În primele 11 luni din 2020 s-au născut cu 30.000 de copii mai puțini ca în aceeași perioadă din 2019. Scăderea natalității ar putea duce la dispariția a cel puțin 1.200 de grupe de grădiniță și clase de elevi

3.994 de vizualizări
În intervalul ianuarie-noiembrie 2020 s-au înregistrat puțin peste 145 de mii de nașteri, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Este vorba despre o diferență de 30 de mii de copii față de perioada similară din 2019.

Anul 2020 ar putea deveni astfel anul cu cele mai puține nașteri din istoria ultimilor 53 de ani, potrivit datelor provizorii de până la acest moment, după ce 2018 și 2019 erau până acum anii cu un asemenea record negativ. Mai exact, este vorba despre perioada 1967-2020, după decretul anti-avort (Decretul 770 din 1 octombrie 1977).

Nașterile din perioada primelor 11 luni din anul 2020 nu au motive să fie influențate masiv de actuala criză sanitară și economică, conceperea copiilor născuți în perioada analizată având loc cu circa 40 de săptămâni înainte (durata unei sarcini la termen). Copiii născuți în intervalul ianuarie-noiembrie 2020 au fost concepuți în perioada mai 2019-februarie 2020.

Potrivit datelor Academiei Române și INS, anual între 1970 și 1989 s-au născut câte 360 de mii de copii, în medie. În 1989 s-au născut 369.000 de copii, iar în 1990, numărul a fost de 314.746. De atunci natalitatea a scăzut aproape continuu, cu ușoare reveniri. Până acum, însă, 188.755 de nou-născuți nu am mai avut din anii ’60.

Impactul natalităţii reduse

Numărul mic al nou-născuţilor proiectează o previzibilă scădere a populaţiei preşcolare şi şcolare din următorii ani. Asta în condiţiile în care România nu are nicio politică de stimulare a natalităţii, în afara concediului plătit de până la 2 ani de creştere a copilului.

De exemplu, 30.000 de copii mai puțini într-o generație ar însemna lipsa a 1.200 de grupe de grădiniță și clase de câte 25 de elevi.

Proiecțiile INS arată că până în anul 2060 în numai puțin de 19 județe din cele 42 ale României populaţia de vârstă preşcolară şi şcolară va scădea cu peste 50% față de anul de referință, 2015. Asta în condițiile în care din 2011 până în 2015 acest segment de populație, cu vârsta între 0 și 23 de ani, a pierdut 6,1%, adică 328.738 de persoane.

Foto: grafic Edupedu.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Camera de Comerț Americană în România – AmCham reacționează după ce Eurostat a publicat „procente excesiv de mici” legate de părăsirea școlii în țară: Datele surprind un „fenomen diferit” de abandonul școlar / „România pierde prea mulți copii încă din primii ani ai parcursului educațional și la toate nivelele sistemului de educație”

Camera de Comerț Americană din România (AmCham) a reacționat după ce, la începutul săptămânii Eurostat a publicat o serie de date ce indică „procente excesiv de mici” pentru abandonul școlar…
Vezi articolul

Statul român a cheltuit doar 13.000 de euro în 13 ani de școală cu un elev care a terminat liceul anul acesta, echivalentul modelului de bază pentru un autoturism nou, a 10 telefoane sau a 13 metri pătrați de locuință în provincie

Statul român a cheltuit doar 62.000 de lei cu un elev care a terminat școala anul acesta, de la clasa pregătitoare până în clasa a XII-a inclusiv. Suma echivalează cu…
Vezi articolul

Tinerii români cu studii superioare în științe naturale au cea mai mică rată de „potrivire” a studiilor cu locul de muncă, urmați de cei cu studii în Educație – date Eurostat / Cea mai bună aliniere este la Medicină, IT&C și Arte – științe umaniste / Tema – folosită de premierul Bolojan în privința finanțării facultăților

Puțin peste jumătate dintre tinerii români de 15-34 de ani care muncesc au un loc de muncă asociat studiilor lor – 54,7%, procent inferior, dar apropiat celui al mediei înregistrate…
Vezi articolul

Peste 18% din populația cu vârste între 15-64 de ani a terminat doar gimnaziul, iar 3,9% a absolvit doar clasele primare sau nici pe acelea, potrivit Raportului privind starea învățământului în 2023-2024 / Procentele sunt în creștere față de anul anterior

Puțin peste 18% din populația cu vârste cuprinse între 15-64 de ani a terminat doar gimnaziul, potrivit datelor aferente anului 2023, iar 3,9% doar clasele primare sau nici pe acelea,…
Vezi articolul

Creștere cu aproape 30% a numărului de profesori trecuți de vârsta de pensionare care au primit aprobare să rămână titulari din septembrie 2025, în școlile din București

390 de profesori din București care sunt peste vârsta de pensionare vor rămâne titulari în anul școlar 2025-2026, potrivit listei publicate de Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB). Spre deosebire de…
Vezi articolul