-mi impună conținuturi curiculare, cred că asta ar fi trebuit să facem noi, din cadrul sistemului, să hotărâm ce punem și cum. Dar probabil – și văd și acest lucru – Parlamentul a simțit că din interior nu vor veni aceste lucruri și fiindcă a simțit că nu vor veni din interior, dar sunt fundamentale pentru copii, au impus de sus în jos. Acum asta este, o avem acolo, într-un fel, e foarte bine, fiindcă nu știu dacă venea natural de jos în sus. Și încercăm să implementăm în diverse variante.
Ați văzut în planurile-cadru care sunt în discuție, educația financiară este gândită să intre în zona disciplinei legate de economie, ca unitate de învățare, nu ca disciplină de sine stătătoare, că dacă luăm toate temele importante și le transformăm în discipline, copiii o să rămână de la 8 la 20 în școală. Noi am făcut sugestia – toți trebuie să înțelegem că planurile-cadru, nu sunt planuri-cadru, sunt proiecte de planuri-cadru – am făcut propunerea să intre și în zona matematicii, fiindcă și acum există lecții în legătură cu matematica financiară. Deci există acele lucruri., apropo de o abordare mai transversală. De asemenea, am dus-o în zona descentralizată. Am propus să fie și în zona de centralizată, astfel încât, dacă școala dorește și elevii sunt interesați și doresc să aleagă acest lucru, să poată să apară în curriculum la dispoziția elevului din oferta școlii.
Aici vor fi discuții între profesori, elevi, dacă au specialiști, dacă o să ofere și așa mai departe. Ministerul, ca să încurajeze acest lucru – nu eu, e ceea ce a făcut echipa trecută, trebuie să dăm credit celor care au lucrat anterior – practic a prins educația financiară și ca sugestie pentru acest curriculum descentralizat la nivelul școlii, în temele propuse de minister. Este acolo, altfel spus, elevi o văd și pot să o aleagă dacă doresc. Deci eu cred că sub aspect de formă, la nivel de planuri-cadru, lucrurile arată promițător în acest sens. Miza mare va fi la conținuturi, adică când vom lucra efectiv dincolo de teme și de disciplină, de fapt, despre ce conținuturi punem acolo.
O altă miză mare o să fie manualele sau suportul pentru acele conținuturi. Și una și mai mare: modalitatea de predare. Eu am spus mereu că noi de multe ori ne-am prea antrenat acceptând diverse componente ale competențelor și uitând ce înseamnă competență. Mă uit la cei mai tineri dintre noi, aici: în mod normal, noi, ca profesori, spre voi ar trebui să transferăm nu cunoștințe, ci competențe. Competența însemnând cunoștințe declarative – ce știți să spuneți, inclusiv despre educația financiară, despre bani, despre dobânzi și așa mai departe. Ce știți să faceți practic, efectiv, dacă știți să implementați aceste cunoștințe în viața voastră de zi cu zi? Și a 3-a componentă – pentru care îmi fac și eu mie mea culpa, pentru că și mie îmi scapă de multe ori în actul educațional – valorile. De ce este important să veți aceste lucruri? De ce este important să știe aceste lucru?
Dacă scăpăm cele trei componente, nu mai transferăm competențe, transferăm de obicei cunoștințe fie teoretice – și nu știi să le aplici – fie chestii practice pe care le aplici foarte contextual, dar nu ești capabil să le generalizezi la un context la altul sau să le dezvolți în viitor. Și atunci a aceasta este miza pe care o avem: să trecem de la temă la conținut, la suport și, după aceea, la metode moderne de predat.
Moderator: O singură chestiune mai am pentru dumneavoastră, pentru că ați intrat puțin în discuție cu tinerii prezenți aici. Ați fost elev în România, student aici, student în Statele Unite, profesor în Statele Unite. V-ați întors aici pentru a face învățământ și cercetare. Dumneavoastră unde ați simțit nevoia să învățați educația financiară? Sau ați fi simțit nevoia să fi învățat? V-ați lovit de diverse probleme ca student?
Daniel David: Eu cred că ar fi trebuit mai repede, așa cum bine facem. Avem acea disciplină, la nivel de gimnaziu, ceea ce este foarte în regulă.
Moderator: Dar la clasa a 8-a…
Daniel David: Corect. Unele elemente cred că ar trebui duse – nu vreau să încep o altă discuție despre alte planuri-cadru, că avem una suficient de fierbinte – ar trebui duse, sigur, la nivelul de dezvoltare psihologică și mai jos, în gimnaziu. De ce nu, elemente de bază în învățământul primar, fără să însemne că vrem să-i învățăm de copiii de clasa a II-a a III-a sau a IV-a să facă nu știu ce tranzacții financiare, dar elementele de bază pot fi învățate acolo. Asta asta aș încerca să fac.
Dar dincolo de învățământul formal… Fiindcă, haideți să ne amintim, eu am învățat foarte mult, cred că mulți dintre noi, despre educația financiară prin învățământ informal: experiența de viață uitându-te la părinți, învățând din diverse situații prin care ai trecut. Ce lipsește – și voi veniți și compensați într-un fel acest lucru, fiindcă ce faceți voi susține și aspectele formale pe care noi le avem, adică învățarea formală din școală, cum ați spus foarte bine, aceste lucruri pot fi utilizate de profesorii care predau această temă, de elevi și așa mai departe – dar în același timp, să nu uitați că avem învățare non-formală. Adică lucruri organizate, cu o anumită structură, la care nu fac neapărat parte din sistemul clasic al unităților școlare, din universitar, dar care contează și unde poți să înveți o mulțime de lucru.
Și cred că ce propuneți voi poate să fie și suport pentru învățarea formală, însă se poate dezvolta sau poate funcționa și într-o logică de învățare nor-formală. Și atunci, cu siguranță, o să reușim să transferăm aceste competențe către tineri, fiindcă miza în final este asta: nu câte discipline și nu câte ore, ci trebuie să dăm atâtea discipline și atâtea ore câte trebuie pentru a transfera corect acele competențe. Așa trebuie gândită, dacă vreți, abordarea în zona educațională din perspectiva mea.
Comentarii făcute pe marginea evenimentului LifeLab:
Daniel David: Îmi place că oamenii înțeleg că educația înseamnă de fapt trei contexte, și anume educația formală – ce facem noi în școală, educația non-formală – ce facem în afara școlii într-o manieră totuși destul de organizată, educația informală – pe care, ca să spun așa, o facem în viața de zi cu o zi. Ce-am văzut aici este un demers care poate să devină un demers de educație non-formală, dar în același timp poate să ajute foarte mult educația financiară din contextul școlii, adică educația formală. Pentru că, așa cum știu, deși n-am apucat să văd prezentarea de, au discutat despre ea ieri și știu de fapt despre ce e vorba, aceste materiale pot să susțină cu adevărat implementarea acestei teme în în școli. Și avem astfel de teme abordate și în la nivel de gimnaziu, în noile planuri cadru am propus această temă, care este distribuită și în materii de specialitate sau care poate să fie oferită de școală și să fie aleasă de către elevi. Deci cred că este un demers fundamental. Asta înseamnă educație, să facem ceea ce trebuie pentru copiii noștri, iar ceea ce trebuie este să ne asigurăm că au cele opt competențe-cheie atunci când termină școala la diverse niveluri, sigur. Educația financiară este o componentă importantă în competența legată de antreprenoriat și, de asemenea, este o componentă-cheie în competența legată de aspecte personale și sociale. Așa că mă bucur că există și încurajez pe toți să folosească aceste resurse, mai ales că sunt sunt gratuite.
Reporter: Vi se pare o idee care să aibă aplicare în realitate, ca un copil care învață acum la școală să-și gestioneze banii, să transmită mai departe părinții lor să facă alegeri informate?
Daniel David: Eu cred că legătura poate să fie în ambele sensuri. Părinții trebuie să învețe și ei de la copii, nu doar copiii de la părinți. Sigur, lucruri diferite – valorile și alte aspecte de obicei le înveți de la părinți, de la familie. Diverse aspecte care țin de tehnologie, de noi dezvoltări de multe ori părinții le învață de la elevi, așa că suntem cu toții un ecosistem în zona educației. Mereu spun că ai elevii, ai profesorii, ai părinții și, să nu uităm, contextul social.
9 comments
Dacă domnul ministru dorește ca România să obțină în viitor rezultate mai slabe la testele PISA în domeniul culturii financiare (sau al conștiinței financiare și al competenței antreprenoriale în alte comparații), atunci poate lăsa dezvoltarea acestor competențe pe seama profesorilor de matematică, cărora le pasă mai mult de rezultatele concursurilor de matematică și de rata de promovare a examenelor de absolvire.
Cunoștințele financiare trebuie sa fie optionale in Romania?
Mai rau nu se poate, Domnule Ministru! Suntem la ultilul loc !
https://europa.eu/eurobarometer/surveys/detail/2953
Educația antreprenorială nu mai există în noile planuri cadru.
Hai sa facem 12 ani religie și doar un an Economie.
Domnul Ministru confundă rău lucrurile.
Educația financiară nu este Educație antreprenorială și nici Economie! Fiecare din disciplinele menționate tratează alte teme și formarea de competențe diferite.
Vreți votanți capabili, dar nu e necesar să știe ce e inflația? Sau de ce este important schimbul în economie? Vreți votanți care să înțeleagă ca izolarea nu este posibilă, și ar duce la sărăcie ? Domnul Ministru face talmes balmeș și menționează toate cele 3 discipline într-un singur loc? Și așa, la o oră pe săptămână este destul de greu să parcurgi programa fără să fugi….cum să mai bagi și financiară și antreprenorială în același loc? Educația antreprenorială dezvoltă competențe antreprenoriale, educația financiară, dezvoltă competențe necesare în viața de zi cu zi, legate de bani, iar Economia ( micro și macro) îi învață pe elevi cum funcționează lumea din jur. Cum se formează prețul pe piața, tipurile de piețe, cererea, oferta, PIB, politici monetare, piața muncii etc. Domnul Ministru habar nu are pe ce lume e. Dacă veți elimina Educația antreprenorială – încălcați Legea, Educației și o citez pe doamna de mai sus, care are perfectă dreptate! În Legea educației, Art. 91. — Curriculumul național pentru învățământul primar, gimnazial și liceal se axează pe competențele-cheie promovate la nivel european, care determină profilul de formare a elevului prevede dezvoltarea competenței antreprenoriale la litera g) competență antreprenorială.
Competența antreprenorială apare și în Recomandarea Parlamentului European si a Consiliului privind competențele cheie pentru învățarea pe parcursul întregii vieți (2006).
În varianta actualelor planuri cadru fără nicio oră de educație antreprenorială în trunchiul comun un număr mare de elevi nu va avea acces la formarea competențelor antreprenoriale
De aceea disciplina educatie antreprenoriala nu se mai regăsește în planurile cadru?
În Legea educației, Art. 91. — Curriculumul național pentru învățământul primar, gimnazial și liceal se axează pe competențele-cheie promovate la nivel european, care determină profilul de formare a elevului prevede dezvoltarea competenței antreprenoriale la litera g) competență antreprenorială.
Competența antreprenorială apare și în Recomandarea Parlamentului European si a Consiliului privind competențele cheie pentru învățarea pe parcursul întregii vieți (2006).
În varianta actualelor planuri cadru fără nicio oră de educație antreprenorială în trunchiul comun un număr mare de elevi nu va avea acces la formarea competențelor antreprenoriale
Precizez că educaţia financiară nu formează competenţa antreprenorială.
Dl. Ministru a dovedit cu aceasta ocazie ca nu știe despre ce vorbește. Din trunchiul comun dispare Educatia Antreprenoriala, care se studiază în prezent la clasa a 10-a. A fost introdusa în urma cu mai mulți ani pentru a răspunde cerințelor UE de a dezvolta competentele antreprenoriale ale elevilor. Este o disciplina cu un puternic caracter practic, care ii ajuta pe elevi sa ia contact cu realitatea. Iar el vorbește de educatia financiara… Sunt curioasa cum se vor putea integra la matematica cunoștințele de educatie antreprenoriala.
Ca sa evitam neînțelegerile: Educația financiara se focuseaza pe administrarea banilor, iar Educația Antreprenoriala pe crearea și gestionarea unei afaceri, dezvoltând un mindset orientat spre inovație și inițiativa (cum să creezi valoare, cum sa gestionezi un proiect etc.)
Dacă asa stau lucrurile, atunci se poate face aloca un buget mai mare de timp disciplinei economie ca știință fundamentală. În clasa a X -a se poate studia Economie I(microeconomie și elemente de antreprenoriat),iar în clasa a XI-a Economie II(macroeconomie).Nu ne pierdem în amănunte, elevii învață într-formă aerisita, au și profesorii de economie o stare de confort profesional.Nu mi se pare corect sa învețe religie 12 ani,iar economie un singur an de școală.