Greta de la Cotroceni. Cum încearcă Iohannis să acopere eșecul celor două mandate inventând tema mediului

778 de vizualizări
Cristian Pantazi / Foto: Arhiva personală
De doi ani, la Cotroceni s-a produs o metamorfoză totală. Candidatul Klaus Iohannis, care a câștigat alegerile cu tema justiției și a statului de drept, a fost înlocuit de un președinte care a renunțat complet la aceste teme contondente. Ca să umple golul și să arate că e preocupat de ceva, președintele Iohannis s-a transformat peste noapte în activist de mediu, preocupat de încălzirea globală și poluare. Un activist cam ipocrit totuși, având în vedere emisiile limuzinelor sale de protocol, care lasă o dâră consistentă de fum pe Valea Oltului în timpul navetei săptămânale la Sibiu.
  • Să ne înțelegem: tema mediului e una validă și serioasă oriunde în lume. Schimbările climatice fac obiectul unor politici consistente, cu impact major asupra vieții oamenilor. Dar în cazul României, cu zeci de probleme stringente care amenință fundamentele democratice (independența și eficiența justiției, funcționarea instituțiilor-cheie etc.) sau chiar viața cetățenilor (starea deficitară a sistemului sanitar, criza energetică), mediul nu are cum să fie prioritatea zero a unui șef de stat.

Pretinsa grijă a președintelui Iohannis pentru mediu, noua sa marotă prezidențială, e de fapt încercarea de a umple cu ceva golul imens, marele zero al mandatelor sale la Cotroceni.

Dovada că preocuparea pentru mediu a președintelui Iohannis este una conjuncturală, lipsită de autenticitate stă în programul său de candidat la prezidențiale și în programul de guvernare al coaliției PSD-PNL-UDMR pe care a moșit-o. Astfel, în programul cu care a candidat la alegerile prezidențiale din 2019, Iohannis a pus accentul pe statul de dreptjustiție, respectarea valorilor europene și buna guvernare. Protecția mediului e un subcapitol la pagina 34, departe de prioritățile principale.

Citește mai mult pe G4Media.ro.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Mărturia unei profesoare, despre învățământul artistic: Ne târâm în aceeași mocirlă de 30 de ani, iar absolvenții liceelor de artă au un singur țel – să plece din țară

Învățământul artistic funcționează cu programe școlare „din anii ’70, puțin periate pe alocuri, doar la unele specialități”, cu 
reguli ale olimpiadelor „viciate de diverse interese mai mari sau mai mici”,…
Vezi articolul

7 din 10 profesori participanți la un sondaj World Vision România cred că examenele de admitere la colegiile naționale vor duce la inechitate / O astfel de măsură este “neconstituțională și discriminatorie”, susține organizația / 11 recomandări pentru modificarea proiectului de lege

Examenele de selecție ale elevilor, pe care colegiile naționale le-ar putea organiza conform actualelor prevederi din proiectul noilor legi ale educației, vor oferi mai puține șanse de admitere elevilor din…
Vezi articolul

INTERVIU Dacian Dragoș, președintele Consiliului Național de Etică și al comisiei de etică de la Babeș-Bolyai, despre verificarea tezei de doctorat a ministrului Cîmpeanu: Tezele vechi nu pot fi verificate concludent prin softuri antiplagiat / “Singura rezolvare a oricăror dubii ar fi fost publicarea integrală a tezei, undeva unde oricine să o poată consulta”

Verificarea tezelor de doctorat mai vechi, precum cea a ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, susținută în anul 2000, nu poate fi făcută prin softuri anti-plagiat într-o manieră în care “să tragi…
Vezi articolul

Cercetătoarea Thea Ionescu: Pe umerii profesorilor este un pic prea mult. Nu poate același om să se pregătească și pentru clasă, să organizeze și Săptămâna Verde, și Școala Altfel, să fie și diriginte, să gestioneze și integrarea copiilor cu nevoi speciale în clasă, să facă întruna tabele și să predea pasionat

Pentru a învăța eficient, elevii au nevoie la orice vârstă de ancore noncognitive: am nevoie de percepție, de acțiune, de starea corpului, am nevoie să observ contextul social. Concluziile aparțin…
Vezi articolul