Interes major pentru formare continuă în educație incluzivă și în lucrul cu elevi cu CES în rândul profesorilor, inclusiv pentru cei care au mai trecut prin astfel de programe sau care au peste 20 de ani de experiență didactică – studiu cu peste 1.000 de cadre didactice participante

2.735 de vizualizări
Foto: © Robert Kneschke | Dreamstime.com
Formarea în educația incluzivă trezește interes substanțial pentru un număr ridicat de profesori, chiar și în cazul celor care au urmat deja astfel de programe, potrivit unui nou studiu publicat în ultimul număr al Revistei de Pedagogie. Acesta se bazează pe un sondaj cu eșantion nereprezentativ, dar cu un număr mare de participanți – peste 1.000 – din cea mai mare parte a țării. Aproape jumătate dintre participanți au declarat că nu au fost formați în domeniu, în pofida proiectelor sistemice implementate la nivel național, precum Proiectul CRED.
  • Studiul Analiza nevoilor de formare pentru educația incluzivăeste semnat de Daniela Ionescu – doctorandă și profesoara Ecaterina Vrăsmaș de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București.
  • Cercetarea se bazează pe un chestionar completat de 1132 de cadre didactice din țară, reprezentând toate ciclurile de învățământ și provenind din 40 de județe ale țării. 67% dintre respondenți au fost din mediul urban. 43% dintre respondenți au mai mult de 22 de ani de experiență didactică.

Sondajul arată că majoritatea covârșitoare a participanților – 91,35% în mediul urban și 88,1% în mediul rural doresc să participe la programe de dezvoltare profesională în acest domeniu. 

Iar dintre respondenți, aproape trei sferturi (71,6%) consideră utilă și necesară formarea profesională continuă pentru gestionarea comportamentelor disruptive ale copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES), iar o proporție similară (71,8%) consideră că formarea profesională continuă pentru incluziunea educațională și management „devine utilă pentru dezvoltarea personală a cadrelor didactice”.

Interesul este crescut în condițiile în care aproape jumătate dintre respondenți (47,6%) au parcurs deja programe de formare profesională continuă în domeniul educației incluzive. Potrivit studiului, „aceasta dovedeşte fie că nu şi-au format, încă, competenţele necesare domeniului, fie situaţiile de zi cu zi dovedesc nevoia de a căuta permanent soluţii.

Sursa: Revista de Pedagogie – Analiza nevoilor de formare pentru educația incluzivă

Dintre motivațiile posibile, cel mai des invocate au fost formarea de competențe și achiziția de cunoștințe (peste 60% dintre respondenți au menționat această motivație „„în foarte mare măsură”).

Iar ca teme de interes, pentru studii aprofundate, se evidențiază:

  • Incluziunea Educațională
  • Managementul Clasei
  • Instruirea diferențiată

Întrebați, pe baza a 16 domenii tematice pentru perfecționare și profesionalizare, care sunt preferințele lor, cel mai des respondenții au menționat: 

  • educaţia copiilor cu CES (795 de respondenți) 
  • strategii de predare-învăţare-evaluare (599)
  • managementul clasei de elevi (551)

Pe de altă parte, întrebaţi fiind cum caută soluţii pentru depăşirea situaţiilor problematice de integrare a copiilor cu CES, răspunsurile profesorilor au fost diverse, dar majoritatea profesorilor (749) menționează că se documentează individual, iar  numai 292 dintre respondenţi caută şi găsesc soluţiile în participarea la cursuri.

Sursa: Revista de Pedagogie – Analiza nevoilor de formare pentru educația incluzivă

Interesul ridicat pentru această tematică este dat și de numărul ridicat de probleme și provocări cu care se confruntă cadrele didactice în timpul orelor cu elevi cu CES, potrivit studiului citat:

  • „Acestea includ: dificultăţi legate de menţinerea atenţiei şi disciplinei, adaptarea metodelor de predare la nevoile speciale ale elevilor şi lipsa resurselor adecvate, inclusiv sprijinul insuficient din partea personalului specializat. Se remarcă, de asemenea, provocări legate de gestionarea timpului, lipsa materialelor didactice adaptate şi nevoia de evaluări individualizate sau adaptate. Aceste dificultăţi subliniază importanţa unei abordări diferenţiate şi a unei pregătiri adecvate pentru profesori în lucrul cu copiii cu CES. Imaginea de mai jos, realizată cu VOSviewer, prezintă cuvintele cu cea mai mare utilizare în răspunsurile libere şi relaţiile dintre ele.”

Foto: © Robert Kneschke | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


2 comments
  1. A se citi: interes mare pentru credite.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

INFOGRAFIC În lumea globalizată, școlile românești predau limbi străine, dar rămân în urmă la capitolul activități care ajută elevii să fie mai deschiși către alte culturi și să ia atitudine în problemele lumii – studiu

Cât de pregătiți sunt elevii de acum, din școlile lumii, să facă față și să înțeleagă lumea globalizată, guvernată de schimburi economice, politice și culturale internaționale, dominată de diversitate și…
Vezi articolul

Birocratizarea educației: Peste 20 de instituții, comisii, consilii, centre naționale vor fi înființate prin proiectul legii învățământului preuniversitar lansat de Ligia Deca

Peste 20 de instituții, comisii, consilii, direcții, centre naționale, corpuri pentru profesori, birouri teritoriale vor fi înființate și reorganizate prin proiectul Legii învățământului preuniversitar publicat de ministrul Ligia Deca. Modul…
Vezi articolul

EXCLUSIV Digitalizarea în școală – exemplul suedez. Ministrul Educației, Lotta Edholm, despre amplele consultări privind adoptarea tehnologiilor la clasă: Dacă ecranele sunt folosite în școli, acest lucru să fie făcut cu atenție și fără să contrazică ce spun cercetătorii în neuroștiințe și medicii pediatri

Digitalizarea în școli a declanșat, în ultimul an, o amplă dezbatere în Suedia, una dintre țările care au introdus intensiv tehnologiile în școli încă de la începutul deceniului trecut. Zeci…
Vezi articolul

Aproape jumătate dintre studenții care au început facultatea în 2015 au abandonat studiile. Dintre aceștia, 44% au renunțat după primul an / Domeniul de studiu, nota de la bacalaureat, caracteristicile studenților, printre factorii care influențează abandonul universitar

În România nu a fost calculat niciodată abandonul studiilor superioare, indiferent de ciclul de studiu: licență, master sau doctorat. Fenomenul a fost măsurat pentru prima dată în cadrul studiului Abandonul…
Vezi articolul
Daniel David

EXCLUSIV Noul ministru al Educației și Cercetării anunță că va propune indicatori de performanță „pentru a crește veniturile cadrelor didactice performante”. Daniel David vorbește despre „o sinergie între salarizarea din mediul educațional cu cea din sănătate”: Anul viitor se va lucra la legea salarizării unitare

Noul ministru al Educației și Cercetării anunță într-un interviu acordat Edupedu.ro că „până imediat după alegerile prezidențiale” va veni în zona preuniversitară cu „propunerea de indicatori de performanță pentru a…
Vezi articolul