Evaluarea Națională 2022. Subiectele date la Limba română au texte suport din „Toate pânzele sus” și „Frânturi din viața lui Delavrancea”. La subiectul 2 a fost text narativ despre cea mai frumoasă întâmplare din vacanță cu o descriere de 30 de cuvinte și un dialog de 4 replici

147.035 de vizualizări
Absolvenții de clasa a VIII-a care au susținut azi proba scrisă la Evaluarea Națională 2022 au primit varianta 4 a subiectelor făcute pentru acest examen de către Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație, instituție din subordinea Ministerului Educației. Potrivit subiectelor primite de elevi, textele suport, la prima vedere, au fost din „Toate pânzele sus”, de Radu Tudoran și „Frânturi din viața lui Delavrancea”, de Cella Delavrancea. Pe baza acestora au fost câte 9 itemi (cerințe) la primul text și 8 pentru al doilea.

Subiectele de „creație” au fost punctul 9 de la subiectul I A, și subiectul al II-lea.

La subiectul I A, punctul 9, este următorul: Asociază fragmentul din „Toate pânzele sus!” de Radu Tudoran cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare morală/culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.

De remarcat aici că autorii au lăsal liberatatea elevilor de a alege și un text citit fără să fie în cerințele de la școală.

La al doilea subiect de „creație”, cel de la subiectul al II-lea, elevii au primit următoarea cerință: „Imaginează-ți că tocmai te-ai întors din vacanță. Scrie un text narativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți cea mai frumoasă întâmplare din vacanță, incluzând o secvență descriptivă, de minimum 30 de cuvinte, și o secvență dialogată, de minimum patru replici”.

Iată care au fost subiectele:

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate

Subiectul I.

Textul 1: „În port, la pupa vasului de pasageri austriac, care tocmai venise din sus, se vedea legat la chei* un barcaz* micuț, încărcat din greu. Cam în partea lui din mijloc, pe o stivă de scânduri, şedea, cu picioarele atârnate în jos, un băieţandru de vreo şaisprezece ani, cu un mintean* negru pe umeri, cu o căciulă de oaie dată pe ceafă, şi cânta încetişor, ca pentru el, dintr-un fluier ciobănesc.
― Cântă de foame! spuse Ieremia. Hai, Mihule, lasă cavalul, că ţi-am adus să mănânci!La aceste vorbe, băiatul ridică ochii spre chei, şi chipul oacheş, bătut de vânt, i se lumină.
― El e băietanul de care ţi-am vorbit, domnule! îl lămuri Ieremia pe Anton Lupan.
Acesta sări pe puntea barcazului şi se apropie de băiat, cu mâna întinsă, prietenos. Atunci văzu că lapicioarele lui stătea cuminte, cu botul pe labe, dar cu ochii vii iscodind în jur, un câine ciobănesc, cu părul negru, plin de praf şi încâlcit, cam slab şi năpădit de ciulini, cu coada jumulită în chip greu de înţeles, care însă, în toată înfăţişarea lui, poate puţin cam jalnică acum, amintea de un nu prea îndepărtat strămoş lup.
Băiatul sări în picioare, sfios şi poate neîncrezător; nu prea era obişnuit, se vede, cu bunătatea semenilor săi. Câinele se ridică şi el, se trase un pas înapoi şi rămase aşa, atent. Privirea lui nu arăta nici teamă, nici prietenie. Lui Anton Lupan i se păru că vede în ea o demnitate la fel de grăitoare ca a unui om, ca a unui om care o are, bineînţeles. În schimb, în ochii băiatului, negri, cu sclipiri albăstrii, cum e uneori cerul în clipa când amurgul s-a stins, dar noaptea încă nu s-a statornicit, deşi zâmbitori, se citea o tristeţe domoală, din cele care, odată ce s-au ivit în priviri, ai zice că niciodată nu mai pot pieri. […]
― Să nu-ţi pară rău că ai venit până aici, îi vorbi blând. O să capeţi cele de cuviinţă pentru osteneala ta.Băiatul făcu o mişcare cu mâna ca şi cum ar fi vrut să arate că nu ţine la niciun fel de răsplată. Văzându-l aşa şi gândindu-se la vârsta lui crudă, Anton Lupan se simţi întristat.
― Câinele-i al tău? îl întrebă.
― E de la stână, răspunse băiatul. S-a luat după mine şi n-a vrut să se ducă înapoi, chiar dacă l-am izgonit. Aşa că umblăm amândoi.
Ar fi vrut să-l întrebe mai multe, dar socoti că băiatului, ca şi câinelui, trebuie să le fie foame, deci lăsă vorbele pentru mai târziu şi deocamdată îi încredinţă pe amândoi lui Ieremia, să-i ospăteze cu cele trimise de Ismail.Între timp, […] descărcatul începu. În afară de cheresteaua de pe punte, în magazia vasului fuseseră înghesuite până sus fel de fel de materiale, în lăzi, în baloturi, în cutii de tablă, în bidoane şi-n saci. Ieremia le cumpărase după listă şi le orânduise sârguincios. Erau cabluri de oţel şi parâme de felurite grosimi, făcute colaci, erau bare de fier, şuruburi, cuie, butoiaşe cu ulei de in, cutii de vopsea, pânză groasă de vele, cu urzeală de cânepă şi bătătura de bumbac și încă multe altele pe care nu le puteai descurca decât dacă aveai lista lor în cap. […]
Anton Lupan se ridică:
― N-ai vrea să rămâi cu noi?
― Şi ce să fac, domnule? întrebă băiatul, înviorat.
― Ce-o să facem toţi. Las’ că n-o să fie rău, ai să vezi! Ce zici, te învoieşti?
― Da’ pe Negrilă îl iei?― Fireşte! Altfel nici nu mă gândesc.
Obrazul băiatului se lumină şi tot ceea ce fusese îndoială şi amărăciune pe chipul lui se pierdu învânt. Iar vântul îi purtă îndoiala şi amărăciunea de-a lungul canalului, le flutură peste perdeaua de stuf şi se duse cu ele spre mare, unde le înecă, departe în larg, să li se şteargă urma pe veci.
Cădea amurgul când se apropiau de baraca lor. Anton Lupan mergea în frunte, fluierând, ca un om pe deplin mulţumit. Mihu venea după el, fără să vadă unde pune pasul, cu gura căscată, cu ochii zgâiţi la marea vineţie în lumina amurgului de după echinocțiu. Negrilă se zbenguia pe ţărm, aruncându-se în apă şi tăvălindu-se pe nisip, umplând malul mării de lătrături vesele, ca şi când ar fi simţit că începe altă viaţă şi pentru el, şi pentru stăpână-su.
― Domnule, întrebă Mihu, fără să-şi poată lua ochii de la orizont, toată asta care se vede aici e numai apă?
― Numai apă, Mihule. Şi încă, atât cât vezi tu nu-i poate nici a mia parte din întinderea ei.
― Aoleu, maică! strigă băiatul, înmărmurit.În clipa aceea, în baracă se aprinse o lampă. […]
― Ismaile! strigă Anton Lupan. De azi înainte ai de hrănit două guri mai mult: pe Mihu şi pe Negrilă, îi vezi? Ai grijă să nu ne facem de râs!”
Radu Tudoran, Toate pânzele sus!

Textul 2: ”În anul 1908, locuiam în fața Grădinii Icoanei. Doi salcâmi bătrâni stăteau de strajă la poartă. Aveam o curte mare în spatele casei și o grădină imensă cu boltă de viță, care se întindea de-a lungul străzii, astăzi Dumbrava Roșie. Acolo a fost adusă într-o zi o vacă elvețiană, trimisă în dar de un admirator. Instalarea ei la noi a fost un eveniment. Tata a botezat-o Habelca și o trimitea în fiecare zi la Șosea să pască iarbă. […]
Într-un an, tata a adus acasă un căţeluş alb, cu părul scurt şi mătăsos, cu pete rotunde, negre pe tot trupul. I-l dăruise doctorul Schachmann. Era o speţă rară de câine de vânătoare, brac din Dalmaţia, tata i-a pus numele „Şmil”. Acest Şmil devenise celebru. Crescuse mare, cu trup subţire şi lung, şi pricepea toate ca un om. Uneori, când întârzia tata la masă, deschideam uşa şi strigam: „Şmil, du-te de-l caută pe domnul Delavrancea!”. Dintr-o săritură, câinele dispărea ca o săgeată. Cu nasul lui negru şi lucios de prepelicar, îi lua urma şi nu se lăsa până nu-l găsea. Se strecura peste tot: la Parlament, la Teatrul Naţional, unde s-a auzit lătratul lui voios la o repetiţie a piesei Apus de soare, sau la băcănia Ciobanu, pe atunci în dreptul actualului Muzeu Naţional, de unde se întorcea acasă părintele nostru, încărcat cu mezeluri. Băcanul îi spunea: „V-a căutat Şmil”. Şi atunci, tata scurta conversaţia cu prietenii. […]
Când avea răgaz, Delavrancea pleca cu vaporul la Constantinopol și la Atena. Se simțea fericit pe mare și furtuna îl însuflețea. Vorbea cu entuziasm de Bosfor, acea alee lichidă care despică Europa de Asia. Admira cupola măreață a Sfintei Sofia, […] chiparoșii pensulați de o mână măiastră pe cerul de peruzea, moscheele cu nostalgicele lor minarete, tăind văzduhul ca niște săgeți împietrite în elanul lor. La restaurant, tatăl meu comanda un prim fel, barbuni, al doilea… barbuni, al treilea… barbuni! Mânca zilnic acel pește cu carnea rumenie și miros puternic iodat, care trăiește mai ales în Bosfor. Îl recunoștea ospătarul și-l botezase „domnul Barbun”.
Când ajungea la Atena, petrecea ore întregi pe Acropole. Cunoștea arta antică în toate nuanțele ei, cugeta, așezat pe treptele Parthenonului, la operele literare nemuritoare, pe care le cunoștea bine. Nu-și stăpânea lacrimile de emoție în fața mândrelor coloane de marmură, înălțate pe orizontul marin, zvelte și robuste.
Întors în România, se aşeza iar la lucru […] şi, scriind, asculta studiul meu de pian, pentru că i se părea că-i întăreşte ritmul ideilor. Întrerupea lucrul ca să se joace cu pisica tolănită pe masa lui sau venea în salon […] şi-mi făcea câte o observaţie, întotdeauna întemeiată”.
Cella Delavrancea, „Frânturi din viața lui Delavrancea

A. 1. Notează, din textul 1, denumirea a două obiecte din magazia vasului.

Baremele de rezolvare și notare vor fi publicate de Ministerul Educației la ora 15:00.


19 comentarii
  1. Subiectele din cap. “SEMASIOLOGIE” ar trebui sa fie clare, intrucat se pot foarte usor diferentia:
    – “Sinonimele” de “Antonime”; “Paronimele” de Omografe” si “Omonimele” de “Polisemantice”, dar, elevii ar trebui<>
    Eu le-am diferentiat inca de cand eram la “Scoala Generala”, datorita unei Doamne Profesoare eminente – Dna Hara Bucur Georgeta – , fiinta care m-a ajutat, de pe atunci, sa patrund pe “<> si sa-l pastoresc – de o viata – , cu mult succes si cu performante recunoscute (v. Google:ada iliescu-CV -Carti!)! ”
    Va rog sa retineti ce am retinut eu, din clasele 5-7:
    A. Antonime: ” inalt- scund//atent-neatent;
    B. Sinonime: zapada=nea=omat//a veni=a sosi;
    C.Paronime: orar – oral//complement-compliment;
    D. Omografe: vesela-vesela//acele-acele(cu aceent diferit);
    E. Omonime:
    1. Lexicale, totale:
    – liliac-liliac// banca-banca;
    – banda-benzi-bande//puisor-puisori-puisoare;
    2. Lexico-gramaticale:
    – mare(subst.)-mare(adj);
    – sare(subst.0sare-verb;
    – noua(adj.)-noua(pron.);
    3.Omofone:
    a) Cu blanc(pauza): vile – vi le (da)// numai – nu mai(dorm);
    b) Cu Cratima: sau – s-au(dus)// miau!-mi-au(dat); cai – c-ai (venit) etc.;
    c) Cu transcriere fonetica: “ei/iei)”
    – Vb.” lua” (#Tu iei paine.#;
    – “Ei” invata.(pron.masc.pl.NAc.);
    – Tema “ei” e gata.(pron.fem.sg.G.D.).
    F. Polisemantice: vb. “a zbura” :
    – # Randunica zboara.#;
    – # Avionul zboara.”;
    – #Mi-a zburat gandul la copilaria mea!”

    Deci, este LEGE faptul ca “Niciodata <> nu se pot confunda cu <> “, intrucat la “Omonimele” – “LILIAC- pasare” si “LILAC – animal”, nu exista nici 0,0000000001% asemanare, pe cand intre “Polisemanticul “a zbura” si locutiunea vb “a-i zbura gandul”, exista acel 0, 10 % asemanare, pentru ca ” in toate situatiile se deplaseazxa ceva: pasare, avion etc. sau gandul ! OK???
    Alte exemple:
    – “Cutit”-“o privure cutit”//”o vorba cutit”;
    – “Senin”- “un cer senin;- “o privire senina”- “o atmosfera senina” etc.
    – “Aspru” – “o suprafata aspra, cu impuritati si denivelari” – “o vorba aspra” – ‘o atitudine aspra”- ” o comportare aspra” etc.
    Dupa opinia mea, cele mai importante forme sunt SIMONIMELE, intrucat, intr-o compozitie sau in oricare text, sunt necesare pentru a nu repeta ostentativ aceeasi forma, avand posibilitatea sa folosim alta; deci sa nu se repete, ci sa inlocuim cu Sinonimul sau!
    Celelelte sunt necesare doar “ca tip de Subiect”, pentru departajare, intr-un examen, insa ca utilitate, numai “Sinonimele” sunt uzuale!
    Le urez tuturor elevilor romani multa sanatate, putere de munca, implicare, mult succes la examenele viitoare si dragoste pentru “<> a noastra:<> ”
    Doamne, ajuta Generatia Next sa traiasca in Pace ! Amin!

    Cu toata daruirea,
    prof.univ.dr. da Iliescu

  2. anul acesta ma asteptam la niste subiecte mai serioase. omonimele si silabisitul chiar nu sunt cea mai buna alegere in evaluarea la acest nivel. La matematica se vor da adunari si inmultiri ?

  3. tara are nevoie de oameni destepti, sau de oameni stil Dl. Goe? Ca sa nu se duca la profesionala si anul acesta, ministerul educatiei, statul roman si alti responsabili, il evalueaza pe elevul roman din cele mai simple notiuni, de 14 iunie. Cam asa ar suna schita lui Caragiale, adaptata la trista prima jumatate a secolului 21.

    1. Omonimele sunt cuvinte cu formă identică și înțeles total diferit. „ai venit” și „i-a venit” au formă identică?

  4. sunt absolut vexat de superficialitatea cu care am fost tratati, ca absolventi a 8 clase, intr un examen atat de important, in care nu au existat subiecte de departajate intre nota 8 si nota 10! Au si elevii standarde. promovabilitatea o sa il apuce pe Dumnezeu de picior, la cat de mare o sa fie, pentru ca se urmareste promovabilitatea, nu performanta! Mediile de admitere o sa explodeze anul acesta, si o sa fie pline liceele de note de zece luate pe lucruri elementare! Domnule ministru, aceasta este o evaluare pentru elevi de MAXIM nota 8! Va rugam sa nu ne mai tratati astfel la matematica!

    1. Îmi pare rău să văd că sunt copii vexati de superficialitatea subiectelor. Sunt convinsa ca ai muncit foarte mult pentru acest examen. Evaluarea nu este doar pentru departajarea la liceele foarte bune, e pentru toți absolvenții. Nu trebuie sa uitam ca cei mai mulți n-au parte de meditații, scoli cu profesori de top etc. si nici de parinti cu posibilități financiare.
      Destul de urâtă replica ta, nu, nu s a gândit nimeni în mod deosebit la voi “elita” absolvenților (a propos n am văzut 10 la simularea națională), sunt convinsa ca cei ce au creat subiectele s au gândit la majoritatea copiilor din România pentru ca e un examen național.

      1. nici eu nu am facut meditatii la romana, si profesorii la clasa mi s au schimbat an de an, iar eu sunt departe de performanta la aceasta materie. Totusi, am rezolvat corect toate subiectele! Eu consider ca EN nu este pt toti absolventii si nu este un lucru rau daca unii elevi ajung in scoli profesionale.

    2. De ca sa ai nevoie de “performante” la acest examen. De exemplu , daca au doresc sa ma duc la stiintle naturii o sa ma intereseze sa fiu as la romana. Deja cu examenul asta poti sa te duci oriunde cu mate si romana, dar asta nu inseamna ca esti facut pentru acel profil. Ce la filologie te intereseaza matematica, la bio-cimie romana, iar la mate-info romana. Cat timp am stat sa invat pentru acest examen sunt ore irosite , puteam sa invat ceva ce ma intereseaza si chiat voi folosi in viitor nu sa gasesc un motiv sa pot argumenta cu da de ce vizitarea unui loc de mai multe ori nu este plictizitoare. Este la fel daca ar trebui sa zic ca viteza cu care cade un corpeste diferita este diferita, desi este egala. Aceasta a fost opinia mea personala.

  5. Mi-e rușine că ați publicat subiectele. Acum o să vadă toată lumea că sunt prea ușoare. Nu ar trebui, dar mă simt prost că în clasa a opta primim subiecte cu despărțirea în silabe… De la 9 în sus o să fie foarte multe medii. Să nu vă supărați dacă se va intra la Sava numai cu media 10.

  6. Sunt incantata de modul exemplar,in care Ministerul a inteles in ce conditii s-a desfasurat Scoala,in Pandemie.Prezenta Testelor de antrenament si nivelul mediu,de cunostinte pretins vor demonstra ca elevii nostri nu sunt analfabeti.Cu aleasa pretuire,prof.univ.dr. Ada iliescu.

    1. Sunt foarte ușoare subiectele. Când am dat eu capacitatea căci asa se numea a trebuit sa reproduc caracterizarea Victoriei Lipan, si tot ceea ce tine de romanul Baltagul.
      Ar trebui sa fie rata de promovare de 99. 9% cu astfel de subiecte!!!😂🤣😂🤣

    2. nivelul subiectelor a fost minim, iar analfabetismul in Romania este grozav. Atunci cand examenul la limba romana o sa se ia in serios, promovabilitatea o sa fie mai mica si adevaratele probleme vor iesi la suprafata. Daca s ar evalua elevii doar ca sa se ascunda lipsa lor de cunostiinte, s ar lua inca o lulea si o surcea din cele 3 lulele si 3 surcele din subiectele care s au dat anul acesta.

      1. Dle Facaldo, Dna Profesoara ne-a impresionat prin cele 2 Comentarii si adausuri la cunostintele despre “Vocabular”, insa Dta esti nescolit si ai multe greseli in textul scris, cu multa rautate!
        Iata cum trebuia sa scrii, nu sa faci exact 5 greseli de LR:
        <>

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Nota 3, primită din greșeală de eleva din Galați care la contestație a luat 8,25, a fost ștearsă din aplicația cu rezultatele Evaluării Naționale. În dreptul elevei nu mai apare că a făcut contestație, iar nota la Matematică a crescut la 8,40 fără explicație / Media a fost majorată

Nota 3, primită din greșeală de eleva din Galați care la contestație a luat 8,25, a fost ștearsă din aplicația cu rezultatele Evaluării Naționale fără niciun anunț al autorităților, al…
Vezi articolul

Admitere liceu 2022 pentru elevii cu CES (cerințe educaționale speciale) din București: Locuri disponibile în învățământul de masă, în funcție de specializare / Calendar admitere

Admiterea candidaţilor cu CES se face în limita a 1-2 locuri/clasă peste numărul de locuri acordat prin planul de școlarizare pentru anul școlar 2022-2023, aprobat de Ministerul Educației și se…
Vezi articolul

Protestul #foaiagoală. Maria, elevă clasa a VIII-a: Lumea se plânge că tinerii nu merg la vot, dar ei de unde să știe cu cine să voteze dacă ei au învățat la istorie despre Decebal, nu despre ce s-a întâmplat în ultimii ani?

O elevă care spune că este în clasa a VIII-a și care a dat săptămâna trecută simularea examenului de Evaluare Națională 2019 ne-a trimis un mesaj în care explică susținerea…
Vezi articolul

Citiți cu atenție subiectele, fără emoție, gândiți-vă că sunteți cu profesorul vostru și dați teza – sfatul ministrului Educației pentru elevii care dau Evaluarea Națională

„Citiți cu atenție subiectele, fără emoție, gândiți-vă că sunteți cu profesorul vostru și dați teza” – așa îi sfătuiește ministrul Educației, Monica Anisie, pe elevii care dau Evaluarea Națională anul…
Vezi articolul