Interes major pentru formare continuă în educație incluzivă și în lucrul cu elevi cu CES în rândul profesorilor, inclusiv pentru cei care au mai trecut prin astfel de programe sau care au peste 20 de ani de experiență didactică – studiu cu peste 1.000 de cadre didactice participante

2.745 de vizualizări
Foto: © Robert Kneschke | Dreamstime.com
Formarea în educația incluzivă trezește interes substanțial pentru un număr ridicat de profesori, chiar și în cazul celor care au urmat deja astfel de programe, potrivit unui nou studiu publicat în ultimul număr al Revistei de Pedagogie. Acesta se bazează pe un sondaj cu eșantion nereprezentativ, dar cu un număr mare de participanți – peste 1.000 – din cea mai mare parte a țării. Aproape jumătate dintre participanți au declarat că nu au fost formați în domeniu, în pofida proiectelor sistemice implementate la nivel național, precum Proiectul CRED.
  • Studiul Analiza nevoilor de formare pentru educația incluzivăeste semnat de Daniela Ionescu – doctorandă și profesoara Ecaterina Vrăsmaș de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București.
  • Cercetarea se bazează pe un chestionar completat de 1132 de cadre didactice din țară, reprezentând toate ciclurile de învățământ și provenind din 40 de județe ale țării. 67% dintre respondenți au fost din mediul urban. 43% dintre respondenți au mai mult de 22 de ani de experiență didactică.

Sondajul arată că majoritatea covârșitoare a participanților – 91,35% în mediul urban și 88,1% în mediul rural doresc să participe la programe de dezvoltare profesională în acest domeniu. 

Iar dintre respondenți, aproape trei sferturi (71,6%) consideră utilă și necesară formarea profesională continuă pentru gestionarea comportamentelor disruptive ale copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES), iar o proporție similară (71,8%) consideră că formarea profesională continuă pentru incluziunea educațională și management „devine utilă pentru dezvoltarea personală a cadrelor didactice”.

Interesul este crescut în condițiile în care aproape jumătate dintre respondenți (47,6%) au parcurs deja programe de formare profesională continuă în domeniul educației incluzive. Potrivit studiului, „aceasta dovedeşte fie că nu şi-au format, încă, competenţele necesare domeniului, fie situaţiile de zi cu zi dovedesc nevoia de a căuta permanent soluţii.

Sursa: Revista de Pedagogie – Analiza nevoilor de formare pentru educația incluzivă

Dintre motivațiile posibile, cel mai des invocate au fost formarea de competențe și achiziția de cunoștințe (peste 60% dintre respondenți au menționat această motivație „„în foarte mare măsură”).

Iar ca teme de interes, pentru studii aprofundate, se evidențiază:

  • Incluziunea Educațională
  • Managementul Clasei
  • Instruirea diferențiată

Întrebați, pe baza a 16 domenii tematice pentru perfecționare și profesionalizare, care sunt preferințele lor, cel mai des respondenții au menționat: 

  • educaţia copiilor cu CES (795 de respondenți) 
  • strategii de predare-învăţare-evaluare (599)
  • managementul clasei de elevi (551)

Pe de altă parte, întrebaţi fiind cum caută soluţii pentru depăşirea situaţiilor problematice de integrare a copiilor cu CES, răspunsurile profesorilor au fost diverse, dar majoritatea profesorilor (749) menționează că se documentează individual, iar  numai 292 dintre respondenţi caută şi găsesc soluţiile în participarea la cursuri.

Sursa: Revista de Pedagogie – Analiza nevoilor de formare pentru educația incluzivă

Interesul ridicat pentru această tematică este dat și de numărul ridicat de probleme și provocări cu care se confruntă cadrele didactice în timpul orelor cu elevi cu CES, potrivit studiului citat:

  • „Acestea includ: dificultăţi legate de menţinerea atenţiei şi disciplinei, adaptarea metodelor de predare la nevoile speciale ale elevilor şi lipsa resurselor adecvate, inclusiv sprijinul insuficient din partea personalului specializat. Se remarcă, de asemenea, provocări legate de gestionarea timpului, lipsa materialelor didactice adaptate şi nevoia de evaluări individualizate sau adaptate. Aceste dificultăţi subliniază importanţa unei abordări diferenţiate şi a unei pregătiri adecvate pentru profesori în lucrul cu copiii cu CES. Imaginea de mai jos, realizată cu VOSviewer, prezintă cuvintele cu cea mai mare utilizare în răspunsurile libere şi relaţiile dintre ele.”

Foto: © Robert Kneschke | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


2 comments
  1. A se citi: interes mare pentru credite.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cercetătorul Dacian Dolean: În loc să se îngrijoreze că Liceele Pedagogice formează învățători, ARCE ar fi bine să învețe să facă cercetare avansată în științele educației

Am urmărit dezbaterea recentă referitorare la propunerea de desființare a specializării „învățător-educator” la liceele pedagogice, și comunicatul recent al Asociației Române de Cercetare în Educație (ARCE) referitor la această dezbatere.…
Vezi articolul

Județele cu cei mai mulți candidați nerepartizați după prima etapă de admitere la liceu 2023. În București sunt mai puține locuri neocupate decât elevi nerepartizați, în Ilfov au fost repartizați toți candidații și sunt cele mai multe locuri libere din țară

Rezultatele repartizării computerizate pentru admiterea la liceu 2023 arată că au rămas nerepartizați 1.619 elevi și sunt 7.727 de locuri neocupate. Desi, teoretic, ar fi locuri pentru toți elevii nerepartizați,…
Vezi articolul

Problema pierderilor de învățare să fie tratată și altfel decât prin programe de recuperare: elevii să fie învățați să aibă din nou încredere în puterea lor de învățare, încredere strâns legată de succesul academic – expert britanic

Un nou studiu publicat la sfârșitul lunii ianuarie a.c. de revista Nature confirmă încă o dată că progresele de învățare ale elevilor au încetinit considerabil în perioada pandemiei, iar noile…
Vezi articolul

Profesorul Cătălin Ciupală: Foarte mulți copii nu au făcut nimic la subiectul III, la simularea pentru Evaluarea Națională – Matematică, unde „se puteau lua 50 de sutimi destul de ușor” / „Atitudinea copilului față de a rezolva probleme este aproape zero… Gândiți-vă când vor fi adulți, cu non-combat”

La subiectul III de la simularea pentru Evaluarea Națională 2024 – Matematică erau subpuncte ”destul de ușoare, eu cred că se puteau lua 50 de sutimi destul de ușor”.  Dar…
Vezi articolul

INTERVIU Un elev de clasa a VI-a din Germania explică ce înseamnă autotestarea copiilor la școală, de COVID: Ne testăm de 3 ori pe săptămână, în sala de clasă. Dacă e descoperit un caz pozitiv, venim la școală până e descoperit un al doilea caz

Testarea elevilor pentru depistarea rapidă a celor infectați cu noul coronavirus se desfășoară în școlile din România cu mare greutate, cu posibilitatea testării unui număr limitat de elevi și după…
Vezi articolul