Oana Moraru, despre Evaluările Naționale: În nicio școală de stat din România, profesorii nu sunt evaluați oficial și cu niciun fel de consecințe pe ce efect au ei în clasă în mințile copiilor / Profesorii, cu câteva excepții, nu știu să predea la alt nivel decât “explic, înțeleg, identific, subliniez, definesc”

21.022 de vizualizări
Foto: Facebook.com/ Oana Moraru
Oana Moraru, educatoare, expert educațional și director de școală privată, a explicat de ce elevii nu mai învață lecția în clasă, așa cum ar trebui: profesorii sunt slab pregătiți, iar rezultatele Evaluărilor Naționale nu au niciun fel de urmări, consecințe. Nici profesorii nu sunt evaluați, nici elevii. Despre aceste testări standardizate, Oana Moraru spune în podcastul “Cu capul în nori” că țările din Vest le folosesc de câteva decenii: “Testele standardizate în lume, în general, au ridicat toate sistemele de educație măcar până la nivelul în care toată lumea avea o bază de informații. După aia au renunțat la testele standardizate pentru că s-a observat după ani de zile că profesorii predau doar pentru test, adică făceau acel dresaj ca toți copiii din clasele lor să reacționeze corect pe test”.
  • Oana Moraru este fondator și manager al Școlii Helikon, absolventă de liceu pedagogic și a Facultății de Litere din București, cu peste 20 de ani de experiență la catedră.

“Noi, din păcate, de când ne tot codim și ne învârtim să producem reformă în România, n-am ajuns nici măcar la etapa de acum două decenii a țărilor din vestul Europei în care să standardizăm măcar evaluarea, să ne asigurăm că toți copiii din țară au bază în gândirea de nivel 1 identific, recunosc, clasific, descriu. Dar nici profesorii din clasă, marea lor majoritate, în afară de câteva excepții, nu știu să predea la alt nivel decât explic, înțeleg, identific, subliniez, definesc“, spune Oana Moraru.  

”Ajung acum în școli profesori foarte slab pregătiți, un profesor trebuie să fie ca un inginer, să aibă foarte multe instrumente și strategii de cum își organizează ora: câte etape are ora, de cât stă pe un capitol, cum produce învățarea. De câte ori, repet ca toată clasa, în medie, să ajungă măcar la nivelul de înțelegere de nota 6-7, cât stau pe un capitol ca să mă asigur că mi-am produs, să zicem, rezultate în clase. De ce se întâmplă lucrul ăsta? În momentul actual, nicăieri în România, în nicio școală de stat, profesorii nu sunt evaluați oficial și cu niciun fel de consecințe pe ce efect au ei în clasă în mințile copiilor. Nu măsurăm dacă s-a produs învățare în clasă. 

Adică, dacă, să zicem, doamna de fizică la un liceu mare de București vine și lucrează cu clasa de mate-info fizică, probleme pe bandă? Nu știm niciodată dacă ea în clasă, acolo, produce vreun fel de înțelegere, de ‘aha-uri’, de creștere constantă a logicii, a intelectului copilului. Deloc, nu măsurăm asta, nu, nu responsabilizăm profesorii să facă asta”, a spus aceasta în podcast.

Dar Evaluările Naționale nu erau tocmai pentru a evalua aceste aspecte? 

Oana Moraru: Da, dar ele se întorc vreodată? Se întorc vreodată către profesorul X de la catedra A din liceul B, să-i dea feedback și să-i spună ‘uite, cu ajutorul următoarelor instrumente, ai putea tu să faci o treabă mai bună’? Nu, nu.

Învățarea e un proces foarte complex. Adică și eu pot să spun ușor părintelui, uite, copilul trebuie să repete mai mult, să învețe bine la matematică. Da, eu nu știu de fapt care sunt hibele copilului la matematică. E vorba doar că trebui să lucreze mai mult? Asta i-ar produce învățare lui? Nu. Unii copiii au probleme de atenție. Unii copii au probleme de memorie, unii au probleme de logică și concentrare, la gândire abstracte. Să nu ne imaginăm că învățarea se produce dacă îi dai să lucreze mai mult la meditații. Sunt atâtea cazuri de copii care fac meditații de 4 ani și tot nu reușesc să ajungă la un 5 sau la un 6, sunt alte lucruri care țin de creșterea unui copil, creșterea intelectuală.

Deci asta încercăm noi acuma. Hai, dă-le mai mult, meditează-le, lucrează, dar în adâncime undeva, în clasele primare și pe fondul hibelor pe care mai au copiii de acasă, din familie și pe fondul unui program preșcolar foarte slab în țară, că atunci, în anii 0-6 se formează tot ce ține de baza gândirii și a atenției, vin în școlile noastre copii cu foarte multe dificultăți de învățare, pe care nici profesorii nu le înțeleg, nici familia, că de aia vorbeam de a treia parte, la început de specialiști și nu știu nici unii, nici alții să le ofere ajutor ca să crească. De asta avem atâta abandon școlar, dar asta avem rezultate slabe și de asta avem un tip de examene naționale pentru care pot dresa copilul să ia notă bună fără ca el să gândească efectiv pe subiect.

Testele standardizare, evaluările – sunt bune sau nu pentru elevi, pentru învățare?

Oana Moraru: Învățarea asta înseamnă, să ai competențe, nu înseamnă doar să memorezi niște, să zicem, informații pe care nu le poți forma. Competențe înseamnă cum jonglezi cu informațiile, cum le pui într-o paradigmă, cum le pui într-o perspectivă, cum emiți opinii pe marginea lor, cum le aplici în alte contexte ale vieții. Deci asta înseamnă învățarea de profunzime. Și fiindcă profesorii nu știu să predea pe competențe, majoritatea profesori în România predau pe conținut. Adică vin, îl pun pe tablă, copilul zice cei mai buni din clasa A, am înțeles, dar dacă ar fi să aplice în alt context, imediat ceea ce li se pare că au înțeles, n-ar reuși. În România acum nu se mai produce nici măcar învățarea aia de pe vremea din anii ’90 în care copiii ieșeau măcar din școală doldora de informații. Acum nici măcar asta nu se mai întâmplă.

Adică, nici măcar pe partea asta de toceală de învățare bună, așa, la primul nivel, nu se mai întâmplă. Și atunci au încercat din sistem, din minister, să tot facă, să tot întoarcă pe dos, pe față problema asta. ‘Ia să facem noi ce-au făcut acum 2 sau 3 decenii țările din Vest’. Până și-au reformat educația, cam toți au trecut prin etapa testelor standardizate. Adică se emiteau pentru fiecare nivel, clasă sau ciclu, niște teste care măsurau minimal prima și a doua etapă a învățării. Adică cum reacționează copilul pe marginea unor informații, cum le recunoaște, cum le completează, cum le clasifică, cum le descrie.

Și testele standardizate în lume, în general, au ridicat toate sistemele de educație măcar până la nivelul în care toată lumea avea o bază de informații. După aceea au renunțat la testele standardizate pentru că a observat după ani de zile că profesorii predau doar pentru test, adică făceau acel dresaj ca toți copiii din clasele lor să reacționeze corect pe test. Dar nu aveau neapărat și competențe, adică nu se descurcau cu informația aceea pe care reușeau s-o reactualizeze, s-o recunoască, s-o și pună în probleme de viață, să s-o gândească critic, s-o aplice, să o cerceteze, să emită ipoteze pe baza ei. Adică ceea ce ne trebuie nouă pe viitor, când ai de lucrat la o firmă. Trebuie să gândești strategic. Nu exista gândire strategică critică. Și atunci următoarea etapă a sistemelor de educație în lume a fost învățarea asta prin competențe. 

Adică au emis itemi pentru examen, în care nu se verifică doar gândirea de nivel 1 a copiilor, aia de recunoaștere, clasificare, identificare, descriere. Se verifică și gândirea de nivel 2 și 3, adică cea deductivă și cea critică creativă. Noi, din păcate, de când ne tot codim și ne învârtim să producem reformă în România, n-am ajuns nici măcar la etapa de acum 2 decenii a țărilor din vestul Europei în care să standardizăm măcar evaluarea, să ne asigurăm că toți copiii din țară au bază în gândirea de nivel 1 identific, recunosc, clasific, descriu. Dar nici profesorii din clasă, marea lor majoritate, afară de câteva excepții, nu știu să predea la alt nivel decât explic, înțeleg, identific, subliniez, definesc

În schimb, culegerile manuale sunt doldora sau examenele pentru intrare la nu știu ce liceu sau la nu știu ce gimnaziu de elită, sunt doldora de exerciții și probleme care propun gândirea de nivel 2 și 3, gândirea de nivel inteligent”, spune Oana Moraru.

Citește și:
VIDEO Prima testare standardizată din România arată lacunele elevilor adunate în pandemie. Cristian Pravăț, ISJ Iași: „Nu anticipam dimensiunea decalajului”. Cu ce soluții vin profesorii
Pilotarea testelor standardizate, de la finalul anului școlar trecut – o oportunitate ratată. Interviu cu cercetătorul Dacian Dolean: Volumul de muncă a fost imens, dar eforturile au fost inutile având în vedere că nu și-au atins scopul
Radu Szekely, consilierul ministrului Cîmpeanu, justifică de ce elevii nu vor primi niciun model de test standardizat: Atunci când mergi la un supermarket și faci cumpărături și trebuie să te încadrezi într-un buget nu faci teste de antrenament, îți folosești o competență pe care ai dobândit-o și ți-ai dezvoltat-o pe parcursul învățământului
Rapoartele elevilor care participă la testarea standardizată „nu conțin datele copiilor”, dă asigurari Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației. Acesta mai spune că testele „nu reprezintă nici pentru elevi și nici pentru profesori vreo unitate de măsură”, dar ar putea duce la eliminarea unor conținuturi din programă, dacă unii itemi nu vor fi rezolvați, de exemplu
Călărași, unde lucrările la Bacalaureat 2022 au fost corectate digitalizat, a avut cea mai mare scădere a ratei de promovare față de anul trecut / Ce s-a întâmplat la Bac în județul pentru care ministrul Cîmpeanu ezită să prezinte rezultatele pilotării evaluării digitalizate

17 comments
  1. Manager de scoala privata: scoala de stat e nasoala. Traducere: veniti la soala privata, noi suntem mai buni. Puterea exemplului? E usor sa arunci cu vorbe si sa carcotesti. Ia mergeti dumnavoastra la o scoala de stat si aratati colegilor cat de ‘bine pregatita” sunteti. Sa vedem si noi cum va descurati cu 30 de elevi in clasa, cu elevii cu “nevoi speciale” si cu elevii si cu parintii problema, eventual in anumite comunitati de rromi, unde cei mai multi nici nu stiu sa scrie, doar cativa cu ceva mai multa materie cenusie reusesc.

  2. Ce va mai place sa va ascundeti dupa nume false! Si cat de mult va deranjeaza niste evaluari reale! Sunteti cadre didactice si nu aveti nici puterea sa va treceti numele reale, nici sa constientizati starea in care va aflati! Daca sunteti foarte bine pregatiti, de ce va e frica? Daca sunteti persoane educate, de ce o atacati pe acesta doamna? Un an sa lucrati la privat si ati afla cum se lucreaza real, cum nu se cer diplome fara numar, credite, ci cunsostinte adevarate si pe care sa le implementati! Invatati sa verificati ca au inteles elevii dvs ceva, nu predati lung si mult, fara sa va luati feedbackuri de la ei! Nu va infuriati si nu raspundeti cu tot felul de injective, constientizati si schimbati ceva!

  3. Imi pare asa de rau ca doamna educatoare nu s-a gandit sa se faca profesoara de matematica. Luau toti “lumina” de la ea. Dar ce mai conteaza ca n a intrat si terminat o facultate de matematica….traiasca lipsa locurilor la gradi….ca uite asa…se crede si ea importanta !

  4. Când ai taxe de mii de euro pe an și oferte sclipicioase pentru preșcolari devii Expert în educație și îți dai cu părerea despre un întreg sistem, pe care îl terfelești cât mai bine.

    Apropo, nimic despre dubla finanțare din privat?

    Specialii din privat care se îngrămădesc să deschidă școli nordice (vezi cazul Szekely), vestice, sudice etc cu complicitatea ISMB care NU a mai construit nicio grădiniță de stat de 33 de ani pt că stiu că încasează si taxele de la părinți și finanțarea per elev de la bugetul de stat.

    O concurență neloială așadar.

    Aș avea curiozitatea să vedem câți elevi ar mai avea grădinițele private din București dacă ar exista în număr suficient cele de stat.

    1. Se pare că faceți o confuzie. Finanțarea o primesc și grădinițele de stat , și cele private. Doar că sumele nu ajung pt funcționarea acestora. Ca urmare , la privat suplinesc părinții plătind taxe iar la stat suplinesc primăriile ( Care de unde au bani? Surpriza… din taxele noastre, ale tuturor) Cam așa stau lucrurile , stimate domn/doamna…

  5. Sa mai adaug …

    Ca sa existe performance management in scoli ar trebui sa existe lege si proceduri. Scoala ar trebui sa aiba autonomie si in functiile cheie ar trebui sa existe oameni competenti si cinstiti.

    Cat de departe suntem de asta puteti intreba pe doctor Ligia Minune von Luxemburg si pe Dulapul von Cotroceni, groparii reloaded ai invatamantului romanesc.

  6. Doamna bate campii cu gratie, ceea ce cam face la fiecare iesire in media. Ce bine se preda si se invata in strainatate!
    In linkul de mai jos o sa vedeti grade boundaries la examenele International Baccalaureat. Un exemplu:
    Mathematics: applications and interpretation Level: HL May 2021 Timezone: 2
    Daca obtineai 47% din punctajul maxim primeai al doilea cel mai mare grade 6/7.

    https://www.thestudentroom.co.uk/international-baccalaureate/ib-grade-boundaries

    In Romania 47% din maxim inseamna 0.47*9 (+1pct din oficiu)=5.23. Este foarte adevarat, problemele sunt un pic mai dificile, dar pe de alta parte vorbim de Higher Level, iar copiii nu se duc de capul lor acolo ci sunt orientati in functie de rezultatele din anii anteriori. Mai mult, majoritatea problemelor sunt de Matematica Aplicata (real life situations cum se spune in limba de lemn a secolului XXI). Si apropos de lucrurile abstracte care se fac in liceu, dupa cum observati, la ruta Mathematics: analysis and approaches (Matematica pura) rezultatele sunt mai bune. Cu alte cuvinte, nu este deloc usor de asimilat de catre elevi transferul notiunilor teoretice spre problemele aplicative.

  7. Daca avem de-a face cu elevi drogati si cu elevi hiperexcitati de la coca-cola si statul cu orele pe telefon ce efect putem avea asupra progresului intelectual al elevilor? Sunt situatii in care pe parinti nici nu ii intereseaza de copiii lor, nici macar cat ne intereseaza pe noi. Doamna respectiva sa vorbeasca despre educatia timpurie, unde copiii nu sunt atat de problematici. Daca am pune-o intr-o clasa de adolescenti sa predea fizica, chimie sau matematica nu cred ca ar face fata…

  8. Evaluarea este in mod normal continua. Seful direct asista la cateva ore pe an. Apoi exista cel putin doua discutii / an cu superiorul direct in care se face evaluarea formala si se acorda feedback.

    Nu se face asta in nicio scoala de stat. Dar absolut in niciuna. Nu ma mira ca niste dinozauri fac alergie la cuvantul evaluare. Evaluarea formala ar trebui inteleasa ca o ocazie de dezvoltare, pentru cei mai multi. Pentru unii inseamna avertisment si plan remedial. Daca nu isi ating obiectivele dupa un plan remedial ar trebui sa zboare din invatamant.

    Din ce vad eu zilnic sunt destui profi care nu au ce cauta la catedra. Sunt profi care habar nu au didactica, nu stiu sa colaboreze si sa comunice. Astia sunt si cei mai aroganti :)).

  9. Doar ca taxa anuală de la școală dumneaei este de 7950 de euro,e afișată pe site. După cum se știe,cati bani atâta pește.

  10. Dezonoreaza invatamantul de stat ca mai multi prosti sa-i devina ei elevi in privat? Nemaipomenit, ce sa spun. Am cel putin 3 cunostinte care si-au dat copiii la privat. O tampenie, as spune eu. De ce? Pentru ca doi dintre copii nu au luat EN. Iar un al treilea a luat BAC-ul cu 5. Fac tot felul de porcarii in privat, numai carte nu. Curs de sculptura. Cui, Doamne iarta-ma ii trebuie curs de sculptura cand ar trebui tras ca de un elastic de numarul de ore de la ore pentru a se face cat mai mult inainte de Bacalaureat. Proiect pe polistiren cu o ferma…Ce Dumnezeu…La liceu mai facem proiecte cu vaci si oi cand este materie de memorat o gramada? Pai cand mai memoreaza formule matematice, cand mai invata despre stiluri literare? Cand aseaza vaci si oi pe o placa de polistiren? Timp frecat aiurea. Invatamantul privat doar se vrea imitatia unui invatamant de calitate strain. Dar, o data implementat in Romania, nu are nimic de a face cu strainatatea. Se face ceva la ore si Bacalaureatul se da laolalta cu cei din invtamantul de stat. Si iata, asa apar esecurile, frustrarile dupa absolvirea fantasticelor studii la o scoala privata.

  11. Peofesorii, cu cateva exceptii… Cine-i patachina asta care isi permite asemenea afirmatii de parca profesorul a ajuns la catedra direct din strada, ca ultimul vagabond? Va rog frumos, nu mai publicati asemenea personaje. Sunt rupte de realitate.

    1. Este o maaaare expertă! Nu știu cine o evaluează, ca profesor și experți, dar e valoroasă. Bănuiesc că și ea a fost implicată în elaborarea noilor legi ale educației. A ieșit ceva remarcabil, nu?

    2. Dacă tot suntem toți sub nivelul dorit de această doamnă, o invit să predea o săptămână, respectând programa actuală. De asemenea, de unde știe cum predă fiecare cadru didactic din țară?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cu ce se ocupă și cine conduce Ofsted, forul englez dat drept model pentru planul Ministerului Educației de a reforma ARACIP? “Muftiul” lui Radu Szekely – cavaler pentru activități în educație

Ofsted, “echivalentul” englez al Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP), a fost invocat de un reprezentant al Ministerului Educației pentru încercarea de a reforma instituția care…
Vezi articolul

Lupta sindicală din învățământ, în Germania, Franța, Marea Britanie, Spania și SUA: acțiunile organizațiilor de profesori în pandemie, de la proteste auto la acțiuni în instanță împotriva autorităților

În România, când autoritățile iau vreo decizie sau vehiculează vreun scenariu privind școala în pandemie, cel mai puternic se aude, în public, vocea organizațiilor de elevi și de părinți. Profesorii…
Vezi articolul