Elevii cu autism, ADHD și tulburări de învățare și învățământul profesional: Inteligența artificială și tehnologiile asistive îi pot ajuta să rămână în școală și să se angajeze, dar există riscuri de discriminare și dependență, avertizează OCDE

Inteligența artificială (AI) și tehnologiile avansate precum realitatea virtuală (VR) și realitatea augmentată (AR) ar putea ajuta elevii neurodivergenți din învățământul profesional și tehnic să învețe mai bine și să facă mai ușor trecerea către piața muncii, însă pot amplifica riscuri precum discriminarea prin algoritmi și dependența de instrumente digitale, conform raportului OCDE „AI to Support Neurodivergent Learners in Vocational Education and Training”, bazat pe peste 50 de interviuri cu actori relevanți din educație și ocupare, publicat pe 19 februarie

Raportul subliniază că învățământul profesional și tehnic poate fi un cadru important pentru „învățare neuroincluzivă”, datorită mixului divers de elevi și accentului pe competențe practice, dar că elevii cu autism (TSA), ADHD și tulburări de învățare (dislexie, discalculie, disgrafie) se confruntă frecvent cu lipsa instruirii adaptate, sprijin insuficient în mediile de învățare și de lucru și stigmatizare.

Cum poate fi afectată învățarea în cazul elevilor neurodivergenți

Tulburarea de spectru autist (TSA) implică dificultăți în interacțiune socială, comunicare și comportamente repetitive. Aproximativ 1 din 127 de persoane are TSA.

ADHD se caracterizează prin neatenție și hiperactivitate-impulsivitate și afectează funcțiile executive precum planificarea și organizarea.

Dislexia afectează citirea și înțelegerea textului și poate influența stima de sine și rezultatele educaționale.

Disgrafia afectează scrierea, ortografia și organizarea ideilor.

Discalculia afectează înțelegerea numerelor și raționamentul matematic și apare la 5–7% din populație.

Tinerii neurodivergenți, inclusiv cei cu autism (ASD), ADHD, dislexie, discalculie sau disgrafie, întâmpină dificultăți majore în finalizarea studiilor și integrarea pe piața muncii, iar aceste decalaje generează costuri sociale și economice semnificative.

Impact asupra ocupării și incluziunii sociale

Datele citate de OCDE arată diferențe semnificative între persoanele neurodivergente și populația generală:

• adulții cu ADHD sunt cu 25 de puncte procentuale mai puțin probabil să aibă un loc de muncă full-time (34% vs. 59%);
• ADHD în copilărie este asociat cu venituri cu aproximativ 33% mai mici și o probabilitate mai mare de a primi asistență socială;
• între 50% și 75% dintre adulții cu autism sunt șomeri în unele studii din SUA și Marea Britanie;
• rata de ocupare este de 31% pentru persoanele cu autism și pentru cele cu dificultăți severe de învățare – cele mai scăzute dintre toate condițiile analizate;
• persoanele neurodivergente au de două ori mai multe riscuri să lucreze în condiții precare și de peste 10 ori mai multe riscuri să fie angajate temporar;
• în UE, 28,5% dintre tinerii cu dizabilități nu erau nici în muncă, nici în educație sau formare (NEET), comparativ cu 10,8% dintre cei fără dizabilități;
• 22,5% dintre tinerii cu dizabilități părăsesc timpuriu școala, față de 8,4% dintre cei fără dizabilități.
  

Ce tehnologii ar ajuta, concret, la clasă și în practică

OCDE indică mai multe direcții prin care AI și tehnologiile avansate ar putea crește accesibilitatea și eficiența învățării:

• Învățare adaptivă cu AI: instruire și feedback „pe profil” (de exemplu, generarea de versiuni diferite ale aceleiași fișe de lucru pentru nevoi diferite).
• VR/AR (XR): simulări pentru exersarea în siguranță a unor secvențe de lucru sau interacțiuni stresante, precum interviurile de angajare, înainte de practica reală la agent economic.
• Instrumente text-to-speech și speech-to-text, descrise drept „profund impactante”, care permit elevilor să lucreze cu conținutul în moduri compatibile cu punctele lor forte.
• Suport pentru funcțiile executive (planificare, memorie de lucru, atenție): liste digitale, mementouri, instrumente și dispozitive wearable care pot fi personalizate cu AI.
• Sprijin pentru tranziția către muncă: utilizarea AI (inclusiv AI generativă) pentru a crește autonomia, încrederea și competențele de angajabilitate, de la aplicații pentru job (CV, pregătire de interviu) până la sprijin în sarcinile de la locul de muncă.
  

Barierele: „prea multe instrumente”, costuri și lipsă de capacitate în școli

Raportul notează că potențialul acestor tehnologii este frânat de bariere practice: 

• elevii, profesorii și angajatorii pot fi copleșiți de numărul mare de instrumente disponibile, 
• profesorii nu au mereu capacitatea sau sprijinul pentru a le integra, iar diversitatea mediilor de lucru face implementarea mai dificilă decât în activitățile strict „de birou”
• costul, care limitează accesul și poate accentua inegalitățile 
• multe tehnologii promițătoare nu ajung pe piață sau nu se potrivesc cu nevoile reale ale școlilor și elevilor.

Riscurile: date sensibile, bias și „trișat” vs. tehnologii asistive

OCDE avertizează și asupra unor riscuri care trebuie gestionate prin politici publice:

Confidențialitatea datelor poate fi mai vulnerabilă în cazul elevilor neurodivergenți, deoarece datele colectate sunt sensibile, iar responsabilitățile pot deveni neclare când informațiile circulă între școală, centre de formare și angajatori.

Bias și discriminare: algoritmii antrenați pe date istorice pot perpetua norme despre ce înseamnă „normal”, iar în contexte precum recrutarea asistată de AI pot apărea decizii discriminatorii.

Dependența excesivă de tehnologie poate afecta dezvoltarea unor abilități de bază (scris, comunicare, gândire critică) și pregătirea pentru interacțiuni reale.

Teama de trișat cu AI poate pune în pericol folosirea legitimă a tehnologiilor asistive (în special cele pentru scriere), într-un context în care evaluarea „corectă” în epoca AI generative rămâne o problemă deschisă.

Riscuri socio-emoționale în relația cu chatbot-uri și roboți, încă insuficient înțelese, mai ales pentru elevii neurodivergenți.

Învățământul profesional nu doar „alternativa” pentru elevii care se descurcă mai greu la școală

Raportul atrage atenția că participarea ridicată a elevilor neurodivergenți în programe profesionale, observată în unele țări, poate reflecta nu doar atractivitatea învățământului profesional (învățare practică, orientare către meserii), ci și factori sistemici: modul de orientare școlară, practici de selecție sau capacitatea limitată a educației generale de a acomoda nevoi diverse.

În același timp, OCDE avertizează asupra riscului de a încadra învățământul profesional  doar ca „opțiune” pentru elevii care întâmpină dificultăți în contexte academice. Sistemele moderne de învățământ profesional sunt descrise drept trasee de excelență, care combină competențe tehnice avansate, digitale și transversale în sectoare cu cerere ridicată și intensitate tehnologică mare.

Recomandările OCDE pentru guverne

Raportul propune un set de direcții de politică publică: aplicarea cadrului existent privind accesibilitatea și protecția datelor, pregătirea profesorilor din învățământul profesional, sprijin pentru elevi și școli în alegerea instrumentelor, finanțarea tehnologiilor asistive și dezvoltarea ecosistemului, plus stimularea dezvoltatorilor să creeze soluții mai accesibile și mai bine aliniate la nevoile reale ale școlilor.

Ghid de politici pentru utilizarea inteligenței artificiale și a altor tehnologii avansate în sprijinul cursanților neurodivergenți din învățământul profesional

„Aplicarea cadrelor existente privind accesibilitatea, drepturile persoanelor cu dizabilități, inteligența artificială și protecția datelor, de exemplu prin:

 • revizuirea cadrului legislativ existent în contextul celor mai recente progrese în AI și tehnologii avansate;
• furnizarea de orientări pentru interpretarea legislației actuale în contextul noilor tehnologii;
• dezvoltarea și promovarea standardelor tehnice de accesibilitate pentru instrumentele bazate pe AI utilizate în învățământul profesional ;
• includerea vocilor persoanelor neurodivergente în discuțiile privind reglementarea și guvernanța AI și a tehnologiilor avansate.

Pregătirea și sprijinirea profesorilor din învățământul profesional  pentru utilizarea AI și a tehnologiilor avansate în sprijinul cursanților neurodivergenți:

• includerea formării privind tehnologiile asistive, inclusiv AI și alte tehnologii avansate, în formarea inițială a cadrelor didactice;
• valorificarea formării profesionale continue pentru actualizarea competențelor profesorilor din învățământul profesional  aflați în activitate și adaptarea instruirii la cerințele pieței muncii;
• promovarea unei culturi a inovării în rândul profesorilor și încurajarea instituțiilor de învățământ profesional și tehnologic să adopte aceeași abordare.

Sprijinirea cursanților neurodivergenți, a instituțiilor de învățământ profesional și a angajatorilor în utilizarea numeroaselor tehnologii AI disponibile, de exemplu prin:

• furnizarea de informații și ghiduri pentru a ajuta cursanții, profesorii și angajatorii să țină pasul cu noile instrumente și să le aleagă pe cele adecvate contextului lor;
• încurajarea instituțiilor din învățământul profesional să ofere reguli clare privind utilizarea AI, inclusiv modul în care instrumentele de generare de text și asistență la redactare pot fi utilizate fără încălcarea regulilor de plagiat;
• facilitarea parteneriatelor între instituțiile din învățământul profesional și realizarea unor evaluări și procese centralizate de achiziție pentru selectarea instrumentelor;
• promovarea cercetării privind utilizarea AI și a tehnologiilor avansate pentru sprijinirea cursanților neurodivergenți în învățământul profesional.

Finanțarea tehnologiilor asistive și sprijinirea ecosistemului acestora, de exemplu prin:

• utilizarea finanțării guvernamentale pentru susținerea inovațiilor cu impact social și pentru reducerea decalajelor dintre educație și ocupare;
• susținerea inovării prin finanțarea proiectelor pilot;
• dezvoltarea unor ecosisteme sănătoase de tehnologii asistive la nivel regional, național și internațional.

Încurajarea dezvoltatorilor să îmbunătățească accesibilitatea AI și să o alinieze mai bine nevoilor cursanților neurodivergenți, de exemplu prin:

• implicarea cursanților neurodivergenți (precum și a părinților, profesorilor și specialiștilor de sprijin) în dezvoltarea și testarea instrumentelor destinate acestora;
• încurajarea companiilor dezvoltatoare să ofere formare privind accesibilitatea și reducerea biasurilor în proiectarea tehnologică.

Utilizarea AI și a tehnologiilor avansate pentru sistemul de învățământul profesional mai receptive, incluzive și inovatoare, de exemplu prin:
• creșterea capacității de reacție a învățământului profesional prin utilizarea datelor și a AI;
• menținerea relevanței învățământului profesional în contextul schimbărilor tehnologice rapide prin implicarea angajatorilor și învățarea la locul de muncă;
• utilizarea AI și a tehnologiilor avansate pentru extinderea accesibilității și incluziunii în învățământul profesional.”

DOCUMENT OECD (2026), AI to Support Neurodivergent Learners in Vocational Education and Training, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/718d7522-en.

Foto: © Wanan Yossingkum | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.