Copiii împrumută din atitudinea educatorului, atunci când sunt aduși la teatru cu școala sau cu grădinița. Dacă profesorul “e o persoană deschisă și prietenoasă, vor răspunde liber și creativ, chiar critici, în relație cu actorii. Dacă sunt bruscați să facă liniște în sală, ceea ce mă deranjează ca producător al unui spectacol, aceștia nu vor fi atenți sau nu vor putea să aibă o discuție pe text după spectacol”. Avertismentul a fost lansat de unul dintre cei mai tineri directori de teatru din țară, Adrian Tibu – managerul Teatrului pentru Copii și Tineret Gong din Sibiu și al Festivalului Tânăr de la Sibiu, într-un interviu pentru Edupedu.ro.
Festivalul Tânăr de la Sibiu, cu spectacole de teatru pentru bebeluși de 6 luni și până la elevi de liceu, a început pe 2 noiembrie și se desfășoară până pe 11 noiembrie.
Într-un interviu acordat Edupedu.ro, Adrian Tibu – managerul în vârstă de 30 de ani al Festivalului, a declarat că “la teatru e important să vii cu o minte deschisă. Iar teatrul poate fi o unealtă non-formală de educație pentru o gândire creativă, dar și o mai bună încredere în sine. Totodată, eu cred cu tărie că teatrul e un catalizator important al empatiei. Ca spectator ești pus în fața unor situații cu care poți rezona, vezi niște personaje diferite și inevitabil te pui în locul lor, se creează o legătură”.
“Un efort e să aducem „Romeo y Juliet de Aramburo” tocmai din Bolivia, ceea ce e o premieră națională”, a anunțat Tibu.
Festivalul are și spectacole pentru copiii cu tulburări de spectru autist, iar Teatrul Gong este “primul teatru din țară care a dezvoltat un sistem de ascultare asistată ce captează sunetul de pe scenă și îl prelucrează într-un mixer pentru a-l transmite mai departe pe patru frecvențe diferite în căștile oferite spectatorilor, în funcție de nevoile acestora”, a precizat pentru Edupedu.ro managerul teatrului și al festivalului.
Interviul integral acordat Edupedu.ro de către Adrian Tibu – managerul Festivalului Tânăr de la Sibiu
Rep: Cum înțeleg copiii piesele, dacă nu știu limba în care se joacă? Festivalul Tânăr de la Sibiu are în program spectacole cu actori din toată lumea.
Adrian Tibu: Spectacolele din program sunt selectate în funcție de necesitățile publicului, iar pentru copii prezentăm de cele mai multe ori spectacole fără cuvinte, dar care creează miracolul prin prezența păpușilor sau a instrumentelor muzicale. Dacă uneori se întâmplă să avem text, acesta e foarte redus și e tradus la microfon de un actor român. Iar spectacolele pentru bebeluși sunt mai degrabă unele senzoriale, în care se lucrează cu forme și culori. Așadar, vă invităm cu încredere!
Rep: Simțiți că există un efect al educației din școli în publicul pe care îl primiți la teatru? Dacă da, cum resimțiți acest efect?
Adrian Tibu: Mi-am dat seama, în cazul spectacolelor organizate, că cei mici tind să împrumute din atitudinea educatorului. Dacă acesta e o persoană deschisă și prietenoasă, vor răspunde liber și creativ, chiar critici, în relație cu actorii. Dacă sunt bruscați să facă liniște în sală, ceea ce mă deranjează ca producător al unui spectacol, aceștia nu vor fi atenți sau nu vor putea să aibă o discuție pe text după spectacol. La teatru e important să vii cu o minte deschisă. Iar teatrul poate fi o unealtă non-formală de educație pentru o gândire creativă, dar și o mai bună încredere în sine. Totodată, eu cred cu tărie că teatrul e un catalizator important al empatiei. Ca spectator ești pus în fața unor situații cu care poți rezona, vezi niște personaje diferite și inevitabil te pui în locul lor, se creează o legătură.
Rep: Cum v-a venit ideea includerii de spectacole pentru copiii cu tulburări de spectru autist?
Adrian Tibu: Eu cred cu tărie într-un teatru al tuturor. Iar misiunea noastră ca teatru public ar trebui să fie una care să sprijine accesul cât mai multor categorii de spectatori. Fie că vorbim de copii din medii defavorizate sau cu nevoi speciale. De-a lungul anului am dezvoltat mai multe proiecte pentru copii cu sindrom Down sau autism, dar și pentru cei cu deficiențe de auz. Mai mult decât atât, suntem primul teatru din țară care a dezvoltat un sistem de ascultare asistată ce captează sunetul de pe scenă și îl prelucrează într-un mixer pentru a-l transmite mai departe pe patru frecvențe diferite în căștile oferite spectatorilor, în funcție de nevoile acestora. Iar ca atare atunci când m-am întâlnit cu Kelly Hunter, unul din fondatorii Teatrului Flute din Marea Britanie, am ținut neapărat să avem acest gen de spectacol în program. Ba chiar i-am convins să organizăm și un workshop pentru pedagogi, astfel încât să învățăm de la acești actori cum putem comunica mai bine cu copii, prin tehnici folosite în teatru.
Rep: Care este spectacolul pentru care v-ați luptat cel mai tare, anul acesta? Cel mai greu de adus?
Adrian Tibu: Un festival de artele spectacolului înseamnă foarte multă logistică. De la transportul artiștilor, până la cele cargo pentru decoruri și echipamente tehnice, la montări și demontări de scene. Probabil că un efort e să aducem „Romeo y Juliet de Aramburo” tocmai din Bolivia, ceea ce e o premieră națională. Un alt spectacol program cu dificultate a fost „Cubix”, pentru că toți actorii fac parte și din alte companii, iar sincronizarea tuturor pentru a ajunge măcar 2 zile la Sibiu a fost o adevărată provocare.
Rep: Ați respins spectacole?
Adrian Tibu: Primim foarte multe propuneri. Anul acesta am făcut și un „open call”, astfel încât să intrăm in contact cu companii pe care poate nu le vedem în programul altor festivaluri la care participăm sau care nu se află pe lista institutelor culturale cu care colaborăm. Trebuie să respingem pentru că efectiv nu avem loc fizic pentru toată lumea. Totodată nu toate propunerile primite tind spre o zonă a excelenței. De asemenea, avem foarte multe propuneri bune, dar care nu pot fi adaptate pe scena noastră, care e mai mică. Anul acesta avem ca țară invitată Franța și mai avem, de asemenea, o secțiune dedicată teatrului gastronomic.
Rep: Vă consultați cu un psiholog atunci când faceți selecția spectacolelor invitate în festival? Care sunt criteriile pe baza cărora alegeți un spectacol?
Adrian Tibu: Spectacolele selecționate sunt propuneri ale unor profesioniști. Fie că vorbim de regizori, critici sau atașați culturali. Prin programul propus vrem să aducem evenimente pe care publicul nu le regăsește în repertoriul nostru. Totodată, încercăm prin estetica propusă să dezvoltăm un gust nou pentru spectacole inovatoare și să ne formăm un nou public.
Rep: De ce ar veni tinerii la spectacol și cine sunt tinerii (adică ce grupă de vârstă)?
Adrian Tibu: Festivalul Tânăr de la Sibiu e despre lumea din jurul nostru, într-o cronică provocatoare cu spectacole de teatru, dans, muzică, dar și ateliere, lansări de carte și expoziții. E cu și despre tineri, cu evenimente pentru bebeluși de 6 luni și până la școlari sau elevi de liceu. Publicul nostru e unul dificil pentru că e foarte segmentat, iar fiecare vârstă are nevoile sale precise.
Rep: Cum s-a născut Festivalul Tânăr de la Sibiu? Cui i-a aparținut ideea?
Adrian Tibu: Festivalul Tânăr de la Sibiu a apărut ca o necesitate. Acum trei ani, pe când lucram cu criticul de teatru Oana Stoica în încercarea de a oferi un program coerent tuturor categoriilor de public cu care Gongul interacționează, am venit cu ideea de a organiza un festival de artele spectacolului, care să reunească un program energizant atât pentru copii, cât și pentru adolescenți, și chiar educatori și părinți.
Rep: Festivalul este la a 4-a ediție. S-au schimbat copiii, ca spectatori, în acest răstimp? Dacă da, cum?
Adrian Tibu: Publicul tânăr e unul sincer, pentru care convenția scenă și sală nu prea există. Ei își exprimă reacțiile liber, iar asta îmi place cel mai mult! Nu cred că s-a schimbat foarte mult, poate cel mult faptul că sunt tot mai mulți cei care își cumpără bilete, iar asta nu poate fi decât un pas firesc în evoluția festivalului.
Rep: Câți spectatori ați avut la ediția de anul trecut?
Adrian Tibu: Sper că îmi aduc bine aminte, au fost undeva puțin peste 5.000.
Raluca Pantazi
Mihai Peticilă
Redacția
Ștefan Lefter
2 comments