Numărul angajaților din educație și IT&C, două sectoare considerate esențiale pentru piața muncii în perioada următoare, este, în România, sub media europeană, iar indicatori relevanți pentru ambele sectoare sunt, de asemenea, mult sub media UE și departe de nevoile existente. Așa reiese dintr-o analiză publicată recent de Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop), agenție a Uniunii Europene.
Cedefop – instituție implicată în susținerea dezvoltării învățământului profesional prin studii, analize și dezvoltare de politici – pune în balanță avantajele și dezavantajele existente în domeniul competențelor pe piața muncii din România și arată că atât domenii unde este de așteptat o creștere considerabilă a cererii de forță de muncă, dar și în alte domenii este de așteptat să se extindă decalajele între această cerere și oferta existentă.
- Datele prezentate se bazează pe informațiile culese printr-o platformă online dedicată a Cedefop, pe prognozele sale privind dezvoltarea competențelor, pe Indexul European al Competențelor, pe anunțurile de angajare publicate în țară, pe informații sectoriale culese din teritoriu.
Potrivit analizei Cedefop privind „Locurile de muncă și competențele – România”, țara înregistrează în mod constant o rată a șomajului sub media europeană, tendință pozitivă care are, însă, de suferit în anii recenți: spre deosebire de media UE, în România rata șomajului nu a revenit, până în 2023, la nivelul atins înaintea pandemiei Covid-19.
Iar pe piața muncii la nivel național se fac simțite diferențe substanțiale față de mediile europene. Unele domenii atrag considerabil mai mulți angajați: producție (20%, față de media UE de 16%), vânzări retail și angro (17% față de 13%), agricultură (12% față de doar 4% la nivel UE), construcții (10%, cea mai mare pondere în rândul țărilor europene). Aceste domenii revendică, împreună, mai bine de jumătate din totalul angajaților din România.
Pe de altă parte, însă, două domenii care sunt considerate esențiale pentru piața muncii, pe viitor, sunt „semnificativ mai reduse” din punct de vedere al ponderii angajaților, față de media UE. Este vorba de educație și servicii IT&C, care, împreună, reprezintă 7% din totalul angajaților la nivel național, cu patru puncte procentuale mai puțin decât media UE.
La fel, o pondere foarte mică o are în România și domeniul sănătății (5% dintre angajați, față de o medie UE de 11%), sector considerat vital în ceea ce privește provocările demografice prin care trece continentul.
Iar raportul notează că, în ceea ce privește educația, ponderea profesioniștilor activi în acest domeniu este printre cele mai mici din UE, situație similară cu cea din domeniul serviciilor juridice sau sociale, științe și inginerie, pe când numărul muncitorilor din diverse domenii (fermieri, constructori, cei din domeniul producției, siderurgie, transporturi) este peste media UE.
Situația este pusă în contextul numărului redus de angajați (23% din total, cel mai mic procent la nivel UE) care au calificări înalte.
Concomitent, analiza semnalează contraste considerabile, ce riscă să aibă un impact puternic asupra evoluției de pe piața muncii.
Pe de o parte, există un număr foarte mare de angajați de 25-49 de ani în sectorul IT&C (85% din totalul angajaților din acest sector, cea mai mare rată la nivel UE) și în alte ocupații relevante pentru tranziția digitală.
Pe de altă parte, țara înregistrează cea mai mare rată la nivel UE în ceea ce privește tinerii de 15-24 de ani care nici nu învață, nici nu muncesc (NEET).
În același timp, România se numără printre țările cu cele mai slabe performanțe, în 2024, în ceea ce privește dezvoltarea și activarea competențelor, mai ales în ceea ce privește rata redusă a adulților cu competențe digitale ridicate: România avea, în 2023, cea mai slabă pondere a angajaților cu competențe digitale medii și ridicate (12%, față de 33% în medie la nivel UE), situație pronunțată și în cazul tinerilor de 25-34 de ani.
„Întărirea competențelor digitale prin recalificare este esențială pentru a răspunde cererea în creștere pentru competențe IT&C) și pentru a ajuta România să facă față provocărilor din tranziția digitală”, notează Cedefop.
Toate aceste date sunt cu atât mai relevante cu cât România este de așteptat să-și sporească forța de muncă angajată în sectorul IT&C cu 151% între 2022-2035, dar și în sectoare precum cele legate de imobiliare, servicii profesionale, știință și tehnică (creștere de 55%), finanțe-asigurări (creștere de 49%).
Iar până în 2035 ar trebui ca vasta majoritate a angajaților din România (93%) să aibă calificări medii sau superioare, iar oferta pentru aceste calificări ar urma să se limiteze la 84%: diferența între cerere și ofertă ar putea duce la deficit de competențe, ceea ce ar putea determina intervenții țintite la nivelul politicilor. O situație aparte este a ocupațiilor din domeniul înaltelor tehnologii, unde, în România, angajările ar putea să crească până la 31% din total, de două ori mai mult decât media europeană. Aceasta „evidențiază și mai mult nevoia urgentă de a dezvolta competențe digitale avansate” în rândul angajaților, arată documentul citat.
Citește și:
Deficitul de profesori se adâncește în școlile profesionale și liceele tehnice. Europa riscă să rămână în urma concurenților la nivel mondial – Avertisment al Agenției Cedefop a Uniunii Europene / Jürgen Siebel, directorul agenției, anunță lansarea primului sondaj european privind cadrele didactice din domeniul formării profesionale
Vicepreședinta Comisiei Europene responsabilă cu educația, Roxana Mînzatu: Cadrele didactice sunt piatra de temelie a educației și formării profesionale. Un sprijin mai solid pentru profesori înseamnă o mai bună pregătire pentru cetățenii europeni, ceea ce este esențial pentru competitivitatea Europei
Costin Ionescu
Mircea Bertea
Mihai Peticilă
Mihai Coman