România va participa pentru prima dată la evaluarea PISA de alfabetizare financiară, care va avea loc în 2029, a confirmat pentru Edupedu.ro Carmine Di Noia, director OCDE pentru Finanțe și Afaceri. Este „o decizie care va permite sistemului educațional să înțeleagă mai bine ce știu și ce nu știu elevii despre bani și despre deciziile financiare pe care le iau în viața reală”, spune reprezentantul OCDE, organizație la care oficialii din România speră ca țara noastră să adere în acest an, într-un scurt interviu acordat cu ocazia Global Money Week 2026.
Participarea României este un pas important pentru a avea date concrete despre competențele financiare ale elevilor și despre modul în care școala îi pregătește pentru lumea economică în care trăiesc deja, spune Di Noia.
„Suntem foarte bucuroși că România va participa pentru prima dată la evaluarea PISA privind alfabetizarea financiară în 2029. Este o dovadă a muncii continue a țării în domeniul educației financiare și se bazează pe o cooperare de lungă durată cu OECD”, a declarat pentru Edupedu.ro Carmine Di Noia, director OCDE pentru Finanțe și Afaceri.
Potrivit acestuia, evaluarea va oferi autorităților și sistemului educațional „date solide despre punctele forte și nevoile reale ale elevilor în domeniul alfabetizării financiare”. Testarea face parte din Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor, cunoscut sub acronimul PISA, realizat de OCDE, care analizează competențele elevilor de 15 ani. Modulul dedicat alfabetizării financiare este singura evaluare internațională coordonată la nivel global pe această temă și a fost realizat până acum în patru runde – în 2012, 2015, 2018 și 2022. În niciuna dintre acestea România nu a participat.
Datele PISA de până acum arată că problema competențelor financiare ale elevilor este una reală: aproximativ 26% dintre elevi nu ating nivelul de bază de alfabetizare financiară, ceea ce înseamnă că nu pot aplica ceea ce știu în situații reale care implică bani și decizii financiare.
- De Global Money Week, LifeLab invită profesorii să aducă educația financiară mai aproape de elevi prin astfel de micro-momente de învățare. Pentru că, anul acesta, se dă EduFin la toată lumea. Inclusiv la școală. Citește micro-lecțiile de pe Școala de bani și contribuie și tu la cele 100.000 de ore de educație financiară în 7 zile.
- Descoperă peste 500 de resurse gratuite LifeLab și predă chiar tu una dintre cele 100.000 de ore de educație financiară săptămâna aceasta, în timpul Global Money Week.
Elevii sunt deja consumatori financiari la 15 ani
Unul dintre mesajele principale ale OCDE este că educația financiară trebuie privită ca o competență de viață, nu ca un subiect marginal din curriculum. „Alfabetizarea financiară este o competență esențială pentru viață: rezultatele PISA 2022 arată că, până la vârsta de 15 ani, elevii sunt deja consumatori financiari”, spune Carmine Di Noia.
Datele colectate la nivel internațional arată că, în țările participante, mai mult de jumătate dintre elevii de 15 ani au deja cont bancar sau card de plată, iar peste 80% au făcut cel puțin o cumpărătură online în ultimul an. „Acest lucru înseamnă că ei iau deja decizii financiare reale, iar de aceea este esențial să poată discuta deschis despre bani și să găsească răspunsuri la întrebările lor”, explică reprezentantul OECD.
De altfel, tema ediției din acest an a Global Money Week – „Smart money talks” – încurajează tocmai deschiderea acestor discuții despre bani.
OCDE: banii nu ar trebui să fie un subiect tabu în școală
În multe țări sau culturi, inclusiv în unele comunități din România, banii sunt încă un subiect considerat sensibil sau chiar tabu în familie sau la școală. OCDE consideră însă că tocmai școala ar trebui să fie locul în care aceste discuții devin normale.
„Tocmai pentru că banii pot fi un subiect dificil de discutat, OECD încurajează ca aceste conversații să aibă loc în școli. Școala este locul în care toți elevii pot discuta, pot învăța și pot împărtăși experiențe, indiferent de mediul familial sau social din care provin”, spune Carmine Di Noia în răspunsurile la întrebările Edupedu.ro.
„Introducerea alfabetizării financiare în educația formală poate transforma subiectele legate de bani într-o parte normală a învățării, nu într-un subiect privat sau tabu. Astfel, tinerii se pot simți mai confortabil să discute despre bugete, datorii sau riscuri financiare cu profesorii, colegii și familia”, arată oficialul OECD.
Ce va testa PISA 2029 la alfabetizare financiară
Evaluarea PISA nu măsoară doar cunoștințe teoretice despre bani, ci modul în care elevii folosesc aceste cunoștințe în situații reale, la fel ca pentru citire, matematică și științe. „PISA încearcă să se adapteze permanent la evoluția rapidă a lumii financiare pentru a evalua competențele de care tinerii au cu adevărat nevoie”, spune Carmine Di Noia.
La testarea din 2029, elevii vor fi evaluați în continuare în ceea ce privește înțelegerea situațiilor financiare și a conceptelor de bază, dar vor apărea și teme noi: „În 2029, ca și până acum, elevii vor fi evaluați în ceea ce privește înțelegerea situațiilor și conceptelor financiare, dar va exista un accent mai mare pe aspecte legate de digitalizare și gândire critică, pentru a reflecta apariția unor fenomene precum fraudele financiare, scam-urile sau influencerii financiari.”
Pe lângă testul propriu-zis, elevii completează și un chestionar despre experiența lor cu produsele financiare și despre modul în care învață despre bani, mai spune reprezentantul OCDE. „Elevii completează și un chestionar despre experiența lor cu produse și servicii financiare, despre expunerea la educație financiară în școală și despre atitudinile și comportamentele lor în raport cu banii”. Aceste date oferă țărilor participante o imagine mult mai completă asupra competențelor financiare ale elevilor și asupra eventualelor lacune din sistem.
Rolul școlii și rolul părinților
În multe sisteme educaționale, inclusiv în România, educația financiară apare în mod explicit doar în câteva discipline, precum educația antreprenorială sau economia, în clasa a VIII-a sau într-a XI-a, în curriculumul actual. OCDE spune că nu există un model unic pentru toate țările. „Țările predau alfabetizarea financiară în moduri diferite. Unele o introduc ca disciplină separată, altele o integrează în alte materii sau o dezvoltă prin activități extracurriculare. Nu există o soluție unică pentru toate sistemele educaționale”, spune Carmine Di Noia.
Totuși, un element este esențial: formarea profesorilor și resursele educaționale. „Integrarea alfabetizării financiare în curriculum este adesea o modalitate eficientă de a ajunge la toți elevii. Pentru ca acest lucru să funcționeze, este nevoie de formarea profesorilor, de resurse educaționale adecvate și de evaluarea a ceea ce se predă,” arată reprezentantul organizației.
- LifeLab este o platformă educațională care pune la dispoziția profesorilor fișe și resurse interdisciplinare ce pot fi integrate în lecții de limba română, matematică, biologie, limbi străine sau alte materii. Profesorii pot adapta materialele la nivelul clasei și pot crea, la rândul lor, fișe educaționale care sunt ulterior avizate și publicate pe platformă.
- Proiectul LifeLab – Școala de Bani s-a născut din dorința de a aduce educația financiară în orice disciplină, nu ca materie separată. Este o platformă creată de BCR, care oferă profesorilor acces la resurse gratuite, scenarii de lecție, concursuri naționale și o comunitate activă.
În același timp, familia are un rol major în formarea comportamentelor financiare ale copiilor, pentru că „părinții și familia sunt o sursă majoră de obiceiuri și comportamente financiare pentru copii. Prietenii și colegii au, de asemenea, o influență importantă, mai ales în jurul vârstei de 15 ani.”
Problema este că nu toate familiile pot transmite aceleași competențe, după cum se vede în „rezultatele PISA 2022 care arată că elevii din medii socio-economice dezavantajate au scoruri semnificativ mai mici la alfabetizare financiară decât colegii lor din medii favorizate.”
De aceea, școala are rolul de a reduce aceste diferențe. „Predarea alfabetizării financiare în școală poate ajuta elevii să inițieze discuții despre bani acasă și să încurajeze familiile să vorbească despre deciziile financiare”, explică Di Noia.
Ce ar trebui să facă sistemele educaționale până în 2029
Elevii care vor susține testarea PISA din 2029 sunt astăzi în clasele a V-a – a VI-a. OECD consideră că dezvoltarea competențelor financiare trebuie să înceapă cât mai devreme. „Dezvoltarea unor cunoștințe, atitudini și obiceiuri financiare solide necesită timp, de aceea este important ca educația financiară să înceapă cât mai devreme,” spune oficialul. „Chiar din clasele V-VI este important ca elevii să aibă oportunitatea să învețe, să reflecteze și să discute deschis despre bani, cu profesori care sunt pregătiți și echipați pentru a ghida aceste conversații”, declară Di Noia.
Proiectul LifeLab, parte din Școala de Bani, care anul acesta împlinește 10 ani, s-a născut din dorința de a aduce educația financiară în orice disciplină, nu ca materie separată. Este o platformă creată de BCR, care oferă profesorilor acces la resurse gratuite, scenarii de lecție, concursuri naționale și o comunitate activă. În 2025, platforma a fost folosită de peste 14.000 de profesori din țară, dintre care 3.700 o utilizează constant, iar peste 500 de fișe interdisciplinare au fost deja încărcate.
De Global Money Week, campania „Se dă EduFin la toată lumea” pleacă de la ideea că educația financiară nu trebuie să fie un curs formal sau o materie rar întâlnită în orar. Uneori este suficient un minut pentru a înțelege un concept simplu despre bani sau pentru a porni o conversație care schimbă modul în care luăm decizii financiare. Și oricine, oricând poate să întâlnească, perceapă și înțeleagă o idee de educație financiară pentru că este educație de viață. Nimic teoretic, totul practic.
Dacă în viața de zi cu zi educația financiară poate apărea în micro-momente – pe telefon, în aplicații, pe social media sau în spațiul public – același lucru este valabil și pentru școală. Prin LifeLab, educația financiară poate intra în clasă în mod natural, prin exemple simple, întrebări scurte sau micro-lecții care pot fi integrate în orice disciplină.
Un profesor poate porni o discuție despre dobândă la matematică, despre inflație la geografie, despre alegeri și responsabilitate la istorie sau despre planificare bugetară la limba și literatura română. Nu este nevoie de o oră specială pentru a vorbi despre bani. Uneori este suficient un minut pentru a face legătura dintre lecție și viața reală.
Citește și:
Comunitatea profesorilor ambasadori LifeLab: 40 de cadre didactice au ajuns la peste 6.000 de elevi în prima jumătate de an / Citește micro-lecțiile de pe Școala de bani și contribuie și tu la cele 100.000 de ore de educație financiară în 7 zile
VIDEO Profesoara de Limba română Simona Bădițescu de la Colegiul Național Dinicu Golescu, Câmpulung, Argeș: Am „amestecat” literatura română și valorile ei cu o nouă formă de învățare, foarte inovativă, a prezentului
VIDEO Plan de afaceri cu o fișă LifeLab în parfum de lavandă – oră de Chimie la clasa a X-a susținută de profesoara Alexandra Chirilă, la Colegiul Economic Suceava
VIDEO Fișe didactice realizate și testate de profesori, care îi fac pe elevi foarte implicați la lecții, indiferent de disciplină
Sergiu Manea, CEO BCR: Angajamentul nostru este să investim în profesori, așa cum ne cer profesorii, astfel încât ei să poată modela mai departe pentru relevanță următoarele generații. Cred că avem profesori minunați, care vor folosi resursele de pe LifeLab.ro
Cinci fișe didactice explicate de profesorii care le-au aplicat la clasă, plus reacțiile elevilor și sfaturi practice pentru profesorii care vor să încerce să discute despre viață, alegeri bune și bani după metoda LifeLab, cu peste 400 de materiale gratuite – VIDEO
VIDEO Profesorul de Geografie Radu Șodolescu: Este foarte important să educăm întreaga generație tânără pentru a avea niște oameni responsabili, mai ales când este vorba de resursele financiare ale familiei, ale țării, ale județului. Nu se știe ce funcții vor ocupa
R.P.
Alexa Stănescu
G4Media.ro
Redacția
