India a devenit a patra țară care a aselenizat o navă spațială / Ce se află în spatele cursei către Polul Sud al Lunii: interesul pentru gheața selenară, resursă pentru viitoare curse spațiale

India a aselenizat cu nava spațială Chandrayaan-3 pe Lună, devenind astfel a patra națiune care reușește o astfel de performanță. Misiunea ar putea consolida statutul Indiei de superputere globală în domeniul spațial. Anterior, doar Statele Unite, China și fosta Uniune Sovietică au realizat aselenizări pe suprafața lunară, transmite CNN, conform G4Media.ro.

De asemenea, locul de aselenizare al Chandrayaan-3 este mai aproape de polul sud al Lunii decât s-a aventurat orice altă navă spațială din istorie. Regiunea polului sudic este considerată o zonă de interes științific și strategic cheie pentru națiunile cu activități spațiale, deoarece oamenii de știință consideră că în această regiune se află depozite de gheață de apă.

Apa, înghețată în cratere umbrite, ar putea fi transformată în combustibil pentru rachete sau chiar în apă potabilă pentru viitoarele misiuni cu echipaj.

Încercarea Indiei de a aseleniza nava sa spațială în apropierea polului sudic lunar vine la doar câteva zile după ce o altă națiune a eșuat în încercarea de a face același lucru. Nava spațială rusă Luna 25 s-a prăbușit pe Lună la 19 august, după ce motoarele sale au avut o defecțiune, punând capăt primei încercări de aselenizare a țării în 47 de ani.

Marți, 22 august, mai multe sesiuni în care elevii să urmărească transmisiunile speciale TV erau anunțate în India, pentru a marca o mult așteptată aselenizare a unei sonde spațiale indiene, eveniment pentru care au fost organizate și ședințe de rugăciune, dar și petreceri ale pasionaților de explorarea spațiului.

Ce se află în spatele cursei către Polul Sud al Lunii, o zonă de aselenizare deosebit de accidentată

Iată ce se cunoaşte despre prezenţa apei îngheţate pe Lună – şi de ce agenţiile spaţiale şi companiile private o consideră esenţială pentru colonizarea Lunii, exploatarea minieră a acesteia şi potenţiale misiuni cu destinaţia Marte, conform Agerpres.

Cum au găsit oamenii de ştiinţă apă pe Lună?

Încă din anii 1960, înainte de prima aselenizare din cadrul programului Apollo, oamenii de ştiinţă au speculat că pe Lună ar putea exista apă. Eşantioanele pe care echipajele Apollo le-au adus pe Pământ pentru analize, la sfârşitul anilor 1960 şi începutul anilor 1970, păreau uscate.

În 2008, cercetătorii de la Universitatea Brown au reanalizat eşantioanele selenare folosind o tehnologie nouă şi au descoperit hidrogen în interiorul unor fragmente minuscule din sticlă vulcanică. În 2009, un instrument NASA de la bordul sondei Chandrayaan-1 a Organizaţiei Indiene de Cercetare Spaţială (ISRO) a detectat apă pe suprafaţa Lunii.

În acelaşi an, o altă sondă NASA care a atins Polul Sud al Lunii a identificat gheaţă sub suprafaţa acesteia. O misiune anterioară a NASA, Lunar Prospector din 1998, a găsit dovezi potrivit cărora cea mai mare concentraţie de gheaţă de pe Lună se afla în craterele umbrite de la Polul Sud, scrie Agerpres.

De ce este importantă apa de pe Lună?

Oamenii de ştiinţă sunt interesaţi de buzunarele de gheaţă străveche, deoarece acestea ar putea furniza date despre vulcanii lunari, despre materiale aduse de comete şi asteroizi pe Pământ şi despre originea oceanelor.

În cazul în care se constată că există gheaţă în cantităţi suficiente, aceasta ar putea reprezenta o sursă de apă potabilă pentru explorarea Lunii şi ar putea contribui la răcirea echipamentelor.

De asemenea, din ea s-ar putea obţine hidrogen pentru combustibil şi oxigen pentru respiraţie, ceea ce ar ajuta misiunile pe Marte sau exploatările miniere pe Lună.

Tratatul ONU din 1967 privind spaţiul cosmic interzice oricărei naţiuni să revendice dreptul de proprietate asupra Lunii. Nu există nicio prevedere care să împiedice operaţiunile comerciale, notează Reuters.

Un demers condus de SUA de a stabili un set de principii privind explorarea Lunii şi utilizarea resurselor de pe aceasta, Acordurile Artemis, are 27 de semnatari. China şi Rusia nu au semnat.

De ce este Polul Sud al Lunii o regiune dificilă?

Mai multe tentative de aselenizare au eşuat. Sonda Luna-25 a Rusiei, programată să aselenizeze luni la Polul Sud, a fost scăpată de sub control la apropierea de Lună şi s-a prăbuşit.

Polul Sud – departe de regiunea ecuatorială vizată de misiunile anterioare, inclusiv de aselenizările cu echipaj uman din cadrul programului Apollo – este o regiune plină de cratere şi şanţuri adânci.

Atât Statele Unite, cât şi China au planificat misiuni la Polul Sud al Lunii, potrivit sursei citate.