Cadrele didactice din cadrul Facultății de Istorie a Universității din București și-au exprimat „dezacordul ferm” față de eliminarea Istoriei de la proba obligatorie a Bacalaureatului pentru elevii de la profilul umanist, specializarea filologie. Într-un memoriu adresat ministrului Educației și Cercetării și Parlamentului, instituția susține că evaluarea istorică ar trebui să devină un „pilon central al formării cetățenești” în contextul în care „traversăm o perioadă internă și internațională marcată de recrudescența discursurilor de tip totalitar, a extremismelor și a derapajelor ideologice”.
- De precizat că aceasta nu este o noutate. Legea 198/2023 prevede că, din anul 2030, elevii de clasa a XII-a înscriși la profilul umanist, specializarea filologie, vor susține la Bacalaureat proba obligatorie a profilului și specializării la o limbă de circulație internațională, în loc de Istorie. Copiii pot opta pentru Istorie la proba la alegere.
- Discuțiile pe această temă au apărut în contextul în care a fost pus în dezbatere publică proiectul privind probele și disciplinele examenului național de Bacalaureat 2030.
În memoriu, reprezentanții instituției de învățământ superior aduce mai multe argumente pentru care elevii de la filologie trebuie să susțină în continuare proba obligatorie a profilului la disciplina Istorie.
În primul rând, aceștia susțin că disciplina „reprezintă nucleul dur al educației umaniste europene”. „E de neînțeles cum absolvenții specializării Filologie – o componentă structurală a profilului umanist – ar putea finaliza studiile liceale fără a susține o probă scrisă la Istorie”, subliniază ei.
În plus, instituția susține că „Istoria formează patru dintre cele opt competențe-cheie recunoscute la nivel european și național: competența civică, competența de sensibilizare și exprimare culturală, competența personală/socială și cea de înțelegere a mesajului scris”.
Disciplina este relevantă în contextul în care societatea actuală este martora „proliferării dezinformării, a propagandei și a fenomenului de fake news”, dar și a „discursurilor de tip totalitar, a extremismelor și a derapajelor ideologice”.
„Răspunsul sistemului educațional românesc nu ar trebui să fie restrângerea evaluării istorice, ci transformarea acesteia într-un pilon central al formării cetățenești, cu atât mai mult cu cât, elevii claselor a XI-a și a XII-a devin majori și cetățeni cu drept de vot. Fără o evaluare serioasă, la nivel național, a cunoștințelor istorice, capacitatea acestora de a înțelege riscurile derapajelor democratice din societatea actuală va fi sever diminuată”, se mai arată în memoriu.
Reprezentanții facultății subliniază și „contradicția flagrantă cu bunele practici de la nivel european”, dar și „lipsa de coerență legislativă cu privire la desfășurarea și relevanța orelor de Istorie, după ce „atât Ministerul Educației și Cercetării, cât și Parlamentul României au adoptat în ultimii ani o serie de măsuri prin care importanța disciplinei Istorie și numărul de ore alocate acestui domeniu au crescut”.
FOTO Memoriul Facultății de Istorie din cadrul Universității din București
Citește și
BREAKING Examenele de la Bacalaureat 2030, anunțate de Ministerul Educației: Lista cu cele 4 probe scrise și 4 de competențe susținute de elevii de la Real, Uman, Tehnologic, Pedagogic, Sportiv și Teologie
Memoriu adresat Ministerului Educației pentru menținerea Istoriei ca disciplină obligatorie la Bac 2030 pentru profilul uman – specializarea filologie: În contextul actual, istoria are un rol esențial în combaterea extremismului și manipulării
