Folosirea inteligenței artificiale pentru corectarea și rescrierea textelor face ca oamenii să ajungă să se exprime tot mai asemănător, chiar dacă ideile pe care vor să le transmită rămân, în mare parte, aceleași. Diversitatea stilurilor de scriere scade, iar particularitățile lingvistice care diferențiază autorii sunt estompate, arată un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Southern California (USC), din Statele Unite, publicat în revista științifică Nature Human Behaviour. Cercetarea, care a inclus peste 880.000 de texte din șapte seturi de date, a identificat reduceri cuprinse între 21% și 50% ale variației complexității exprimării, atunci când textele au fost rescrise cu ajutorul unor modele de inteligență artificială.
„Limbajul este mult mai mult decât un instrument de comunicare; el conține o multitudine de informații despre identitatea unei persoane, starea sa psihologică și contextul social”, explică autorii studiului „The shrinking landscape of linguistic diversity in the age of large language models”, în traducere „Reducerea diversității lingvistice în epoca modelelor lingvistice de mari dimensiuni”, publicat pe 24 august 2026. Cercetătorii au urmărit ce se întâmplă cu aceste particularități atunci când oamenii folosesc inteligența artificială pentru a-și corecta, îmbunătăți sau reformula textele.
„În trei studii care au cuprins șapte seturi de date din domenii diferite și peste 880.000 de texte, arătăm că adoptarea pe scară largă a modelelor lingvistice de mari dimensiuni ca asistenți de scriere este asociată cu scăderea diversității lingvistice”, arată echipa de cercetare. Au fost analizate texte din medii diferite, inclusiv postări de pe Reddit, rezumate ale unor lucrări științifice publicate pe arXiv și articole de presă, pentru a observa atât evoluția exprimării după lansarea ChatGPT, cât și efectele rescrierii textelor cu AI.
„Deși conținutul esențial este păstrat atunci când modelele lingvistice îmbunătățesc și rescriu texte, acestea uniformizează și stilurile de scriere”, constată autorii. În experimente, variația complexității exprimării s-a redus cu 21–50%, în funcție de setul de date și de modelul AI folosit, diferențele fiind semnificative statistic. Procentul nu înseamnă că oamenii folosesc cu 50% mai puține cuvinte sau că scriu cu 50% mai slab, ci că diferențele măsurabile dintre stilurile textelor devin mai mici.
Cercetătorii au comparat texte originale cu versiuni rescrise prin modele precum GPT-3.5, Gemini și Llama 3, folosind instrucțiuni diferite pentru corectare și reformulare. Rezultatele arată că efectul de uniformizare nu este limitat la un singur instrument. În același timp, modelele AI „amplifică tiparele asociate caracteristicilor dominante, în timp ce le suprimă pe altele”, potrivit studiului. Autorii descriu această tendință prin formularea „conformism în detrimentul individualității”.
Un alt rezultat privește informațiile despre autor care pot fi deduse dintr-un text. Alegerea cuvintelor, structura frazelor și alte particularități ale exprimării pot oferi indicii statistice despre vârstă, gen sau anumite caracteristici psihologice. După rescrierea cu AI, aceste indicii se modifică, ceea ce poate afecta inclusiv analizele care încearcă să identifice trăsăturile unei persoane pe baza limbajului său. Acest lucru nu înseamnă că AI schimbă personalitatea autorului, ci că textul rescris poate reflecta mai puțin particularitățile exprimării sale.
Autorii atrag atenția că efectele pot depăși domeniul educației. Uniformizarea limbajului are „implicații potențiale pentru procesele de diagnosticare, eforturile de personalizare, evaluările la angajare și conservarea culturală”, se arată în cercetare. Concluziile au fost obținute prin combinarea unor analize observaționale ale textelor publicate înainte și după apariția ChatGPT cu experimente în care texte existente au fost rescrise folosind modele lingvistice. Asocierile observate în evoluția limbajului online nu demonstrează, singure, că inteligența artificială a provocat toate schimbările identificate.
Studiul a fost realizat de Zhivar Sourati, Farzan Karimi-Malekabadi, Meltem Ozcan și alți șapte cercetători de la Universitatea Southern California și a fost publicat în Nature Human Behaviour, volumul 10, paginile 1925–1942, în 2026. Autorii subliniază că rezultatele se mențin în condiții experimentale diferite, cu mai multe modele AI și tipuri de instrucțiuni. Cercetarea măsoară însă schimbările produse în texte, nu efectele pe termen lung asupra capacității oamenilor de a scrie independent.
Foto: ID 414456760 | Ai © BiancoBlue | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
