În primele 11 luni din 2020 s-au născut cu 30.000 de copii mai puțini ca în aceeași perioadă din 2019. Scăderea natalității ar putea duce la dispariția a cel puțin 1.200 de grupe de grădiniță și clase de elevi

3.964 de vizualizări
În intervalul ianuarie-noiembrie 2020 s-au înregistrat puțin peste 145 de mii de nașteri, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Este vorba despre o diferență de 30 de mii de copii față de perioada similară din 2019.

Anul 2020 ar putea deveni astfel anul cu cele mai puține nașteri din istoria ultimilor 53 de ani, potrivit datelor provizorii de până la acest moment, după ce 2018 și 2019 erau până acum anii cu un asemenea record negativ. Mai exact, este vorba despre perioada 1967-2020, după decretul anti-avort (Decretul 770 din 1 octombrie 1977).

Nașterile din perioada primelor 11 luni din anul 2020 nu au motive să fie influențate masiv de actuala criză sanitară și economică, conceperea copiilor născuți în perioada analizată având loc cu circa 40 de săptămâni înainte (durata unei sarcini la termen). Copiii născuți în intervalul ianuarie-noiembrie 2020 au fost concepuți în perioada mai 2019-februarie 2020.

Potrivit datelor Academiei Române și INS, anual între 1970 și 1989 s-au născut câte 360 de mii de copii, în medie. În 1989 s-au născut 369.000 de copii, iar în 1990, numărul a fost de 314.746. De atunci natalitatea a scăzut aproape continuu, cu ușoare reveniri. Până acum, însă, 188.755 de nou-născuți nu am mai avut din anii ’60.

Impactul natalităţii reduse

Numărul mic al nou-născuţilor proiectează o previzibilă scădere a populaţiei preşcolare şi şcolare din următorii ani. Asta în condiţiile în care România nu are nicio politică de stimulare a natalităţii, în afara concediului plătit de până la 2 ani de creştere a copilului.

De exemplu, 30.000 de copii mai puțini într-o generație ar însemna lipsa a 1.200 de grupe de grădiniță și clase de câte 25 de elevi.

Proiecțiile INS arată că până în anul 2060 în numai puțin de 19 județe din cele 42 ale României populaţia de vârstă preşcolară şi şcolară va scădea cu peste 50% față de anul de referință, 2015. Asta în condițiile în care din 2011 până în 2015 acest segment de populație, cu vârsta între 0 și 23 de ani, a pierdut 6,1%, adică 328.738 de persoane.

Foto: grafic Edupedu.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Curtea de Conturi: Şcolile din România au primit de la primăriile şi consiliile judeţene doar 0,6% din totalul finanţării pe anul 2016. Echivalentul a 21 de lei pe elev, pe an

Subfinanţarea cronică a Educaţiei şi şcolilor româneşti este reflectată în cel mai recent Raport de audit al performanței privind finanțarea învățământului preuniversitar, în perioada 2014-2016, făcut de Curtea de Conturi. În…
Vezi articolul

Portretul violențelor din școli: Jumătate dintre elevii care sunt agresați nu se pot apăra din cauza fricii și peste jumătate din cei care asistă la astfel de scene nu intervin / Principalele motive ale violenței sunt aspectul fizic și notele – studiu World Vision

Agresiunea verbală este cea mai des întâlnită formă de violență în școlile din România, mai exact în circa 40% din cazuri, arată un studiu realizat de World Vision România. Unul…
Vezi articolul

ANALIZĂ Din 24 de elevi intrați în clasa I în anul 2005, doar 10 au luat Bacalaureatul 12 ani mai târziu. Mediul economic: Ne plângem de lipsa forței de muncă, de fapt avem un număr foarte mare de copii pe care-i putem salva

Din generația celor născuți în 1999, care a intrat în învățământul primar în anul 2005, s-au pierdut, nu s-au prezentat, au abandonat școala sau nu au luat Bacalaureatul 58% dintre…
Vezi articolul

GRAFIC 1.325 de copii și tineri cu vârste între 0 și 19 ani au fost confirmați cu noul Coronavirus în primele două săptămâni de școală. Reprezintă 17% din numărul total de cazuri la copii de la începutul pandemiei

În primele două săptămâni de la începerea cursurilor statistica oficială arată că 1.325 de copii și tineri cu vârste între 0 și 19 ani au fost confirmați cu noul Coronavirus,…
Vezi articolul