Inteligența artificială folosită de profesori pentru lecții a redus motivația elevilor și interesul lor pentru ore, într-un amplu studiu din Turcia: AI tinde să omogenizeze predarea, iar profesorii mai puțin competenți tind să lase totul pe seama acestor instrumente 

0 vizualizări
Foto: © hihobr | Dreamstime.com
Folosirea instrumentelor de inteligență artificială de către profesori, în cadrul unui studiu realizat de cercetători americani în Turcia, nu a dus la scăderea medie a performanței elevilor la învățare, dar a redus motivația elevilor pentru învățare. Aceștia au considerat lecțiile concepute cu AI mai puțin interesante și mai puțin interesante, potrivit studiului publicat anul acesta de profesori de la Universitatea din Pennsylvania și semnalat de publicația de specialitate Edutopia.

Studiul – care poate fi consultat pe larg aici – a fost realizat pe un grup de peste 500 de profesori care predau pentru mai mult de 4.500 de elevi în 24 de școli gimnaziale și licee din Turcia. O parte dintre profesori au continuat să-și desfășoare activitatea ca de obicei, fără vreo intervenție anume, în timp ce al doilea grupă a avut acces la un instrument AI dedicat pregătirii lecțiilor, exercițiilor și a altor materiale de predare, precum și o sesiune de pregătire a acestui instrument.

  • Potrivit rezultatelor, elevii din grupul unde lecțiile au fost concepute cu AI au considerat actul predării mai puțin plăcut, mai puțin interesant și mai puțin important, declin pronunțat în cazul profesorilor care au raportat folosirea mai intensă a instrumentului AI. 

Deși, în medie, performanța elevilor nu a fost afectată, ea a scăzut considerabil în cazul elevilor care au raportat cele mai slabe performanțe de predare, caz în care a scăzut și nivelul de încredere al elevilor cu privire la lecții. 

Totodată, profesorii care au folosit AI mai mult înaintea experimentului au devenit mai pesimiști cu privire la rolul AI, pe când cei care au folosit mai puțin, în prealabil, astfel de instrumente au devenit mai optimiști. 

Autorii studiului ajung la concluzia că nu se susține presupunerea că instrumentele AI pentru creșterea productivității de predare sunt automat de ajutor profesorilor. Iar o primă explicație posibilă este identificată în felul de folosire a inteligenței artificiale de către profesori:

  • „Planurile de lecție și exercițiile generate cu AI pot fi, tehnic, adecvate, dar ele poartă amprenta modelului AI, mai degrabă decât a profesorului. În legătură cu acest aspect, omogenizarea materialelor de predare poate explica scăderea motivației intrinseci a elevilor. Când mai mulți profesori apelează la același instrument AI, materialele rezultate pot converge în stil, structură, conținut, reducând diversitatea și personalitatea care oferă caracter distinct și implicare orelor susținute de un profesor sau altul (…). Cu cât predarea este mai mediată de AI, cu atât mai puțin recunosc elevii specificul de predare al profesorului și cu atât mai puțin se implică la ore. (…)”

Iar a doua explicație posibilă oferită de autori este de capacitatea profesorilor de a se adapta la folosirea AI:

  • „Profesorii cu competențe reduse ar putea fi cel mai puțin echipați pentru a evalua critic și pentru a adapta materiale generate de AI. Le poate lipsi, totodată, motivația să revizuiască aceste materiale, să le repete, să le interiorizeze, să le modifice după propriile nevoi”.

Foto © hihobr | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *