Elevii încep liceul după clasa a IX-a, adică la 15-16 ani, în majoritatea țărilor membre ale OCDE, arată o analiză făcută de experți ai organizației la care speră să adere și România / Examene de admitere la liceu sunt organizate în doar două țări, în condiții speciale

4.778 de vizualizări
Foto: Angelo Brezoianu – Agerpres Foto
Trecerea de la învățământul secundar inferior la cel superior – echivalând, în România, cu trecerea de la gimnaziu la liceu – se face la vârsta de 15 ani în jumătate dintre țările membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), iar vârsta de 14 ani, ca în România, este practicată de doar trei state – Italia, Lituania și Slovenia. În același timp, cele mai multe țări ale organizației la care speră să adere și România preferă modele de transfer din gimnaziu în liceu ce ridică tot mai puține obstacole în calea avansului elevilor: doar o mică parte aplică evaluări externe la finalizarea ciclului inferior, iar examene de admitere la liceu – așa cum propune Guvernul să fie introduse, în România, prin legea Deca – sunt semnalate, condiționat, într-o singură țară membră, potrivit unei recente analize realizate de experte ale organizației internaționale.

Datele privind tranziția elevilor din învățământul secundar inferior în cel superior, în țările membre OCDE, sunt incluse într-un document de lucru apărut, într-o variantă nefinalizată, în noiembrie 2022. Materialul, realizat de două experte ale OCDE, nu reprezintă punctul de vedere al organizației, așteptând în continuare contribuțiile părților interesate. Însă el include date agregate anterior de OCDE și de alte organizații și recomandări sau constatări care au mai fost exprimate și în alte circumstanțe de către organizație sau de către alte cercetări.

  • Materialul a fost semnalat recent de către organizația Coaliția pentru Educație (care îl prezintă în mod eronat drept “analiză OCDE”), în contextul discuțiilor pe tema Legilor Deca și a examenului de admitere la unele licee, propus în proiectul Legii învățământului superior.

Documentul compară situația din 38 de țări membre OCDE, situație ce diferă foarte mult de la un caz la altul din toate punctele de vedere: de la vârsta tranziției din ciclul secundar inferior în cel superior la vârsta învățământului obligatoriu, de la diversitatea ofertei de învățământ secundar superior (general, vocațional) la diversitatea căilor de acces către aceste opțiuni, de la condițiile de promovare a ciclului inferior la cele de acces la cel superior etc..

Chiar și în aceste condiții, se formează curente majoritare, iar autoarele prezintă puncte de vedere exprimate anterior de organizație, cu privire la nevoile elevilor în momentul transferului dintr-un ciclu în altul.

Vârsta intrării la liceu – diferențe mari, dar tendință clară

Potrivit datelor prezentate, vârsta preferată de cele mai multe state membre OCDE (jumătate dintre cele 38 de sisteme comparate) pentru tranziția în învățământul secundar superior este 15 ani (echivalentul clasei a IX-a în România), așa încât elevii să înceapă studiile în acest ciclu între 15 și 16 ani. Aceasta, în condițiile în care există o diversitate foarte mare la nivelul organizației internaționale, unde pașii pentru selecția liceului pot începe între vârsta de 10 ani, în unele cazuri, și cea de 16 ani.

Sursa: OCDE Working Paper

Selecția pentru intrarea în ciclul superior are loc la vârsta de 15 ani în: Columbia, Costa Rica, Republica Cehă, Franța, Grecia, Ungaria (gradual din anii anteriori), Israel, Japonia, Coreea de Sud, Luxemburg, Mexic, Noua Zeelandă, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Elveția (gradual din anii anteriori), SUA.

  • Selecția pentru intrarea la liceu la 14 ani, cum se întâmplă în România, sau cu etape pregătitoare care încep mai devreme și se încheie la 14 ani, are loc în doar șase state: Austria, Belgia, Chile, Italia, Turcia, Marea Britanie.

Autoarele analizei arată că această tranziție este “unul dintre evenimentele cele mai stresante din viața unui adolescent, putând avea un efect negativ asupra stării de bine și asupra performanței academice a acestuia”, fapt pentru care, potrivit resurselor citate, sunt de recomandat tranziții care să aibă cât mai puține bariere dar care să asigure, în același timp, că elevii sunt suficient de pregătiți academic pentru această trecere.

În aceste condiții, potrivit datelor agregate în documentul citat, larga majoritate a țărilor membre OCDE impun, pentru accesul la liceu, o condiție de bază – să termine toate studiile – și una complementară, de finalizare a studiilor printr-o evaluare la nivel de clasă.

Condițiile impuse pentru intrarea la liceu

Doar în foarte puține țări se cere, drept condiție pentru acces la liceu, o examinare externă la final de ciclu (așa cum este la noi evaluarea națională de la finalul clasei a VIII-a): în Estonia, Germania, Italia, Coreea de Sud, Letonia, Lituania,

În aceste cazuri, există diferențe considerabile. Potrivit datelor din raport, în Italia, peste 90% dintre elevii care fac tranziția către liceu o fac la timp, iar rata de trecere a evaluării este foarte mare; pe de altă parte, doar 70% dintre elevii din Estonia și 81% dintre elevii din Letonia fac tranziția către liceu imediat, pe baza rezultatelor evaluărilor de final de ciclu inferior, ceilalți trebuind să repete ultima clasă de gimnaziu.

În nouă state membre OCDE (aproximativ un sfert din total), elevii trec automat din învățământul secundar inferior în cel superior, fără evaluări sau testări: Anglia, Irlanda, Islanda, Noua Zeelandă, Norvegia, Scoția, Suedia, Turcia și Țara Galilor.

(sursa: OCDE Working Paper)

Factori ce influențează liceul pe care îl vor urma elevii

Analiza în lucru, pentru OCDE, reliefează patru factori ce influențează traseul elevului din învățământul secundar inferior către cel superior, în țările membre. Dintre toate, cel mai comun, aplicabil în 32 de sisteme, este interesul/preferința elevului. În aproximativ o treime dintre țări (16), evaluările de clasă sau evaluările externe de la finalul gimnaziului, deși în multe cazuri sunt necesare pentru admiterea la liceu, nu influențează alegerea liceului. 

Aceasta este, pe de altă parte, influențată de recomandările profesorilor în cinci țări – orientare școlară.

  • Evaluarea la nivel de clasă (note/medii) și examenele externe sunt simultan factori ce influențează plasarea într-un liceu sau altul în doar șapte țări: Estonia, Japonia, Coreea de Sud, Norvegia, Polonia, Republica Cehă, Ungaria.

(Sursa: OCDE Working Paper)

În acest context, analiza expertelor OCDE semnalează un singur caz, aparte, în care liceele pot organiza examene de admitere, plus încă un stat în care există examene ca excepție de la regula generală potrivit cărora elevii pot intra la ce liceu doresc. Este vorba despre:

  • Letonia, unde nu există nicio reglementare la nivel național sau local cu privire la admiterea elevilor în liceele dorite de aceștia, dar unde școlile decid singure condițiile de admitere, iar acestea presupun de obicei examene.
  • Turcia, unde există examene standardizate externe “doar pentru cele mai selective școli”.

2 comments
  1. Eu știu că la noi, la intrarea în clasa pregătitoare trebuie să aibă șase ani împliniți (vârsta mai mică e o excepție, dacă cer părinții). Clasa pregătitoare și 1-8 înseamnă 9 ani. Așa că din calcul rezultă vârsta de 15 ani la intrarea în clasa a IX-a. Deci…?

  2. Adica sa cadem in extrema cealalta, toti sa faca liceu. Atunci la ce mai trebuie scoli de arte si meserii?!! O formula de a avea studenti la multele facultati private si la stat, cati mai multi cu taxe!!! Cat de calitatea pregatirii nu avem mare nevoie, de ea, vin expetii din UE si OCDE!!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Balcanii luptă cu virusul, pe fondul lipsei de medici şi de materiale sanitare / România și alte țări din regiune au fost toate afectate de exodul masiv de medici și asistente medicale în ultimii câțiva ani

 Țările din regiune au luat o serie de măsuri restrictive, de la întreruperea conexiunilor de călătorie până la închiderea școlilor și a universităților. Există însă temeri că numărul relativ redus…
Vezi articolul

Actorul Vlad Ivanov: E absolut necesar să existe o școală de actorie de film sau măcar în cadrul Facultății de Film să existe ore clare / Actoria de teatru nu are nimic în comun ca tehnică cu actoria de film

Cariera actorului Vlad Ivanov a luat o turnură extraordinară odată cu rolul doctorului Bebe, din filmul lui Cristian Mungiu, 4 Luni, 3 Săptămâni și 2 Zile, câștigător al Palme d’Or…
Vezi articolul

Milionarul – mason Alexandru Cumpănașu, candidatul ”anti-Sistem”, a câștigat salarii uriașe de pe urma Sistemului. Cum a ajuns un personaj fără facultate să fie șeful tuturor rectorilor din România și să câștige sute de mii de lei de la aceștia

Alexandru Cumpănașu a câștigat în ultimii ani, împreună cu soția sa, sute de mii de lei de la universități de prestigiu din România, deși el nu a absolvit nici o…
Vezi articolul

Un an cu ministrul Cîmpeanu, văzut din opoziție de USR: România Educată – în punctul zero. Digitalizare – aproape zero. Planurile-cadru – nicio schimbare. Încurajarea imposturii, în cazul plagiatelor. Profesionalizare zero și politizare mare în managementul școlar

Progres minim sau inexistent în cele mai multe puncte-cheie de reformă în educație, plus regrese în domenii precum integritatea academică – așa sumarizează doi parlamentari USR-PLUS, Ștefan Pălărie și Irineu…
Vezi articolul