Încrederea profesorilor în promisiunile guvernanților că vor majora salariile la 1 ianuarie 2024 este sub 50%, conform unui sondaj World Vision în rândul a 800 de cadre didactice / 39% dintre respondenți spun că situația lor financiară este acceptabilă, iar 29%, că e modestă / Stima de sine și motivația au crescut după grevă

8.150 de vizualizări
Aproape o treime (29%) dintre profesori descriu situația lor financiară ca fiind “modestă” sau “precară”, în timp ce doar 32% o consideră “bună” sau foarte bună”, arată un sondaj realizat de World Vision România la sfârșitul lunii august, potrivit unui comunicat de presă primit de Edupedu.ro. La trei luni după una dintre cele mai mari greve ale profesorilor din istoria recentă, 49% dintre cadrele didactice nu au încredere că guvernanții vor respecta promisiunile salariale. În plus, deficitul de infrastructură și de personal de sprijin continuă să pună presiune pe profesori, remarcă organizația.  

Fundația World Vision România a publicat rezultatele unui sondaj cuprinzător care examinează percepțiile și opiniile a peste 800 de cadre didactice cu privire la condițiile de lucru, resurse și motivația în sistemul educațional din România, la început de an școlar.

Conform cercetării realizată de organizație, 70% dintre cadrele didactice încep anul școlar cu un nivel ridicat de motivație. Acest procent poate fi și rezultatul unei creșteri a stimei de sine (pentru 32% dintre respondenți) și a motivației personale (pentru 33% dintre respondenți) după greva angajaților din învățământul preuniversitar din această vară.

Cu toate acestea, la trei luni de la una dintre cele mai mari greve ale cadrelor didactice din istoria postdecembristă, 29% dintre profesori consideră că situația lor materială este modestă sau precară, iar 32% raportează o situație financiară bună sau foarte bună. Alți 39% dintre respondenți spun că situația lor financiară este acceptabilă.

Reamintim, Guvernul nu a finalizat legea salarizării unitare pentru sectorul bugetar, deși anunțurile oficiale arătau 15 iulie ca dată limită. Legea ar fi trebuit să ajungă sub formă de proiect în Parlament pe 1 septembrie 2023, conform oficialilor, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Într-o informare recentă către profesorii membri dată de sindicatele din Învățământ, după o întâlnire cu premierul Ciolacu, liderii sindicali ai FSLI și FSE au anunțat că promisiunile sunt la locul lor „salariile din învățământ vor fi majorate del a 1 ianuarie 2024”.

Stima de sine și Percepțiile profesorilor la trei luni de la grevă

La capitolul pierderi, în urma grevei, 24% dintre respondenți remarcă schimbări negative în relația cu colegii, ceea ce indică posibilitatea ca greva să fi generat dispute în cancelarii. Alți 12% dintre profesori remarcă însă și schimbări pozitive în sensul de creșterea solidarizării între colegi.

Potrivit aceluiași sondaj, jumătate dintre respondenți (49%) nu au deloc sau au foarte puțină încredere că guvernanții vor respecta toate promisiunile legate de salarizarea cadrelor didactice făcute în timpul grevei. Peste o treime (35%) dintre profesori sunt rezervați și doar 16% cred că promisiunile vor fi respectate în mare sau în foarte mare măsură.

Noul an școlar începe cu o nouă Lege a Învățământului Preuniversitar, despre care 19% dintre cadrele didactice spun că sunt în mică măsură sau deloc informate. Alți 28% dintre profesori spun că sunt relativ informați, iar 53% se consideră în mare măsură sau în foarte mare măsură informați.

În privința propunerii de metodologie de acordare a burselor școlare în anul școlar 2023-2024, 84% dintre profesori sunt împotriva eliminării burselor sociale pentru elevii navetiști și un procent similar cere reintroducerea bursei de studiu pentru elevii care au media peste 7.50 și vin din familii unde venitul per membru nu depășește salariul minim pe economie. 

În același context de început de an școlar, 31% dintre profesori spun că starea/calitatea clădirilor școlare este doar relativ optimă sau sub-optimă atunci când vine vorba de reparații, utilități și igienizare. Totodată, 39% dintre respondenți spun același lucru despre calitatea mobilierului și a altor echipamente.

Însă lipsuri sunt și în privința infrastructurii digitale și a personalului care ar putea  sprijini activitatea profesorilor. Concret, 51% dintre respondenți spun că nu au suficiente echipamente IT pentru a desfășura un proces educațional de calitate, în timp ce 34% afirmă că personalul de sprijin pentru școală trebuie completat cu profesori de sprijin, consilieri, mediatori școlari etc.

50% dintre profesorii-respondenți consideră că au prea mulți elevi în clasa lor pentru a face o educație de calitate individualizată, adică pe măsura nevoilor fiecărui elev. Situația este mult mai presantă în mediul urban, unde 56% dintre profesorii care au răspuns la chestionar se confruntă cu această problemă, față de 34% care predau în mediul rural. Scăderea numărului de elevi din mediul rural vine ca urmare a mai multor factori: scăderea natalității, migrație, scăderea numărului de școli și licee din rural și înscrierea copiilor în mediul urban sau peri-urban.

„Rezultatele acestui sondaj reflectă un paradox al sistemului educațional din România. Avem profesori motivați, dar fără resursele necesare pentru a-și face munca la standardele pe care ei și le doresc. Investiția în educație trebuie să fie o prioritate națională. Rezultatele acestui sondaj trebuie să servească drept un apel la acțiune pentru îmbunătățirea sistemului de învățământ. Avem nevoie de investiții serioase în infrastructură și resurse pentru a pune în valoare potențialul cadrelor didactice. Scepticismul profesorilor față de îndeplinirea promisiunilor financiare este iar o chesiune extrem de îngrijorătoare la care guvernanții trebuie să vină cu soluții”, a declarat Mihaela Nabăr, directorul-executiv World Vision România.

“Ca profesor și om, îmi dau seama că respectul meu de sine a crescut ca urmare a grevei, o manifestare în stradă care, din păcate, a fost necesară pentru a rezolva problemele din învățământ. Cu toate acestea, este dezolant că a ajuns să fie singura soluție și că oportunitățile de a aduce modificări semnificative în educație au fost spulberate prin încheierea bruscă a grevei. Situația legislativă rămâne neclarificată, curriculumul pentru liceu rămâne neschimbat, iar acest lucru afectează nu numai cadrele didactice, ci și elevii care vor termina liceul pe programe neactualizate”, potrivit unuia dintre profesorii respondenți.

“Sunt relativ mulțumită că am avut curajul să îmi apăr drepturile și că veniturile noastre s-au majorat, dar aceasta este doar o împlinire. Majorarea salariilor nu compensează pentru lipsurile persistente din sistem, fie că vorbim de promisiuni neîndeplinite sau schimbări majore și inconsecvente în metodologii. În plus, cu o situație financiară mereu în mișcare, beneficiile acestei majorări salariale ar putea fi efemere. Uniți suntem o forță, dar cred că reforma reală în educație rămâne încă un vis îndepărtat” atară un alt profesor respondent.


11 comments
  1. Sindicatele au fost activate si de ieri au inceput sa trimita membrilor prin retelele scolilor mesaje prin care explicau cum acestia isi vor putea cheltui prima de cariera didactica, bani din fonduri europene ce vor putea fi folositi pentru achizitia a diferite materiale necesare pentru buna desfasurara a profesiei.

    Mincinosii de la conducerea sindicatelor stiu sa isi incalce propriile promisiuni. La ”suspendarea” grevei, ei au spus ca in septembrie va fi gata legea salarizarii in care sa se vada prinse maririle promise pentru 1 ianuarie 2024. Nu e gata nici o lege, insa sindicatele considera ca e normal caguvernul sa isi incalce promisiunea, iar ele sa il acopere!

  2. Unii nu își merită nici banii actuali.Sincer,ce program au,iarna la căldurică,vara la clima,sărbători acasă,vacantele acasă,cadouri cadouri,meditații neimpozabile ,dezinteres total

    1. Corporatistule, se numără pe degete școlile cu aer condiționat. Căldură – vine fochistul să bage lemne în centrală de la 5, și pe la 8 se dezmorțesc caloriferele cât să dea jos copiii hainele groase. Iar când se ia curentul, aia e.

      Doar placa asta o știți – vacanțe, cadouri, meditații, de parcă dă cineva meditații la educație socială sau muzică. Hai, plimbă ursul. Frustrările ar trebui să meargă spre guvern și parlament, dar ce știi tu, e greu de raționat, mai bine repeți ce-ai auzit pe la televizor.

    2. E clar ca stii 🙃😶 cum e în invatamant!
      Dar, daca tot e asa de fain, decat sa fii invidios fara sa stii pe ce, mai bine haide, intra in sistem, fii profesor, sa vezi pe viu cum e – cu caldura, cu frigul, cu copiii, cu bune (satisfactia cand 2-3 copii din 20-30 chiar invata si au rezultate bune si mai sunt si respectuosi), si cu rele (cam din toate celelalte puncte de vedere) si cu acele mult exagerate meditatii!
      Sa vezi ce multe cadouri primești (daca ti le cumperi singur), sa vezi aer conditionat (daca ai noroc, in timpul examenelor copiilor), sa vezi concediu acasa – aici cred ca ai cam nimerit-o!😍🤣

  3. Participarea politicienilor la deschiderea anului școlar, cu discursuri penibile exprimate într-un limbaj de lemn, nu e deloc potrivită. Cei mai mulți politicieni abia la deschiderea anului școlar se intersectează cu școala pe parcursul unui an. În rest nu-i intereseaza educația. Ori, prezența la deschiderea anului școlar nu înseamnă că te-ai ocupat de educație. Este si o chestiune de decență. De altfel filosoful Mihai Șora, cu prilejul deschiderii anului scolar 2022, a transmis un mesaj intitulat „ALEL LA DECENTA” , în care spunea:
    ”Politicianul nu are ce căuta la deschiderea anului școlar.
    Ești primarul unei comune și prețuiești educația copiilor, te-ai dat, precum Greuceanu, de trei ori peste cap și ai modernizat școala, ai investit într-o bibliotecă, în terenul de sport, spații de studiu și tehnologii ori toalete funcționale? Excelent.
    Dar acestea nu sunt motive ca să-ți impui prezența în fața copiilor și a profesorilor, să-ți faci campanie electorală, să le confiști, cu alte cuvinte, momentul bucuriei și al emoției la început de an (și în oricare dintre celelalte zile), să-ți bombezi pieptul și să blochezi microfonul.
    Cu cât ești mai decent și discret (dar nu mai puțin eficace în acțiunea ta politică), cinstit și chibzuit în gestionarea banului public, cu atât mai iute vei intra în conștiința oamenilor: fără să-i abuzezi psihic și fără să deposedezi profesorii de prerogativele și misiunea lor de gazde.
    Politicianul nu poate călca în incinta școlii decât în calitate de părinte, însoțindu-și copilul: fără sloganuri, sforăitoare fraze, citate false puse în gura lui Spiru Haret (care nu ți-a greșit cu nimic, de altminteri).
    Ești directorul unei școli și vrei să dai o încărcătură specială momentului festiv, la începutul anului?
    Te consulți cu ceilalți profesori, colegi de catedră, și invitați un campion pe care copiii îl adoră, un scriitor pe care cei mici îl citesc cu pasiune, un om de știință plin de har, un fost elev al școlii cu o carieră strălucită…
    Sunt atâtea feluri de a-i face pe copii să iubească școala și a-i feri de sporovăiala politică…”

    Mihai Șora, care a împlinit 106 ani în 7 noiembrie, 2022 și a încetat din viață pe 25 februarie 2023.

    Şcoala începe în acest an pe fondul unor tensiuni între profesori şi guvernanţi faţă de grila de salarizare unică şi faţă de economiile la buget anunţate de Guvern.

  4. oare în sondaje de ce nu s-a trecut întrebarea:când consideră un profesor că ar fi cea mai bună vârsta pt a ieși la pensie?,Pt că după 55 anii unii profesori sunt cocosati, fără dinți în gură,neplătiți elevilor,terminați..

      1. Se cam explica ce zici tu aici prin lipsa unor salarii decente si a muncii de uzura psihica si fizica.
        Totusi partea cu “nespalati” … este clar o rautate gratuita. Cati profi cunosti tu sa pui o asemenea stampila?
        Nu se mai satura lumea de exagerari si rautati fata de aceasta breasla prea mult hulita.
        Cum nu este ceva în regula in societate se da vina pe profesori, dar când profesorii incearca sa-si fac meseria si ajung in strada cerand sa-si faca meseria in conditii decente, nimeni nu-i sprijina.
        Atata ipocrizie si dubla măsură! Le cereti profesorilor sa se ocupe de toate (educatia pt cei 7 ani de acasa – de care parintii nu prea mai au timp/chef, predarea si invatarea, aplanarea conflictelor si rezolvarea bullyingului, a vaccinarii si a problemei drogurilor si ce altceva?!), dar nu vreti sa-i recompensati in mod corect si decent. De parca profesorii nu-s oameni, ci sclavi sau roboti!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

OFICIAL Lista națională a temelor pentru proba practică a examenului susținut de absolvenții școlilor profesionale va fi publicată de Ministerul Educației până pe 15 ianuarie / Centrele de examen sunt stabilite până la sfârșitul lunii ianuarie

Lista națională a temelor pentru proba practică din cadrul examenului de certificare a calificării profesionale va fi publicată pe site-ul Ministerului Educației până la data de 15 ianuarie, potrivit unui…
Vezi articolul

Dezbatere publică online pe tema proiectului pentru sume forfetare acordate elevilor navetiști lăsați fără transport gratuit de la începutul școlii, organizată vineri, 24 noiembrie, de Ministerul Educației / Înscrierile sunt deschise

O dezbatere în sistem videoconferință va fi organizată vineri, 24 noiembrie, de la ora 11, de Ministerul Educației, pe marginea unui proiect de Hotărâre de Guvern (HG) lansat săptămâna trecută…
Vezi articolul