INTERVIU Inițiatorul olimpiadei de robotică, profesorul Răzvan Bologa: Pot participa elevi de clasa a II-a până la clasa a X-a / Elevii trebuie să folosească și chip-uri microprogramabile în procesul educațional. Ei au nevoie să experimenteze cu mici dispozitive fizico-cibernetice și să le arate celor din jur realizările lor

2.510 vizualizări
Răzvan Bologa / Foto: Arhiva personală
Concursul național de robotică școlară Nextlab.tech a fost introdus anul acesta de Ministerul Educației în lista oficială a olimpiadelor și competițiilor pe care le finanțează. Inițiatorul concursului de robotică recunoscut acum de Minister este Răzvan Bologa, profesor la Facultatea de Cibernetică din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) București. Contactat de Edupedu.ro, acesta a explicat că la competiția de robotică pot participa elevi de la clasa a II-a până la clasa a X-a.

“În faza I elevii susțin un test online pe baza unor lecții pregătitoare disponibile online. În această etapă, elevii și profesorii lor lucrează cu roboței virtuali, prin urmare numărul de participanți nu este limitat. În faza II elevii primesc kit-uri oferite de sponsorii concursului”, iar elevii care reușesc să construiască kit-ul intră în faza finală (națională), a explicat Bologa.

Președinte al Comisiei pentru cercetare științifică în Senatul ASE, Răzvan Bologa a explicat într-un interviu acordat Edupedu.ro de ce a susținut organizarea unei olimpiade școlare de robotică, care sunt abilitățile pe care le dezvoltă și la ce îi servește robotica unui copil. “Pentru a se descurca într-o lume bazate pe roboți, drone și imprimante 3D elevii trebuie să învețe de la o vârstă mică cum funcționează dispozitivele microprogramabile. Ei au nevoie de asemenea să se exprime în mediul digital, motiv pentru care noi punem accent pe digital storytelling și elemente de arte liberale în general”, a precizat Bologa.

“Educația de azi trebuie să treacă dincolo de scrisul pe hârtie sau pe ecranul calculatorului. Elevii trebuie să folosească și chip-uri microprogramabile în procesul educațional. Ei au nevoie să experimenteze cu mici dispozitive fizico-cibernetice și să le arate celor din jur realizările lor. Desigur că o educație de calitate nu poate fi limitată la tehnologie. Elevii trebuie să învețe și elemente de artă digitală, matematică, retorică, fizică și muzică. Noi insistăm și asupra acestor aspecte în cadrul concursului”, a declarat Răzvan Bologa.

Rep.: Când ați început să organizați concursul de robotică Nextlab.tech și de ce ați vrut ca el să se transforme într-o olimpiadă recunoscută de Minister?

Răzvan Bologa: Prima ediție a concursului Nextlab.tech a fost organizată în anul 2019. Am fost motivați de dorința de a oferi elevilor din România un cadru organizat în care să studieze conținuturi relevante pentru profesiile viitorului. Transformarea concursului de robotică școlară într-o olimpiadă recunoscută de Minister ajută mulți elevi să dobândească competențe care vor fi prețioase în viitor. Nextlab.tech este în acest moment cel mai mare concurs de robotică din România și facem eforturi susținute să atragem și alte țări, ca să aibă un caracter internațional. Până acum am atras aproximativ 50.000 de elevi și 1.800 de cadre didactice din România. 

Rep.: Copiii de la ce clase participă la concursul de robotică recunoscut de anul acesta de Ministerul Educației?

Răzvan Bologa: Concursul este destinat elevilor cu vârsta cuprinsă între 8 și 16 ani. Pot participa elevi de clasa a II-a până la clasa a X-a.

Rep.: Cum se desfășoară olimpiada? 

Răzvan Bologa: Există trei faze ale concursului. În faza I elevii susțin un test online pe baza unor lecții pregătitoare disponibile online. În această etapă, elevii și profesorii lor lucrează cu roboței virtuali, prin urmare numărul de participanți nu este limitat. În faza II elevii primesc kit-uri oferite de sponsorii concursului. Banca Comercială Română (BCR), sponsorul principal național, oferă gratuit 600 de kit-uri avansate de robotică școlară către elevi. Tot BCR pune la dispoziția elevilor o platformă avansată cu lecții pregătitoare în domeniul roboticii. Numărul de kit-uri poate crește ca urmare a contribuțiilor altor sponsori. Elevii care reușesc să construiască kit-ul intră în faza finală (națională). În funcție de situația pandemică, faza finală se poate desfășura fizic sau online. Mail multe detalii sunt disponibile online la https://nextlab.tech/concurs-3/.

Rep.: Sunteți profesor la Facultatea de Cibernetică din cadrul Academiei de Studii Economice București (ASE), unde predați Sisteme informatice integrate. Cum v-ați apropiat de copiii din preuniversitar? Care e povestea implicării dvs. în competiții sau cursuri care îi privesc pe elevi?

Răzvan Bologa: La Facultatea de Cibernetică suntem preocupați de rezolvarea provocărilor cu care se confruntă societatea. De-a lungul anilor am constatat că elevii vin din învățământul preuniversitar cu o pregătire nu tocmai aliniată la cerințele actuale ale pieței muncii. Așa că împreună cu o echipă formată din cadre didactice și studenți am zis că trebuie să facem ceva pentru a ajuta școlile să introducă o educație modernă orientată pe STEM (Science, Technology, Engineering and Maths).

Noi avem o asociație fondată de membri ai Departamentului de Cibernetică și Informatică Economică numită Clubul Informaticii Economice – CyberKnwoledgeClub. Această asociație împreună cu platforma nextlab.tech au făcut posibil concursul de robotică. În primul an nu am avut sponsori. Finala a avut loc în holul Facultății de Cibernetică. Ulterior s-au adăugat BCR, Grupul Dacia-Renault și Fundația GlobalWorth. 

Rep.: De ce să învețe robotică elevii din preuniversitar și de la ce vârstă?

Răzvan Bologa: Robotica reprezintă cea mai bună modalitate prin care elevii de azi se pot pregăti pentru profesiile viitorului care vor fi bazate pe sisteme fizico-cibernetice avansate (roboți, done imprimante 3D etc). Trebuie să înceapă cât mai devreme. Vârsta de 8 ani este una foarte bună.

Rep.: Care sunt abilitățile pe care le dezvoltă robotica și la ce îi folosesc unui copil?

Răzvan Bologa: Prin robotică elevii dobândesc gândire computațională. Adică ajung să privească lumea din jur prin perspectiva sistemelor fizico-cibernetice cu care vor lucra în viitor. Pentru a se descurca într-o lume bazate pe roboți, drone și imprimante 3D elevii trebuie să învețe de la o vârstă mică cum funcționează dispozitivele microprogramabile. Ei au nevoie de asemenea să se exprime în mediul digital, motiv pentru care noi punem accent pe digital storytelling și elemente de arte liberale în general.

Rep.: Cum le recomandați părinților să îi împrietenească cu știința și mai apoi cu robotica pe copiii mici?

Răzvan Bologa: Părinților le recomand să își sprijine copiii să învețe robotică deoarece va fi pașaportul lor spre o viață mai bună. Trebuie să le ofere chipuri, senzori, motoare, cabluri și diode de la o vârstă mică, de preferință de la 8 ani. Educația de azi trebuie să treacă dincolo de scrisul pe hârtie sau pe ecranul calculatorului. Elevii trebuie să folosească și chip-uri microprogramabile în procesul educațional. Ei au nevoie să experimenteze cu mici dispozitive fizico-cibernetice și să le arate celor din jur realizările lor. Desigur că o educație de calitate nu poate fi limitată la tehnologie. Elevii trebuie să învețe și elemente de artă digitală, matematică, retorică, fizică și muzică. Noi insistăm și asupra acestor aspecte în cadrul concursului.

Rep.: Care e portretul robot al olimpiadei de robotică, pe baza experienței acumulate la concursurile pe care le-ați organizat până acum?

Răzvan Bologa: Olimpiada de robotică trebuie să fie un eveniment deschis care să promoveze tehnologii educaționale moderne care îmbină tehnologia cu elemente de arte liberale. În felul acesta, elevii vor fi ajutați să aibă profesii de calitate în viitor. 

Rep.: Având în vedere participarea dvs. la congrese internaționale în domeniul roboticii, care sunt tendințele europene în ceea ce privește dezvoltarea roboticii în preuniversitar și care sunt modelele către care putem ținti?

Răzvan Bologa: Încă din 2016 raportul World Economic Forum a creionat profesiile viitorului insistând asupra necesității de a asigura pe scara largă o educație cu o componentă majoră de tip STEM (referită în peisajul educațional românesc sub numele de robotică). Eu consider că un model bun în acest sens este cel britanic. Recomandările se regăsesc și în documentele Comisiei Europene și ale OECD. Este important ca România să țină pasul cu aceste tendințe moderne pentru a crea prosperitate în viitor. Eu sunt convins că școala românească, ale cărei rădăcini sunt în iluminismul Școlii Ardelene adus la București de Gheorghe Lazăr, dispune de capacitatea de a se moderniza.


2 comments
  1. Felicitări d-nului profesor pt concursul Nextlab.tech
    Din experiență, colaborarea cu MEN va duce la o scădere a calității concursului prin tot felul de restricții/conditii birocratice aberante impuse de funcționari ai ministerului care nu înțeleg domeniul.

    Sa sperăm că nu ca fi așa!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Peste zece directori din şcolile ieşene au demisionat. Un director ar trebui „să primească un salariu superior celui de la catedră, nicidecum să i se ia din salariu 1.000 de lei şi să fie privat de 40 de zile de concediu”, susţine un fost director

Peste zece directori din judeţul Iaşi şi-au depus demisia de la începutul anului şcolar 2023-2024. Cauzele variază de la nemulţumiri legate de salarizare, la motive personale sau decizii profesionale. „Omul…
Vezi articolul

Director nou în Ministerul Educației, la Direcția Generală „Echitate și Performanță”: Alin Păunescu, repus în funcție de instanță, după ce a fost achitat într-un dosar de trafic de influență și luare de mită

Direcția Generală Echitate și Performanță Învățământ Preuniversitar (DGEPÎP), înființată prin cea mai recentă hotărâre de guvern pentru reorganizarea Ministerului Educației, are un nou director general de la 1 septembrie, potrivit…
Vezi articolul

Recomandări pentru “turnurile de fildeș”: Micro-creditele să devină instrumente centrale pentru universități, dacă vor să se adapteze la tendințele europene și să ofere flexibilitate studenților – experți ai Universității din București

Micro-creditele ar trebui să devină puncte centrale pentru “macro-politici educaționale”, dacă universitățile românești doresc să țină pasul cu tendințele europene, afirmă un grup de experți ai Universității din București într-o…
Vezi articolul