INTERVIU “Dacă vreau să fac un lucru bun, să ajut pe cineva, trebuie să o fac până la capăt”, spune Maya Prediger, actriță la 12 ani în filmul caritabil Copacul Dorințelor – Amintiri din Copilărie, care are avanpremiera miercuri în cinematografe / Toți banii strânși vor ajunge la copiii bolnavi

1.803 vizualizări
Foto: https://www.facebook.com/MayaNoellePrediger/
În 2019, când au început filmările pentru primul film caritabil din România, Maya Prediger avea 12 ani și a interpretat pentru prima oară un rol – o fată pe nume Mara, bolnavă de cancer, care ajunge să trăiască în Hospice Casa Speranței, un centru din Brașov, în care sunt îngrijiți gratuit, copiii cu boli incurabile. Pentru acest rol, a acceptat să se tundă zero, povestește Maya Noelle Prediger, într-un interviu pentru Edupedu.ro. Cât despre banii pe care i-ar fi putut încasa pentru rol – a ales să-i doneze după ce a vizitat centrul Hospice și a stat de vorbă cu tinerii și copiii de acolo.

Eu și părinții mei aveam o bănuială că ar trebui să mă rad în cap, înainte să merg la audiție, și chiar am vorbit despre asta. Le-am spus că vreau să o fac, chiar dacă ar fi fost o schimbare foarte mare. Mi s-a spus la prima audiție că o să trebuiască să mă rad în cap, m-au întrebat dacă sunt de acord cu acest lucru. Mi s-a spus să mă gândesc mult dacă vreau să mă rad în cap pentru că s-ar putea să se uite ciudat lumea la mine, dar nu m-a interesat acest lucru pentru că eu știu motivul pentru care am decis să mă tund, și sunt mândră pentru că am reușit să iau această decizie. M-am simțit nu doar mai conectată de rol, ci și de oricine care e văzut diferit în ochii altora. Au fost multe persoane care arătau cu degetul spre mine, și mă simțeam puțin stânjenită, dar când încercam să mă pun în locul celorlalți care trec prin aceeași situație în viața de zi cu zi, am înțeles mai mult prin ce trec persoanele bolnave de cancer. Părinții m-au susținut foarte mult. 

Au fost și momente grele, după ce m-am ras, când a început să îmi crească părul. Nu pot spune că am regretat decizia de a mă rade în cap, dar parcă îmi doream să-mi crească mai repede. În unele dimineți nu-mi stătea bine și trebuia să stau să îl aranjez, dar în alte zile erau momente în care parcă voiam să mă tund din nou pentru că îmi plăcea foarte mult cum arătam. Acum totuși mă bucur că mi-a crescut părul suficient cât să-l pot prinde în coadă,” spune Maya zâmbind ușor. 

  • Din distribuția filmului care are avanpremiera miercuri, 23 martie, în cinematografe, mai fac parte Ada Condeescu, Teodor Corban, Matei Dima (BRomania), Cosmin Nedelcu (Micutzu), Corneliu Ulici.

Primul lungmetraj caritabil din România, Copacul Dorințelor, Amintiri din copilărie în care toți actorii au jucat pro bono, sau cu venituri mult reduse, are premiera pe 25 martie în cinematografele din țară. Toți banii din încasări vor ajunge la Hospice Casa Speranței.

Filmul este inspirat de Amintirile din Copilărie ale lui Ion Creangă și este povestea unei fete pe nume Mara, bolnavă de cancer, care ajunge să locuiască în Hospice Casa Speranței, un loc construit special pentru copiii cu boli incurabile. 

Mara ajunge, cu ajutorul magiei, să se transpună în poveștile din Amintiri din Copilărie, alături de personajul atât de îndrăgit și cunoscut de toți, Nică a lui Ștefan a Petrei. Trăiește împreună cu el aventurile celebre de la cireșe, sau de la scăldat.

Maya Prediger avea doar 12 ani când au avut loc filmările, în 2019. Acum are 14 ani și este în clasa a 7-a. Filmul ar fi trebuit să aibă premiera în octombire anul trecut, însă din cauza pandemiei, a fost anulată și reprogramată pentru săptămâna aceasta, vineri, 25 martie, cu avanpremiera pe 23 martie. 

Maya a jucat rolul principal în „Copacul dorințelor, Amintiri din copilărie”. Nu știa nimic despre cum să joace într-un film, însă știa că își dorește mult să devină actriță, încă de la grădiniță când își imita educatoarele. I se spunea, așadar, de mică, să se facă actriță pentru că se pricepe.  

“N-am luat foarte în serios actoria la vârsta mea, asta însă, când am aflat că pot să joc într-un film nu am ezitat deloc. M-am dus la prima mea audiție împreună cu părinții, (n. red pentru acest rol din Copacul dorițelor) și mi-a plăcut foarte mult rolul pe care urma să îl joc”, ne-a mărturisit Maya Prediger, într-un interviu pentru Edupedu.ro.  

“Nu știam foarte multe detalii despre personajul Marei, nici măcar nu știam c-o să fie un rol principal, am aflat după prima audiție. Singurul lucru pe care-l știam mi s-a spus că e un rol destul de complicat și că e vorba despre o fetiță bolnavă de cancer”, spune Maya.  

Nu i-a fost greu să decidă dacă primește rolul pentru că nu voia să rateze nici o oportunitate de a juca. Nici măcar faptul că a fost nevoită să se radă în cap pentru acest rol, nu a oprit-o să îl  accepte. Nu s-a temut de cum va arăta, dacă o să îi stea bine tunsă zero, s-a gândit doar la suferințele copiilor care sunt bolnavi de cancer și trec prin astfel de clipe. 

Pentru a putea înțelege mai bine trăirile personajului pe care l-a interpretat, Maya a fost în vizită de câteva ori la Hospice, Casa Speranței, nu doar atunci când au avut filmări acolo. S-a împrietenit cu o fată care locuiește în Casa Hospice și nu a simțit vreodată că trebuie să simtă milă față de ea. 

“Mă uitam la copiii din centrul Casa Speranței și mă gândeam de ce încă există oameni care se plâng că nu au anumite lucruri, deși viața lor este foarte bună, când sunt copii care trec prin situații dificile nu spun nimic și au totdeauna un zâmbet pe față. Asta m-a făcut și pe mine să apreciez mai mult viața și tot ce am și să zâmbesc mereu”, a spus Maya. 

“Aveam senzația că vorbeam cu prietenii mei apropiați. Am stat de vorbă cu o fetiță Mary care apare și în film, ne-am împrietenit, am discutat și aflat lucruri una despre alta, lucruri din viața de zi cu zi, care nu aveau legătură cu filmul neapărat sau cu boala ei.   

Nu m-am gândit nicio clipă că trebuie să-mi fie milă de ei pentru că nu consider că așa trebuie să vorbești cu un copil bolnav care trece prin momente dificile. Nu trebuie să-ți fie milă de el, ci să-i arăți că poate să depășească orice moment greu și că tu ești acolo pentru el, nu pentru că vrei să demonstrezi că ești un om bun la suflet. 

Din cauza că are o personalitate total diferită de cea a personajului Mara, pe care l-a interpretat, uneori i-a fost greu să interpreteze rolul, dar regizorul filmului, Andrei Huțuleac a ajutat-o de fiecare dată. “Înainte de fiecare secvență stătea de vorbă cu mine, mai ales în secvențele un pic mai dificile, și încerca să mă pună în starea pe care o avea personajul, chiar dacă eu și Mara suntem persoane diferite, pentru că eu sunt mai extrovertă iar Mara e introvertită, am reușit să fac acest schimb între personalități, cu ajutorul lui Andrei,” mai spune Maya.

Foto: Facebook Copacul Dorintelor

Toți actorii din film au jucat pro bono, nu au cerut bani. Când a aflat că poate face asta Maya nu a stat pe gânduri: 

Eu n-am știut inițial că pot să renunț la bani. Când am aflat că pot să fac acest lucru am decis că nu vreau să fiu plătită, pentru că dacă eu vreau să fac un lucru bun să ajut pe cineva, trebuie să o fac până la capăt. Asta m-a făcut și pe mine să înțeleg și să-mi dau seama că nu vreau să fac acest rol pentru bani și pentru pasiunea pe care o am pentru actorie. 

La festivalul TIFF de la Cluj de anul trecut a fost o proiecție specială a filmului, înainte de premiera din 25 martie. (Avanpremiera este pe 23 martie). Acolo, Maya s-a văzut pentru prima oară în postura de actriță:  A fost un mix de emoții, m-am simțit ciudat că mă vedeam pe un ecran atât de mare, dar în același timp m-am simțit foarte mândră de ceea ce am reușit să fac, mi s-a părut ireal. Tot nu-mi venea să cred că am reușit să fac asta. Când am văzut filmul pentru prima oară am reușit să apreciez mult mai mult faptul că am fost acceptată să joc într-un film. 

Sigur că m-am gândit la ce o să spună lumea, că m-am bâlbâit într-o secvență, de exemplu, dar știam că nu voi fi criticată de prieteni și familie, m-au susținut foarte mult,” povestește actrița care la 12 ani a jucat primul ei rol. Au fost și momente de improvizație și spune că nu s-a simțit intimidată de colegii de platou, actori cunoscuți. 

Povestea filmului:

“Mi-a plăcut atât de mult să joc cu Matei Dima, nu m-am gândit niciodată că e un actor mare și n-o să pot să ajung la nivelul lui, pentru că nu m-a făcut să simt asta, să mă simt inferioară față de el. Ne-am înțeles foarte bine.  

Și cu ceilalți actori s-a întâmplat exact același lucru, m-am conectat cu ei, și deși ei sunt actori mai buni decât mine nu m-au făcut să mă simt că nu pot să ajung niciodată la nivelul lor.

Într-o secvență în care eram și cu Matei Dima el a început el să improvizeze puțin și am continuat și eu. Secvența ai ieșit foarte bine, nici nu mai am realizat dacă a apărut acea parte în film. V-am spus, eram puțin emoționată,” mărturisește Maya.  

Foto: Facebook Copacul Dorințelor

În film se întrepătrund și povești din Amintiri din Copilărie, scrise de Ion Creangă. Maya spune că și-l imagina diferit pe Nică, față de scenariul filmului.  

“Secvențele din Amintiri din copilărie au fost printre preferatele mele. Cireșul mi-l imaginam altfel, satul Humulești, chiar și pe Nică. Deși toată lumea știe că Nică e blond, eu mi-l imaginam mai mult șaten și mult mai timid, pentru că avea cred o limită când își dădea seama că face ceva greșit. Satul Humulești mi-l imaginam că seamănă cu un peisaj din Scoția, unde totul e verde și copacii sunt plini de fructe, un loc cu povești. 

Povești din timpul filmărilor:

Colegii și profesorii au susținut-o pe tot parcursul filmărilor 

Atât colegii și profesorii au fost foarte buni și înțelegători cu mine. A trebuit să recuperez orele, dar nu a fost ceva complicat. Profesorii nu s-au suparat pentru că n-am reușit să-mi fac mereu temele sau să fiu la zi cu lecția. Când m-am întors la școală colegii au fost foarte drăguț cu faptul că m-am tuns și m-au întrebat cum a fost la filmări. Chiar au fost niște prieteni adevărați. 

O să mergem împreună la film, cu toții: colegii de clasă, doamna dirigintă și doamna profesoară de română. Chiar la prima audiție am plecat din ora de română și m-am întors în ora de dirigenție și mi s-a părut că ar fi frumos să vină și doamna profesoară de română. Vom merge cu toții pentru că le-am promis de mult timp că o să îi invit la premieră,” spune Maya.  

În finalul interviului, Maya ne-a mărturisit că îți dorește o carieră în actorie, că vrea să urmeze o facultate de teatru și film și, dacă se mai ivește ocazia, să mai joace în filme până atunci. 

“Asta vreau să fac de foarte mult timp și voi continua pentru că în momentul în care joc, uit de orice în jurul meu și mai aud pe nimeni decât personajul pe care trebuie să-l joc. Îmi place orice lucru care se leagă de această meserie, când citesc scenariul când sunt pe scenă, când sunt în fața camerei, tot ce ține de actorie îmi place și nu cred c-o să-mi schimb această părere”, concluzionează Maya. 

Despre filmul Copacul Dorințelor, Amintiri din Copilărie

Filmările pentru Casa Dorințelor, Amintiri din Copilărie, au avut loc în toamna lui 2020 și au durat 22 de zile, potrivit Wall-Street. 

În 2018 când Mihai Mănescu, Communication&Brand Manager la Hospice Casa Speranței, dar și scenarist, a avut ideea de a face un film în care să prezinte povestea unei fetițe bolnave de cancer într-o formă de realism magic.

Potrivit lui Mihai Mănescu, dacă toți cei implicați nu ar fi făcut-o pro bono sau cu fee-uri mult reduse, costurile unui astfel de film s-ar fi ridicat la aproape 800.000 de euro. În rândul celor care s-au alăturat proiectului fără să stea foarte mult pe gânduri a fost și regizorul Andrei Huțuleac.

“Misiunea filmului este aceea de a transforma un subiect dificil şi delicat într-un film care poate fi vizionat de toţi membrii unei familii, indiferent de vârstă, fiind totodată o metaforă pentru speranţă şi iubire și este încă o dovadă în plus că HOSPICE suntem toți. Până când filmul va apărea pe marele ecran, invităm și alți parteneri să ni se alăture acestui proiect, pentru că împreună putem face diferența cu adevărat pentru copiii și adulții afectați de o boală incurabilă”, a declarat Mirela Nemțanu, director executiv Fundația HOSPICE Casa Speranței, într-un comunicat de presă, emis la lansarea filmărilor.

Foto: https://www.facebook.com/MayaNoellePrediger/


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Profesorii câștigă mult timp când folosesc la clasă teste de evaluare create de ei pe platforma “Școala din Valiză” / Evaluarea se face imediat și arată unde are lacune elevul, iar acesta nu mai așteaptă cu emoții 2-3 săptămâni până la corectare – profesorul de istorie și geografie Ionuț Cristian Burhan

Programul „Școala din valiză” are ca scop dezvoltarea competențelor de utilizare a tehnologiei de către elevii și profesorii din mediul rural. Trei profesori care predau discipline diferite și care folosesc…
Vezi articolul

Formarea profesorilor poate da un impuls bunei funcționări a unei școli, iar dezvoltarea unui ecosistem digital performant ar deveni prioritate strategică pentru sistemul de învățământ din România (P)

De-a lungul timpului, tehnologia a devenit tot mai importantă pentru fiecare segment al societății și a dobândit un rol transformator, iar acest impact s-a observat cu precădere în sectorul educațional…
Vezi articolul