Guvernul a aprobat construirea clădirii ASE de sticlă, de 7 etaje, lipită de monumentul istoric Casa Nanu-Muscel din Piaţa Romană. Clădirea va costa 49,9 milioane lei

În şedinţa de Guvern de miercuri a fost aprobată hotărârea pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Consolidare, restaurare şi extindere imobil ASE Bucureşti – Spaţii de educaţie şi cercetare ASE Bucureşti, Piaţa Romană nr. 7”, potrivit listei publicate pe site-ul gov.ro. Edupedu.ro a scris pe 24 mai despre acest proiect, prin care Academia de Studii București și Ministerul Educației vor investi 49,9 milioane de lei, cu 24% mai mult decât costa lucrarea în proiectul iniţial, din urmă cu 6 ani. Potrivit notei de fundamentare a proiectului, scumpirea lucrării are legătură cu impactul OUG 114/2018, care ar fi majorat costul serviciilor de construcţii.

Valoarea totală a investiției care era în devizul inițial 40.289.000 lei, calculată după prețurile valabile la 27.06.2013, a fost actualizată la aproape 6 ani distanță, la 49.920.000 lei, (la un curs euro/leu de 4,7081). Este o creștere de 24% a sumei alocate. Finanțarea este împărțită între veniturile proprii ale Academiei de Studii Economice și bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației.

Măsurile pentru sectorul construcțiilor, luate prin OUG 114.2018, au dus la scumpirea lucrărilor, potrivit notei de fundamentare: ”Conform OUG nr. 114/29.12.2018, în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2019, pentru domeniul construcţiilor, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 17,928 lei/oră,” se arată în document.

Primăria Municipiului București a reînnoit autorizația de construire, fiind emisă Autorizația de Construire nr. 411/1638335 din 13.09.2018. În ianuarie 2019, proiectantul general S.C. GRAPHIC STUDIO SRL a reactualizat lucrările rămase de executat. Consiliul de Avizare Lucrări Publice de Interes Național și Locuințe
a dat și el avizul nr. 5 din 8 aprilie 2019, pentru începerea lucrărilor, potrivit documentului citat. (în foto proiecția noii clădiri de sticlă din Piața Romană, publicată de proiectant în 2015)

Istoria Casei Nanu-Muscel – monument istoric de arhitectură din Grupa B, potrivit Ministerului Culturii.

Vila de la ASE, Piața Romană numărul 7, este unul dintre simbolurile bucureștene reprezentantive pentru felul în care patrimoniul a fost tratat în ultimii 20 de ani. Istoric, imobilul este cunoscut drept Casa Nanu-Muscel. A fost ridicată în 1903 și a aparținut unui profesor, fost director al Spitalului Colțea. Lânga ea, abia după 23 de ani a fost ridicată cladirea Academiei de Studii Economice, de la numărul 6, și aceasta monument istoric.

Istoria proiectului clădirii de 7 etaje

Academia de Studii Economice din București a cumpărat cu 3,5 milioane de euro, în perioada 2012– 2013, imobilul situat în Piaţa Romană, nr. 7, Sector 1, Bucureşti. În 2015 a demearat execuția lucrărilor pe baza autorizației de construire nr.398/1319300 din data de 22.07.2015, emisă de către Primăria Municipiului
București. Clădirea noua trebuia să aibă 7 etaje și să fie lipită de calcanul clădirii de 5 etaje a ASE. Fatada ar fi trebuit să înglobeze și Casa Nanu-Muscel, după restaurare.

Pe 1 aprilie 2016 ministrul culturii Vlad Alexandrescu cere sistarea lucrărilor pe motiv că este afectat monumentul istoric.

Tot în 2016, după mai multe controale, Inspectoratul de Stat în Construcții a permis reluarea execuției lucrărilor de construire autorizate la corpul C (clădirea nouă). În 2017, Ministerul Culturii – Direcția pentru Cultură a Municipiului București a transmis că nu este necesară avizarea dispozițiilor de șantier, ăentru că modificările se încadrează în limitele Avizului inițial dat în 2006. Așa că ISC permite reluarea lucrărilor de restaurare și la clădirea monument istoric Casa Nanu-Muscel. Numai că, potrivit unei declarații dată pentru Știrile PROTV de rectorul ASE Nicolae Istudor, constructorul a refuzat să mai intre pe șantier, pe motiv că nu ar mai avea capacitatea tehnică și financiară să facă lucrarea. Drept urmare, în iulie 2017, acesta a fost
notificat cu privire la rezilierea contractului și procesul a ajuns în instanță.