Eurobarometru: România, pe ultimul loc în Uniunea Europeană la cunoștințe financiare. În același sondaj peste jumătate dintre români cred că știu foarte multe lucruri despre bani, fiind pe primul loc în Europa la auto-percepție / Care au fost cele 12 întrebări

Unul din doi români crede despre el că știe foarte multe sau mai multe lucruri despre bani decât media adulților din țara sa, potrivit celui mai recent Eurobatometru – sondaj reprezentativ la nivelul Uniunii Europene și la nivelul fiecărui stat membru inclus în studiu. Încă 41% dintre români spun că au cunoștințe similare mediei și doar 7% spun că au cunoștințe puține sau deloc în ceea ce privește banii și chestiunile financiare.

În schimb, în momentul în care le sunt adresate întrebări concrete și simple despre inflație, dobânzi sau investiții, ori corelațiile dintre acestea, 30% dintre români nu reușesc să răspundă corect decât la cel mult o întrebare, 57% la două sau cel mult trei întrebări și doar 13% au 4 sau 5 răspunsuri corecte. Astfel că România s-a clasat pe ultimul loc între statele Uniunii Europene la scorul obținut pentru cunoștințe financiare reale.

Despre studiu: Sondajul a fost solicitat de Comisia Europeană, Direcția Generală Stabilitate Financiară, Servicii Financiare și Uniunea Piețelor de Capital și coordonată de Direcția Generală Comunicare. Chestionarele au fost aplicate în teren de Ipsos European Public Affairs. În toată UE au participat 26.139 de persoane, iar în România 1.063. Perioada de aplicare a chestionarelor a fost 29 martie – 5 aprilie 2023, prin interviuri asistate de calculator (CAWI).

Testul de cunoștințe financiare aplicat participanților la acest studiu Eurobarometru a avut 12 întrebări. În urma răspunsurilor, statele participante au fost clasificate în funcție de gradul de corectitudine la aceste răspunsuri. Prima întrebarea a fost cea de auto-percepție, cea care stabilea și scorul de cunoștințe financiare, la aceasta toate răspunsurile erau corecte:

Cum ați aprecia cunoștințele dvs. generale despre chestiuni financiare în comparație cu alți adulți din România?

Răspunsurile românilor la întrebarea de mai sus au fost, pe o scală de la 0 la 5, următoarele:

• foarte ridicate 8%
• destul de ridicate 43%
• medii 41%
• destul de scăzute 6%
• foarte scăzute 1%
• nu știu 0%

În clasamentul european, România a ieșit astfel pe primul loc la această percepție. 51% dintre respondenții din România descriu cunoștințele lor generale despre chestiuni financiare ca fiind “foarte ridicate” sau “destul de ridicate” în comparație cu alți adulți din țara lor. România este urmată de Franța (42%), Polonia (40%) și Finlanda (39%), unde aproximativ patru din zece respondenți își descriu cunoștințele financiare ca fiind “foarte ridicate” sau “destul de ridicate” în comparație cu alți adulți.

În următorul clasament, cel al cunoștințelor finaciare aplicate, România ajunge brusc în celălalt capăt al clasamentului. Participanții au răspuns la cinci întrebări privind cunoștințele financiare, în urma cărora au primit un scor în funcție de câte răspunsuri au fost corecte.

În România deși peste 50% dintre persoanele de peste 18 ani își aprecieză cunoștințele generale despre chestiuni financiare ca fiind ridicate în comparație cu alți adulți din țara lor, de fapt un scor ridicat în ceea ce privește cunoștințele financiare au doar 13%.

Întrebările pe care le-au primit participanții au fost următoarele (în paranteză sunt procentele de răspunsuri înregistrate în România pentru fiecare variantă – răspunsurile corecte sunt scrise cu text îngroșat):

1. Imaginați-vă că cineva pune 100 de lei într-un cont de economii cu o rată a dobânzii garantată de 2% pe an. Nu mai face nicio plată în acest cont și nu retrage niciun ban. Ce sumă ar fi în cont la finalul a cinci ani?
   • Mai mult de 110 lei (38%)
   • Exact 110 lei (32%)
   • Mai puțin de 110 lei (23%)
   • Nu știu (7%)
2. Acum imaginați-vă următoarea situație. Urmează să primiți un cadou de 1.000 de lei într-un an și, pe parcursul acelui an, inflația rămâne la 2%. Peste un an, cu cei 1.000 de lei veți putea cumpăra:
   • Mai mult decât puteți cumpăra astăzi (9%)
   • Aceleași lucruri (26%)
   • Mai puțin de cât puteți cumpăra astăzi (58%)
   • Nu știu (7%)
3. Dacă ratele dobânzilor cresc, ce se va întâmpla de obicei cu prețurile obligațiunilor?
   • Vor crește și ele (41%)
   • Vor scădea (14%)
   • Acestea vor rămâne neschimbate, deoarece nu există nicio legătură între prețul obligațiunilor și rata dobânzii (32%)
   • Nu știu (13%)
4. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate? O investiție cu un randament mai mare este probabil să fie:
   • Mai riscantă decât o investiție cu un randament redus (58%)
   • Mai puțin riscantă decât o investiție cu un randament redus (7%)
   • La fel de riscantă ca o investiție cu randament redus (30%)
   • Nu știu (5%)
5. O investiție într-un portofoliu diversificat de acțiuni este probabil să fie:
   • Mai riscantă decât o investiție într-un singur tip de acțiuni (20%)
   • Mai puțin riscantă decât o investiție într-un singur tip de acțiuni (45%)
   • La fel de riscantă (24%)
   • Nu știu (12%)

Pentru raportare, sunt create trei categorii:

(1) Scor ridicat (patru sau cinci răspunsuri corecte),

(2) Scor mediu (două sau trei răspunsuri corecte) și

(3) Scor scăzut (niciun răspuns corect sau un singur răspuns corect).

Per total, 13% dintre românii participanți au avut 4 sau 5 răspunsuri corecte, 57% au avut doar două sau trei răspunsuri corecte și restul de 30% au avut unul sau niciun răspuns corect la cele cinci întrebări de mai sus.

La nivelul UE, rezultatele au fost că 66% dintre respondenți înțeleg că o investiție cu un randament mai mare este mai riscantă, 65% dau răspunsul corect la întrebarea despre cum funcționează inflația, 56% înțeleg valoarea diversificării în investiții, 45% răspund corect atunci când sunt întrebați despre dobânda compusă; cu toate acestea, doar 20% înțeleg legătura dintre ratele dobânzilor și prețul obligațiunilor.

Următoarele întrebări au stabilit comportamentul financiar al românilor

În ce măsură sunteți de acord sau nu cu următoarele afirmații?

1. Înainte de a cumpăra ceva, mă gândesc cu atenție dacă îmi pot permite acel lucru:
   • Acord total (65%)
   • Acord parțial (32%)
   • Dezacord parțial (2%)
   • Dezacord total (1%)
   • Nu știu (0%)
2. Îmi țin evidența și îmi monitorizez cheltuielile:
   • Acord total (57%)
   • Acord parțial (38%)
   • Dezacord parțial (3%)
   • Dezacord total (2%)
   • Nu știu (0%)
3. Îmi stabilesc obiective financiare pe termen lung și mă străduiesc să le ating:
   • Acord total (30%)
   • Acord parțial (56%)
   • Dezacord parțial (9%)
   • Dezacord total (3%)
   • Nu știu (2%)

Comportamentul financiar al românilor este ireproșabil, cel puțin conform declarațiilor acestora prin răspunsurile la întrebările de mai sus, în clasamentul european arătat de acest Eurobarometru. Românii sunt pe locul 4 la grija de a nu cheltui mai mult decât își permit, pe locul al treilea în UE la ținutul socotelilor și la monitorizarea cheltuielilor și pe primul loc la felul în care susțin că își stabilesc obiective pe termen lung și le urmăresc astfel încât să le atingă.

Pentru a stabili punctajul comportamentului financiar, autorii Eurobarometrului au calculat numărul de comportamente “pricepute din punct de vedere financiar” legate de alegerea produselor, de urmărirea cheltuielilor și de încercarea de a atinge obiectivele financiare.

Pentru fiecare dintre cele trei afirmații de mai sus respondenții au primit un scor de 1 dacă erau de “acord total” sau de “acord parțial”; respondenții care nu sunt de acord sau spun că nu știu au primit un scor de 0. Scorul comportamentului financiar este calculat ca sumă a scorurilor pentru fiecare dintre cei trei itemi individuali. Acesta variază între 0 și 3. Pentru raportare, sunt create trei categorii: (1) Scor ridicat (de acord cu toate afirmațiile), (2) Scor mediu (de acord cu două afirmații) și (3) Scor scăzut (de acord cu cel mult o afirmație).

România a ieșit detașată pe primul loc în UE la acest capitol, 82% dintre cei care ua răspuns fiind de acord cu toate afirmațiile, așadar cu scor maxim.

În medie, la nivelul UE, 65% dintre respondenți au un scor ridicat în ceea ce privește comportamentul financiar, 28% au un scor mediu și 8% un scor scăzut.

Scorul de alfabetizare finaciară (overall financial literacy score) este calculat în funcție de două aspecte – scorul cunoștințelor financiare (de la 0 la 5) și scorul comportamentului financiar (de la 0 la 3).

„Cunoștințele financiare și comportamentul financiar primesc o pondere egală în scorul global al culturii financiare. Pentru a obține această pondere egală, scorul de comportament financiar a fost redimensionat pentru a avea o valoare maximă de cinci. Scorul global al culturii financiare se obține ca sumă a celor două scoruri (redimensionate) și variază de la 0 la 10. Pentru raportare, sunt create trei categorii: (1) Scor ridicat (scor 9 sau 10), (2) Scor mediu (scor >5 și <9) și (3) Scor scăzut (scor ≤5)”, scriu autorii.

În medie, în întreaga UE, 18% dintre respondenți au un scor ridicat pentru nivelul lor general de educație financiară, 64% au un scor mediu și 18% un scor scăzut. România este pe locul al treilea din coadă, cu doar 12% scor ridicat și 74% din respondenți cu scor mediu.

Eurobarometrul are și o secțiune de alfabetizare financiară digitală, la care România este la jumătatea clasamentului european. 80% au declarat că se simt confortabili cu serviciile bancare digitalizate, cu plățile online sau prin telefon.

Peste trei sferturi dintre europeni declară că se simt confortabili cu utilizarea serviciilor financiare digitale, cum ar fi serviciile bancare online sau plățile prin intermediul telefonului mobil. În medie, 36% dintre ei au răspuns că se simt “foarte confortabil” și 41% “oarecum confortabil”. În schimb, 14% dintre respondenți răspund că nu se simt “prea confortabil” în ceea ce privește utilizarea serviciilor financiare digitale, iar 7% răspund că nu se simt “deloc confortabil”.

Proporția celor care au răspuns că se simt “foarte confortabil” variază de la 20% în Portugalia la 69% în Finlanda.

Următoarele întrebări și răspunsurile românilor:

Dacă v-ați pierde astăzi principala sursă de venit, cât timp ați putea continua să vă acoperiți cheltuielile de trai, fără să vă împrumutați sau să vă mutați?

• Nu am economii pentru situații de criză (25%)
• Cel puțin o săptămână, dar mai puțin de o lună (11%)
• Cel puțin o lună, dar nu mai mult de 3 luni (21%)
• Cel puțin 3 luni, dar nu mai mult de 6 luni (15%)
• 6 luni sau mai mult (23%)
• Nu știu / Nu răspund (5%)

Care dintre următoarele produse financiare aveți în prezent sau ați avut în ultimii doi ani?

• O pensie privată sau un produs legat de pensionare (33%)
• Asigurare de viață (23%)
• Alt tip de asigurare (pentru locuiță, pentru mașină) (41%)
• Un împrumut cu ipotecă (12%)
• Un credit de consum (23%)
• Un produs de investiții (fonduri, acțiuni, titluri de stat) (16%)
• Criptomonede (8%)
• Niciuna dintre acestea (21%)

În general, cât de încrezător sunteți că veți avea suficienți bani pentru a trăi confortabil pe parcursul anilor de pensionare?

• Foarte încrezător (7%)
• Încrezător (31%)
• Nu prea încrezător (39%)
• Deloc încrezător (23%)
• Nu știu (2%)

În ce măsură vă simțiți confortabil cu utilizarea serviciilor financiare digitale, cum ar fi serviciile bancare online sau plățile mobile?

• Foarte confortabil (44%)
• Oarecum confortabil (36%)
• Nu prea confortabil (12%)
• Deloc confortabil (5%)
• Nu știu (2%)

Cât de încrezător sunteți că sfaturile de investiții pe care le primiți de la banca/asiguratorul/consilierul financiar sunt în primul rând în interesul dumneavoastră?

• Foarte încrezător (8%)
• Încrezător (38%)
• Nu prea încrezător (34%)
• Deloc încrezător (11%)
• Nu știu (6%)

Eurobarometrul și fișa de țară pentru România, precum și datele defalcate cu răspunsurile pe fiecare întrebare pot fi descărcate de aici: