Interes major pentru formare continuă în educație incluzivă și în lucrul cu elevi cu CES în rândul profesorilor, inclusiv pentru cei care au mai trecut prin astfel de programe sau care au peste 20 de ani de experiență didactică – studiu cu peste 1.000 de cadre didactice participante

2.714 vizualizări
Foto: © Robert Kneschke | Dreamstime.com
Formarea în educația incluzivă trezește interes substanțial pentru un număr ridicat de profesori, chiar și în cazul celor care au urmat deja astfel de programe, potrivit unui nou studiu publicat în ultimul număr al Revistei de Pedagogie. Acesta se bazează pe un sondaj cu eșantion nereprezentativ, dar cu un număr mare de participanți – peste 1.000 – din cea mai mare parte a țării. Aproape jumătate dintre participanți au declarat că nu au fost formați în domeniu, în pofida proiectelor sistemice implementate la nivel național, precum Proiectul CRED.
  • Studiul Analiza nevoilor de formare pentru educația incluzivăeste semnat de Daniela Ionescu – doctorandă și profesoara Ecaterina Vrăsmaș de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București.
  • Cercetarea se bazează pe un chestionar completat de 1132 de cadre didactice din țară, reprezentând toate ciclurile de învățământ și provenind din 40 de județe ale țării. 67% dintre respondenți au fost din mediul urban. 43% dintre respondenți au mai mult de 22 de ani de experiență didactică.

Sondajul arată că majoritatea covârșitoare a participanților – 91,35% în mediul urban și 88,1% în mediul rural doresc să participe la programe de dezvoltare profesională în acest domeniu. 

Iar dintre respondenți, aproape trei sferturi (71,6%) consideră utilă și necesară formarea profesională continuă pentru gestionarea comportamentelor disruptive ale copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES), iar o proporție similară (71,8%) consideră că formarea profesională continuă pentru incluziunea educațională și management „devine utilă pentru dezvoltarea personală a cadrelor didactice”.

Interesul este crescut în condițiile în care aproape jumătate dintre respondenți (47,6%) au parcurs deja programe de formare profesională continuă în domeniul educației incluzive. Potrivit studiului, „aceasta dovedeşte fie că nu şi-au format, încă, competenţele necesare domeniului, fie situaţiile de zi cu zi dovedesc nevoia de a căuta permanent soluţii.

Sursa: Revista de Pedagogie – Analiza nevoilor de formare pentru educația incluzivă

Dintre motivațiile posibile, cel mai des invocate au fost formarea de competențe și achiziția de cunoștințe (peste 60% dintre respondenți au menționat această motivație „„în foarte mare măsură”).

Iar ca teme de interes, pentru studii aprofundate, se evidențiază:

  • Incluziunea Educațională
  • Managementul Clasei
  • Instruirea diferențiată

Întrebați, pe baza a 16 domenii tematice pentru perfecționare și profesionalizare, care sunt preferințele lor, cel mai des respondenții au menționat: 

  • educaţia copiilor cu CES (795 de respondenți) 
  • strategii de predare-învăţare-evaluare (599)
  • managementul clasei de elevi (551)

Pe de altă parte, întrebaţi fiind cum caută soluţii pentru depăşirea situaţiilor problematice de integrare a copiilor cu CES, răspunsurile profesorilor au fost diverse, dar majoritatea profesorilor (749) menționează că se documentează individual, iar  numai 292 dintre respondenţi caută şi găsesc soluţiile în participarea la cursuri.

Sursa: Revista de Pedagogie – Analiza nevoilor de formare pentru educația incluzivă

Interesul ridicat pentru această tematică este dat și de numărul ridicat de probleme și provocări cu care se confruntă cadrele didactice în timpul orelor cu elevi cu CES, potrivit studiului citat:

  • „Acestea includ: dificultăţi legate de menţinerea atenţiei şi disciplinei, adaptarea metodelor de predare la nevoile speciale ale elevilor şi lipsa resurselor adecvate, inclusiv sprijinul insuficient din partea personalului specializat. Se remarcă, de asemenea, provocări legate de gestionarea timpului, lipsa materialelor didactice adaptate şi nevoia de evaluări individualizate sau adaptate. Aceste dificultăţi subliniază importanţa unei abordări diferenţiate şi a unei pregătiri adecvate pentru profesori în lucrul cu copiii cu CES. Imaginea de mai jos, realizată cu VOSviewer, prezintă cuvintele cu cea mai mare utilizare în răspunsurile libere şi relaţiile dintre ele.”

Foto: © Robert Kneschke | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


2 comments
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

EXCLUSIV O comisie a Universității Armatei Române investighează faptele profesoarei Alba Iulia Popescu „referitoare la încălcarea normelor de comportare care dăunează prestigiului instituției” – anunță Guvernul / Profesoara cu postări conspiraționiste anti-Zelenski și cercetătorul care a amenințat un jurnalist G4Media.ro nu au fost suspendați din Universitatea Națională de Apărare

Guvernul anunță într-un răspuns trimis la solicitarea Edupedu.ro că o comisie de analiză a fost numită de rectorul Universității Naționale de Apărare „Carol I” pentru „investigarea faptelor doamnei conf.univ.dr. Alba…
Vezi articolul

The Guardian: Da, așteptați-vă la mai multă supraveghere pe timpul crizei, dar păziți-vă de ea odată ce pericolul va fi trecut. Chiar vom dori să urmăm modelul Chinei, care folosește tehnologia digitală pentru control social?

Acum un an, sistemul Chinei bazat pe un scor de credit social și programul ei de spionaj în masă erau considerate în Vest „orwelliene”. Acum sunt privite ca asigurând instrumente…
Vezi articolul

INTERVIU Ce este extremismul? Profesoara de istorie Iuliana Căplescu: Unii părinți le spun copiilor să-și întrebe profesorii diriginți sau pe noi, cei de istorie. Ne onorează încrederea / Extremismul nu poate aduce pacea. Este un fapt, nu o opinie

Ce este extremismul? Și cum îl pot explica profesorii, pe înțelesul elevilor? Profesoară de istorie la Colegiul Național „Matei Basarab” din București, Iuliana Căplescu a explicat, într-un interviu acordat Edupedu.ro,…
Vezi articolul

INTERVIU Ce faci când o țară întreagă pune frână predării online? Realizezi că sunt alte rute internaționale permise de tehnologie, pentru că restricțiile mai degrabă dăunează și sunt dorite de jumătatea dintre profesori care sunt sub medie – autoarea americană Barbara Oakley

Tehnologia actuală permite tinerilor de oriunde să urmeze cursuri internaționale și să se ducă după cei mai buni profesori, condiții în care respingerea noilor modele de predare, testate în pandemie,…
Vezi articolul

O rețea de pagini false de Facebook, care pare coordonată din exteriorul României, promovează nostalgii comuniste și ultranaționalismul, inclusiv în grupurile online ale profesorilor și părinților – ANALIZĂ

Mai multe pagini de Facebook, care par administrate de boți și sunt înregistrate la aceleași adrese din străinătate, au început să inunde feedurile utilizatorilor, cu imagini generate deseori de inteligența…
Vezi articolul

Cercetătorul Octavian Jurma: În valul 4, România este „într-o zonă de risc mai apropiată de India și Indonezia decât de Marea Britanie”, unde sunt mult mai mulți vaccinați / Părinții să facă presiuni „pentru ca siguranța copiilor sa fie luată în serios” în școală

“Valul 4 (Delta) nu va fi atât despre numărul de cazuri noi cât despre numărul de internări și decese”, scrie, într-un material publicat duminică seară pe Facebook, cercetătorul Octavian Jurma.…
Vezi articolul