Analiză a mediului de afaceri: Doar 20% din liceele tehnologice și școlile profesionale care nu sunt duale fac practică cu elevii

1.214 vizualizări
Mariuca Talpes / Foto: www.wall-street.ro
Doar 20% dintre liceele tehnologice și școlile profesionale care nu sunt duale fac practică în mod real cu elevii, arată analizele Coaliției pentru Dezvoltarea României, organizație a mediului de afaceri din care care fac parte cele mai mari și importante organizații de companii din România. “Școlile profesionale au obligația să încheie parteneriate, însă încheie cu firme prietene și prin contract nu se angajează la nimic”, a acuzat Măriuca Talpeș, liderul grupului pe educație din CDR.

Declarațiile au fost făcute la evenimentul de lansare a platformei digitale Meserii.ro, realizate de organizația CivicNet cu sprijinul OMV Petrom; acesta este primul site care încrucișează datele de la Ministerul Educației, cu cele de la Ministerul Finanțelor și Institutul Național de Statistică, pentru a arăta toate școlile profesionale și liceele tehnologice din țară, numărul de elevi aflați în pregătire în fiecare calificare și companiile cu obiect de activitate legat de calificările elevilor.

“În task force-ul din Coaliția pentru Dezvoltarea României, am analizat câte școli profesionale chiar fac practică, câte licee tehnologice chiar au ateliere și un partener pentru practica copiilor, iar procentele sunt foarte mici. Aici nu vorbesc despre dual. Cred că 20% din aceste școli, care nu sunt în dual, fac practica respectivă”, a declarat Măriuca Talpeș.

Aceasta a susținut că “școlile profesionale au obligația să încheie parteneriate, însă încheie cu firme prietene și prin contract nu se angajează la nimic. 80% dintre copiii care sunt în Învățământul Profesional și Tehnic – iar cei mai mulți copii la clasa a IX-a merg în școlile profesionale și licee tehnologice, la dual sunt încă foarte puțini – chiulesc. Restul cam 20% au șansa să facă cât de cât o calificare”.

“Pe de altă parte, profesorii care îi primesc pe copii la partea teoretică nu îi prea apreciază pe elevi și le spun: acum, dacă ați ajuns la profesională, voi nu prea puteți, să o luăm mai ușor. Deci și partea teoretică și practica pentru ei este o perioadă aproape pierdută”, a continuat liderul Grupului de lucru Educație din Coaliția pentru Dezvoltarea României.

Talpeș a precizat că, la nivelul CDR, a “discutat cu angajatorii, acolo unde ei se plâng că nu au oameni. Am vorbit cu partea de HORECA, în ideea că restaurantele și hotelurile se plângeau că nu au copii. Și uitându-ne în școlile profesionale am văzut că erau aproape 40.000 de copii în pregătire. Angajatorii nu știau. Angajatorii trebuie să se uite unde sunt copiii care fac practică pe zona pe care o doresc”.

“De ani de zile se întâmplă aceleași parteneriate, aceleași calificări. În afara dualului, sunt excepții școlile în care chiar se fac calificări”, a avertizat aceasta.

În ceea ce privește imaginea pe care școlile profesionale o au în societate, Măriuca Talpeș a declarat că “mentalitatea părinților este generată fix de succesul sau insuccesul în viață al copiilor lor. Acolo unde au văzut că există rezultate, că la Kronstadt (Școala Profesională Germană din Brașov – n.red.) se întâmplă lucruri bune, se bat pe locuri. Media mediilor de intrare la liceele teoretice e peste 8, media mediilor la licee tehnologice este sub 7, iar la profesională va fi sub 5. La tehnologic, jumătate din timpul lor vor chiuli. Mi se pare o mare dramă să ții copiii blocați într-un liceu unde, de fapt, nu fac nicio practică”.

Mariuca Talpes / Foto: www.wall-street.ro

Citește și:

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Universitățile care au atras cei mai mulți bani din Fondul pentru Situații Speciale – FSS, la dispoziția ministrului, în primul an de mandat Ligia Deca, 2023 – raport oficial / În top urcă și SNSPA, universitatea unde ea este acum prorector, cu sume în creștere față de 2021-2022

Universitatea din București conduce detașat în rândul universităților care au primit bani din fondurile pentru situații speciale, aflate la dispoziția ministrului Educației, în anul 2023 – primul an întreg în…
Vezi articolul

La clasă, spune profesorul de geografie Daniel Anghel, puțini elevi știu de evenimente actuale: Ați văzut ce s-a întâmplat în Myanmar? – unul singur răspunde. Sunt prinși în lumea lor digitală / Cercetătoarea Carmen Cioflan, INFP, despre cutremurul de 7,7 care a provocat moartea a peste 3.500 de oameni: A fost atât de puternic, încât a fost înregistrat și în România

Cutremurul cu magnitudinea 7,7 produs în Myanmar pe 28 martie 2025 a fost unul dintre cele mai puternice evenimente seismice ale începutului de an, cu efecte devastatoare asupra populației și…
Vezi articolul

Sprijinul pentru profesorii români, văzut prin prisma Comisiei Europene: salarii crescute în urma unei greve, nu prin reforme, deficitul de cadre didactice persistă la țară / Plus: cazul Bulgariei, unde salariile profesorilor au crescut de peste două ori în cinci ani 

Sprijinul pe care România îl oferă profesorilor este contorizat, la nivel european, în special prin angajamentele din noile legi ale educației și printr-o creștere salarială determinată de o grevă, nu…
Vezi articolul

Ligia Deca, în contradicție cu ea însăși. A scos salariile profesorilor din proiectul legii Educației, la 20 de zile după ce a anunțat public că salarizarea profesorilor va fi în legea Educației – video

Misiunea de a aproba cu orice preț și cât mai repede legile Educației aduce ministrei Educației, Ligia Deca, una dintre cele mai vizibile serii de contradicții ministeriale din mandatul acesteia…
Vezi articolul

Doar 1 din 50 de studenți români din peste 30 de universități din țară au beneficiat de o mobilitate academică internațională – analiză realizată de Alianța organizațiilor studențești / ANOSR: Mobilitățile „nu reprezintă un obiectiv fundamental” pentru instituțiile de profil

Mai puțin de 3%din totalul studenților înscriși în universitățile participante la o cercetare de specialitate au aplicat pentru o mobilitate internațională de studiu sau de practică, iar dintre aceștia și…
Vezi articolul

O preocupare pentru cercetători români în pedagogie, în 2023: Cât de folositoare este concepția despre educație a Sfântului Ioan Gură de Aur, ale cărui texte includ “aspecte în acord cu idealul actual al școlii românești”

“În textele marelui pedagog creștin, identificăm aspecte în acord cu idealul educațional actual al școlii românești”, constată doi cercetători români care au găsit de folos să analizeze “recomandările privind procesul…
Vezi articolul