Greva profesorilor și PNRR au provocat o alocare bugetară de 4,3% din PIB pentru Educație pentru anul 2024, cea mai mare din ultimii cel puțin 20 de ani, dar cu 36 de miliarde de lei mai mică față de prevederile legii Deca-Iohannis

6.490 de vizualizări
Foto: grafic Edupedu.ro
Ministerul Educației a publicat pe Facebook un anunț prin care susține că a crescut alocarea pentru Educație în bugetul pentru anul 2023 până la echivalentul a 4,3% din PIB. Proiectul legii bugetului nu fusese publicat în forma care a ieșit din ședința de Guvern de joi, la ora publicării acestui articol. Dacă procentul alocat este de 4,3% din PIB, atunci alocarea ar fi printre cele mai mari din ultimii 20 de ani, pe datele existente. Instituția susține că alocarea pentru întreg capitolul învățământ este de 74 de miliarde de lei, incluzând și fondurile din PNRR, de peste 12 miliarde de lei. Este prima referire la bugetul pentru anul 2024 făcută de Ministerul Educației până acum.

„A fost majorat bugetul prevăzut pentru învățământ în anul 2024 – are o valoare de peste 74 de miliarde de lei, echivalentul a 4,3 % din PIB. Vom avea cu peste 20 de miliarde de lei mai mult pentru educație!”, potrivit instituției.

Produsul Intern Brut al României, estimat de Guvern pentru anul 2024, pe baza căruia a fost construit bugetul este de 1733,8 miliarde lei.

Au mai existat alocări apropiate ca procent din PIB în anii 2000, dar potrivit execuțiilor bugetare de la acel moment, niciuna nu a fost peste 4,3%.

„Este o creștere istorică pentru educație. Implementarea graduală, dar continuă și hotărâtă a noilor legi ale educației va face ca investiția în învățământ să crească și mai mult, pe măsura nevoilor și a importanței acestui domeniu esențial!”, a declarat Ligia Deca în comunicatul Ministerului Educației de pe Facebook.

De fapt, cea mai mare parte din această creștere este datorată profesorilor și PNRR. Concret, creșterea salariilor profesorilor, obținută prin grevă generală de către aceștia, înseamnă 9,5 miliarde de lei în plus la bugetul de cheltuieli de personal de la 1 ianuarie 2024 – 3,23 miliarde obținute prin creșterea medie de 25% din 1 iunie 2023, plus 6,27 miliarde lei creșterea medie de 20% de la 1 ianuarie 2024.

PNRR înseamnă, pentru 2024, circa 12 miliarde de lei. Salarizarea obținută prin grevă de profesori și PNRR sunt responsabile pentru peste 21 de miliarde de lei din bugetul propus pentru 2024 al Educației.

Prevederea din legile Educației din 2011 încoace, cea pentru alocarea a minimum 6% din PIB pentru Educație, nu fost niciodată respectată de niciun Guvern. De asemenea, chiar dacă aceasta alocare este cea mai mare din ultimele două decenii, alocarea prevăzută în legile educației inițiate de Administrația Prezidențială prin Guvernul României și aprobate de Parlamentul României era de cel puțin 15% din cheltuielile bugetului general consolidat. Asta ar fi însemnat 100,9 miliarde de lei pentru 2024. În schimb alocarea pentru 2024 este de 74 miliarde de lei, echivalentul a 11% din BGC.

Pentru Ministerul Educației, „bugetul de stat prevăzut înregistrează o creștere de 56% față de execuția din 2023, fiind în valoare de peste 57 de miliarde de lei”, arată în comunicat instituția, care precizează că aici sunt incluse și „investițiile prin PNRR pentru dotarea școlilor, digitalizare, formarea cadrelor didactice, microbuze pentru elevi, campusuri pentru învățământ dual”.


3 comments
  1. greva a avut loc din cauza incompetenței clasei politice,nu de plăcere …
    cât despre dotările cu mobilier și materiale prin Pnrr, ce se mai aude? se pare că nimic (din iunie 2023)

  2. O sa dea ministra L Deca iarasi asigurari ca e un buget suficient/acoperitor?🤔🙄
    Aceste cifre reprezinta, de fapt, un buget ilegat (pt ca nu respecta prevederile legale) si ii acopera de jena nesimtirii pe toti cei care semneaza pt aprobarea lui si care iar se fac ca uita ce trebuia sa fie Romania Educata.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Subiecte Evaluare Națională clasa a VI-a 2025 – Limba română. „Bunicul din lună” de Lavinia Braniște, unul dintre textele la prima vedere. Elevii au avut de motivat dacă întrebările unui copil sunt un semn al istețimii acestuia

Elevii de clasa a VI-a au susținut marți, 27 mai, proba de Limbă și comunicare din cadrul Evaluării Naționale 2025. Durata alocată rezolvării este de 60 de minute pentru fiecare…
Vezi articolul

VIDEO Dacă în jumătate de țară vom avea o situație cu rata de infectare foarte scăzută, fără cazuri de infectare în școli, acele școli vor funcționa cu prezență fizică, anunță ministrul Educației: Vom avea consultări cu cei din Ministerul Sănătății pentru a vedea exact modul în care va începe școala pe 8 noiembrie

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a anunțat într-o declarație de presă că în 8 noiembrie școala va începe din nou. De asemenea, numărul tezelor pe semestru va fi redus de la…
Vezi articolul

„Transformarea” titularizării și angajarea profesorilor la nivel de școală, eventuale provocări ale profesorilor pe care o viitoare configurație politică ajunsă la guvernare le poate iniția – sindicat al angajaților din Învățământ

Provocările la care ar trebui să fie pregătiți profesorii, în contextul noii configurații politice de guvernare, se referă la descentralizarea sistemului public de educație: desființarea totală a inspectoratelor școlare, angajarea…
Vezi articolul

Mircea Miclea: Dacă un cadru didactic este acuzat anonim pentru hărțuire sexuală, se deschide un dosar. Dacă reclamațiile se repetă, atunci se analizează dosarul chiar dacă acuzațiile sunt anonime. Universitățile au avut acest model cu 20 de ani în urmă și nu l-au preluat în codurile lor de etică. Măcar acum să ia măsuri

Universitățile care acum declară „toleranță zero” față de hărțuire sexuală și abuz în mediul universitar au avut încă de acum 20 de ani un model de reguli de aplicat pentru…
Vezi articolul