Câte ore muncesc românii, în funcție de ce studii au – Institutul Național de Statistică

1.153 de vizualizări
angajatori caută să recruteze studenți
angajatori caută să recruteze studenți
Numărul de ore lucrate de un român pe săptămână are foarte mare legătură cu nivelul studiilor și cu nivelul de pregătire, potrivit unei cercetări despre condițiile de viață ale populației din România în 2018. Documentul arată că, cu cât nivelul de studii scade, cu atât timpul de lucru săptămânal este mai mare. De exemplu, cei cu studii superioare stau la serviciu în genereral (peste 93%) între 30 și 40 de ore, iar 7% peste 40 de ore pe săptămână. La polul opus, 37% din persoanele cu studii primare sau fără școală petrec peste 40 de ore pe săptămână muncind.

În România, sunt 8,3 milioane de persoane ocupate – asta înseamnă că au activități economice, că produc un venit într-o formă sau alta. Dintr acestea, peste trei sferturi (79,4%) desfăşoară activităţi care solicită un timp de lucru de 30-40 ore săptămânal. Cei care depăşesc 40 ore de lucru săptămânal sunt în scădere de la an la an, dar încă reprezintă o proporție importantă (20% în 2016, 19,9% în 2017 și 18,4% în 2018), potrivit studiului INS.

Analizând doar procentul persoanelor care lucrează peste 40 de ore pe săptămână se poate vedea o creștere în ultimii 3 ani a proporției celor care au o educație elementară (nivel primar sau fără școală) care sunt nevoiți să petreacă tot mai multe ore muncind.

Pe medii de rezidenţă, diferenţieri importante se constată în cazul persoanelor care lucrează 30-40 ore pe săptămână, în sensul că ponderea acestor persoane este de circa 1,3 ori mai mare în urban față de rural.

Cu toate acestea, ponderea este mai mare în mediul rural pentru persoanele care lucrează peste 40 ore, fiind de 2,4 ori mai mare față de mediul urban, scriu cei de la INS.

Un program obişnuit de lucru care depăşeşte 40 ore săptămânal se întâlneşte mai frecvent în cazul bărbaţilor (20,8%), decât al femeilor (15,0%), acestea din urmă prezentând o pondere mai mare doar în cazul activităţilor care necesită un program de lucru de sub 40 ore pe săptămână.

Mai mult de jumătate dintre persoanele cu nivel scăzut de instruire (nivel primar – inclusiv fără școală
absolvită – 53,8% și gimnaziu – 57,1%), lucrează cu program obişnuit de lucru, de 30-40 ore pe saptămână.

Și la persoanele cu nivel de instruire superior, postliceal sau tehnic de maiştri şi respectiv liceal, se observă cele mai ridicate ponderi ale persoanelor ocupate tot la cele care lucrează în mod obişnuit 30-40 ore pe săptămână, dar cu valori considerabil mai mari față de persoanele cu nivel scăzut (ex. 94,0% pentru persoanele cu nivel postliceal sau tehnic de maiştri).

Care sunt motivele pentru care unele persoane ocupate lucrează mai puţin de 30 ore pe săptămână?

O parte din motive sunt independente de voinţa persoanei, sciu cei de la INS, cum ar fi imposibilitatea de a găsi un loc de muncă cu program complet – acesta constituie principalul motiv pentru 41,3% din cei care lucrează sub 30 ore pe săptămână. Altele ţin de numărul cumulat de ore în toate locurile de muncă care este considerat complet, situaţie întâlnită la 17,9% dintre persoanele care lucrează sub 30 ore săptămânal. Un al treilea grup de motive vizează dorinţa proprie a persoanei – 16,1% dintre persoanele ocupate cu program obişnuit de sub 30 ore nu sunt interesate să lucreze mai mult.

Nivelul de instruire absolvit de o persoană reprezintă o caracteristică individuală importantă, cu influenţă directă asupra accesului şi poziţiei pe piaţa forţei de muncă şi asupra nivelului resurselor financiare obţinute prin desfăşurarea unei activităţi economico-sociale, potrivit INS. Cu alte cuvinte, nivelul de educație influențează veniturile și calitatea muncii prestate.

Populaţia de 16 ani şi peste, împărțită după nivelul de studii, arată astfel:

  • 30,9% dintre persoane au un nivel de instruire primar (inclusiv fără şcoală absolvită) ṣi gimnazial,
  • 19,1% au terminat o şcoală profesională,
  • 36,3% au absolvit un nivel de instruire liceal sau postliceal de specialitate
  • 13,7% au terminat o formă superioară de învăţământ.

În mediul urban ponderea persoanelor cu un nivel de instruire superior este mult mai mare decât în rural (cu 17,3 puncte procentuale), iar persoanele cu un nivel de instruire primar (inclusiv fără şcoală absolvită) se
găsesc într-o proporţie inversă (cu 9,4 puncte procentuale mai mult decât în urban).

FOTO: pexels.com

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Remus Pricopie, reacție la anunțul Ralucăi Turcan privind schema de 10 milioane de euro pentru universități: Din martie până azi, sumele alocate universităților pentru măsuri anti-COVID19 se ridică la aproximativ 25 de lei de persoană

Sumele alocate de autorități universităților, pentru măsuri anti-Covid-19, din martie până acum “se ridică la aproximativ 25 de lei de persoană (studenți, profesori, personal didactic auxiliar, personal nedidactic)”, scrie rectorul…
Vezi articolul

Material susținut de Fundația The Institute

Inspectorul școlar general al Capitalei, despre deschiderea școlilor: Când indicii erau foarte scăzuți, ni s-a cerut să închidem școlile, acum ni se cere să deschidem. Haideți să ne ținem de o linie logică

Deschiderea școlilor și a grădinițelor este o decizie care se va lua “în funcție de evoluția evenimentelor care țin de pandemie”, a declarat inspectorul școlar general al Municipiului București, Ionel…
Vezi articolul

Carte pusă pe foc într-o școală – șocul care a născut proiectul “Dăruim comori”. Bianca Mereuță: Omul este cel care face cartea să trăiască. Iar cartea e punctul de plecare pentru a-i învăța pe copii să pună întrebări, să gândească

“La una dintre bibliotecile la care am dăruit carte, portarul școlii mi-a spus că au făcut foc cu cărțile. Atunci am realizat că omul este cel care va face acea…
Vezi articolul