În octombrie, când am primit banii pe septembrie, a fost un șoc, spune profesoara Tița Angheluță: Cred că în învățământ ne este jenă și nu spunem franc că nu avem bani. Nu poți trăi cu 22 de lei pe oră

Tița Angheluță, cadru didactic la Colegiul Economic „Virgil Madgearu” din București și profesor pentru învățământul primar la Școala 79 din Capitală, a spus că „în octombrie, când am primit banii pe septembrie, a fost un șoc”. „Cred că în învățământ ne este jenă, ne este rușine și nu spunem franc că nu avem bani. Calitatea nu este numai despre câte cărți am citit eu sau cum pot eu să fac, ci este despre bani”, a spus aceasta duminică, 4 ianuarie, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.

Legea 141/2025, cunoscută drept Legea Bolojan, stabilește în premieră națională raportarea plății cu ora (PCO), pentru orele predate în învățământul preuniversitar, de către cadrele didactice, la numărul mediu lunar de ore lucrătoare, fapt care determină o scădere de aproximativ 50% a tarifului brut pe oră suplimentară.
Edupedu.ro a scris că un profesor debutant cu facultate, master didactic și formare pedagogică este plătit cu 22 de lei pe oră, la plata cu ora, la fel ca un zilier necalificat.

Diana Dumitrașcu, moderatoare: Vreau să vă întreb și despre impactul măsurilor de austeritate aplicate anul trecut. Cum le-ați resimțit la nivel personal și la nivel de școală în care activați, doamna Angheluță?

Tița Angheluță: Impactul orelor suplimentare – acum am două norme: o normă întreagă la liceu și la plata cu ora ca profesor pentru învățământul primar. În octombrie, când am primit banii pe septembrie, a fost un șoc, adică nu mă așteptam. A fost un șoc așa luat sub centură. Nu m-am putut ridica de pe canapea. Deci nu mă așteptam să fie chiar atât de puțin. Și am promis, m-am refreshuit, a luat-o de la capăt, am plecat pregătită, dar nu este sănătos.

Diana Dumitrașcu, moderatoare: Ne puteți spune cât de puțin a fost?

Tița Angheluță: A fost fix cât este peste tot.

Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național „I. L. Caragiale” din București: 22 de lei pe oră.

Tița Angheluță: Da. Și gândindu-ne că nu este doar atât, adică nu sunt doar acele 50 de minute sau 45 în care stai cu elevii. Este mult mai mult. Sunt ani întregi. Ca să poți să lucrezi cu copiii cu CES sau să poți să lucrezi cu copiii cu ADHD sau cu deficiențe de învățare, sunt ani de muncă în spate, adică eu n-am învățat să lucrez cu copiii cu CES într-o oră. Și am avut generații întregi. De asta e tare dureros și poate analfabetismul funcțional este și de aici, pentru că este despre bani, până la urmă. Știți, eu sunt economist, am și lucrat, am avut și o firmă o perioadă și, la începuturi, imediat după Revoluție, când au apărut primele firme, toată lumea blama antreprenoriatul și ura patronii, că fac, că dreg, că sunt plătiți la negru. Dar, pe de altă parte, este despre bani și cred că în învățământ ne este jenă, ne este rușine și nu spunem franc că nu avem bani. Calitatea nu este numai despre câte cărți am citit eu sau cum pot eu să fac, ci este despre bani. Este o igiena noastră, a intelectualității. Nu poți trăi cu 22 de lei pe oră. Și atunci ce te aștepți să ți se dea de 22 de lei?

Informații de context

Recent, una dintre măsurile anunțate public de Daniel David a fost majorarea cu 50% a plății cu ora, în condițiile tăierii acestui instrument cu peste 50% prin Legea Bolojan. În proiectul de OUG „trenuleț” nu apare nicio referire la plata cu ora, nu este prevăzută nicio majorare și nu există nici măcar o prorogare explicită a acestei măsuri.

Ministerul Educației și Cercetării a transmis că o reducere a numărului de ore în regim de plata cu ora nu poate genera „creşterea epuizării profesionale sau suprasolicitării cadrelor didactice”. Informația a fost dată de Ministerul Educației în Parlament, în urma unei interpelări a unei deputate.

Daniel David a declarat că „pot să fiu de acord că, dacă vrei să încurajezi plata cu ora, valoarea trebuie crescută. Nu cum a fost, dar trebuie crescută”. Acesta a afirmat că „orele pe care le avem la plata cu ora, până la urmă, au fost asumate de profesori. Școala merge, dar asta nu înseamnă că n-aș vrea să-i ajut”. Declarațiile au fost făcute la podcastul Salvați Copiii.

Ministerul Educației și Cercetării a anunțat că numărul normelor ocupate în regim de plata cu ora a scăzut la jumătate (de la 30.128 la circa 14.500), în anul școlar 2025-2026, potrivit unui comunicat de presă. „Suplinitorii nu au dispărut (suplinitorii calificați au rămas relativ stabili), iar normele la plata cu ora și-au găsit cadre didactice care să le susțină”, conform sursei citate.

Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a declarat că „pot să fiu de acord că, dacă vrei să încurajezi plata cu ora, valoarea trebuie crescută. Nu cum a fost, dar trebuie crescută”. Acesta a afirmat că „orele pe care le avem la plata cu ora, până la urmă, au fost asumate de profesori. Școala merge, dar asta nu înseamnă că n-aș vrea să-i ajut”. Declarațiile au fost făcute la podcastul Salvați Copiii.

Profesoara Luciana Antoci, consilier de stat la Cancelaria prim-ministrului Ilie Bolojan și fosta șefă a Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Iași, a declarat că Ministerul Educației ia în calcul modificarea deciziei privind plata cu ora pentru profesori, după ce reducerea drastică a cuantumului a provocat dificultăți majore în acoperirea orelor din școli și a accentuat deficitul de profesori de matematică, fizică, informatică.

Ministrul Daniel David a anunțat modificarea valorii la plata cu ora drept „prioritate pe termen foarte scurt”, pe 7 octombrie: Ar trebui să reflecte și timpul de pregătire pentru ora respectivă. Răzgândirea a venit după 3 luni în care ministrul a susținut în permanență că formula Bolojan este cea „corectă”.

Normele metodologice care reglementează salarizarea prin plata cu ora, în anul școlar 2025-2026, pentru personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare și control, precum și pentru cadrele didactice metodiste, au fost publicate în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 6.394 din 22 septembrie 2025.

Pe 11 septembrie, Daniel David, ministrul Educației și Cercetării la acea vreme, a declarat că, în acest moment, „valoarea medie a plății cu ora, în zona preuniversitară, se află în jurul valorii medii pentru o oră de gardă în zona de sănătate”. Acesta a afirmat joi dimineața, la Radio Guerrilla, că a vorbit cu ministrul Sănătății: „M-am interesat, mie în pasă de cum filtrezi educațional aceste modificări”.

Liliana Murguleț, director al Școlii Gimnaziale nr. 79 din București, a declarat că „nici nu se pune problema în ziua de astăzi să mai cauți pe cineva să vină la plata cu ora, decât dacă găsești un om cu vocație, care să iubească profesia”. Aceasta a povestit că „a venit o tânără colegă care a primit la repartiție 5 ore”, dar, din reorganizarea catedrelor erau 6 ore în școală. „Evident că am invitat-o pe domnișoara să primească și a șasea oră în plata cu ora și am fost refuzată”, a spus directoarea la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.

Plata cu ora, potrivit Legii 141/2025

Din 1 septembrie 2025, de când începe anul școlar 2025-2026, profesorii din învățământul preuniversitar care predau suplimentar în regim de plată cu ora (PCO) vor fi plătiți mai puțin decât până acum, în urma unei modificări introduse de Legea 141/2025. Noua formulă de calcul, prevăzută la articolul 183 alineatul (5¹) din Legea 198/2023, stabilește că plata cu ora se face prin raportarea salariului brut lunar la numărul mediu de ore lucrătoare pe lună, stabilit anual de Guvern și nu la numărul de ore de predare dintr-o lună, cum era până acum.

La articolul 183, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin. (5¹), cu următorul cuprins:

„(5¹) Începând cu data de 1 septembrie 2025, în sistemul de învățământ preuniversitar de stat, la stabilirea tarifului la plata cu ora se utilizează salariul de bază aferent cadrului didactic încadrat, având în vedere gradația de vechime în muncă, treapta de vechime în învățământ și gradul didactic corespunzător, la care se adaugă, după caz, următoarele majorări/sporuri: majorarea pentru predare simultană, indemnizația pentru învățământ special sau spor pentru activitatea de predare în sistemul penitenciar, indemnizație pentru zone izolate, spor de handicap și sporul pentru suprasolicitare neuropsihică, raportat la numărul mediu lunar de ore lucrătoare, stabilit anual prin hotărâre a Guvernului inițiată de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.”

Conform HG 1506/2024, numărul mediu lunar de ore lucrătoare este de 165,334, iar salariul minim brut pe economie în 2025 este de 4.050 lei. Rezultă că remunerația minimă brută legală orară pentru orice muncă este 24,496 lei brut/oră.