INTERVIU Medicul Florin Berghea, care a predat un curs de reumatologie asistat de ChatGPT: Nu mai putem să gândim evaluarea numai în termeni de memorare. Zero logică se evaluează la rezidențiat / Sper că o să dispară pentru totdeauna cursurile dictate

6.898 de vizualizări
Florin Berghea / Foto: ASSMB
Medicul Florin Berghea a predat, pentru prima data în România, un curs de reumatologie asistat de ChatGPT. Într-un interviu pentru Edupedu.ro, acesta explică cum s-a desfășurat cursul, dar și cum poate schimba inteligența artificială evaluarea studenților și relația profesor-student. „Nu mai putem să gândim evaluarea numai în termeni de memorare. La rezidențiat sunt celebrele cărți groase pe care trebuie să le înveți pe de rost ca să poți răspunde. Zero logică se evaluează la acest examen de rezidențiat”, consideră profesorul.
  • Florin Berghea a predat cursul studenților din anul V de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, în amfiteatrul de la Spitalul Clinic „Sfânta Maria”, marți, 28 martie. 

„Programele de inteligență artificială vor schimba modul în care ne gândim meseria noastră de educatori ai generației viitoare de medici, modul în care medicii o să-și facă meseria pe viitor, dar mai ales modul în care pacienții urmează să interacționeze cu medicii. Nu mai putem să educăm în felul în care am făcut-o până acum”, susține Florin Berghe.

„Va trebui să regândim care este pachetul de informații pe care trebuie să îl oferim unui student, adică ce va trebui să-i educăm mai întâi, raționamentul, capacitatea de selecție. Studenții ar putea dobândi abilitățile necesare în universități și unde se va crea o disciplină, o specialitate de interrelație cu inteligența artificială”, mai precizează acesta pentru Edupedu.ro.

Pacienții ar putea avea surse de informare adaptate nivelului lor. „Treaba asta se obține în 30 de secunde cu inteligența artificială”, spune Florin Berghe.

Rep.: Cum s-a desfășurat cursul de reumatologie?

Florin Berghea: Acest program de inteligență artificială ține cont permanent de ceea ce a răspuns anterior și de cerințele tale, dacă ai intervenit în discuție. De exemplu, când i-am spus că suntem medici, și-a ajustat răspunsul ținând cont de faptul că suntem medici. Am ajuns la un nivel de discuție suficient de bun, astfel încât studenții să-l considere că este un nivel după care pot învăța.

De aici au început o mulțime de dezvoltări. Putem să creăm și am creat de față cu studenții instrumente de evaluare a activității lor, chestionare grilă, cazuri clinice. Toate acestea se pot construi instantaneu practic, iar noi muncim cu zilele ca să facem acest lucru.

Al doilea lucru pe care l-am făcut cu studenții, am încercat să vedem dacă putem să mergem pe un subiect foarte în profunzime și ne-am dus până la referințele bibliografice ale unui subiect, pentru că de de multe ori cei care folosesc acest instrument se plâng că este foarte superficial. Nu este superficial. Este mai mult decât o modalitate de interogare, este o modalitate de discuție.

Florin Berghea / Foto: ASSMB

Rep.: Cu alte cuvinte, trebuie să pui întrebări bune ca să ai răspunsuri bune.

Florin Berghea: Da, pentru că, de fapt, se ridică întrebarea finală în educația medicală. Cum vom face și pentru ce fel de oameni o vom face? În momentul în care inteligența artificială are toate răspunsurile de care ai nevoie și de multe ori răspunsul ți-l dă mai detaliat și mai în profunzime decât ți-l poate da un medic, pentru că el nu are cum să rețină atâtea cunoștințe, începi să te întrebi cum educăm medicii. Pentru ce o să-i educăm de acum înainte, câtă vreme acest instrument există? Pentru că nu mai putem să educăm în felul în care am făcut-o până acum.

Noi am făcut-o până acum într-un mod în care informația era dispersată, trebuia să desfășori o activitate de comparare a diverselor tipuri de resurse de informație, unele mai vechi, altele mai bune, unele mai de încredere, altele nu. Aici, pur și simplu poți să-i ceri notele bibliografice după articolele cele mai citate și cu asta iei crema științei. Deci, acest instrument schimbă mult modul în care ne gândim meseria noastră de educatori ai generației viitoare de medici, modul în care medicii o să-și facă meseria pe viitor, dar mai ales modul în care pacienții urmează să interacționeze cu medicii. În momentul în care pacientul vine cu o problemă la medic va avea instantaneu în mână și răspunsul de la ChatGPT sau de la altă inteligență artificială vizavi de acea problemă.

Medicii, care prin definiție sunt cunoscuți ca nu au timp, sunt plini de nervi, sunt stresați și obosiți, sunt predispuși la a da, literalmente, răspunsuri mai incomplete decât cele cu care vin pacienții. Acum nu se întâmplă acest lucru, pentru că pacienții vin cu Google. 

Rep.: Este o diferență între inteligența artificială și Dr. Google la care apelează oamenii? 

Florin Berghea: Este diferența de la cer la pământ, pentru că la doctor Google sunt toate puse de-a valma, de la impresiile vrăjitoarei X și terminând cu notițe de la Harvard, pe când aici, dacă îi cer să ia în considerare numai reviste științifice, numai data cutare, să zicem publicate după 2020, numai în lumea anglo-saxonă, de exemplu, o să ți le dea exact. Este ca și cum ai pune un medic sau un cercetător să facă o cercetare, o documentare bibliografică.

Rep.: Dar asta ar ști să întrebe doar specialiștii. Totuși, este o căutare specializată…

Florin Berghea: Nu. De ce? Pentru că poți să spui să-ți dea răspuns la întrebarea cutare la nivelul adultului în vârstă de atâția ani cu opt clase și îți va da un răspuns la nivelul unui adult cu opt clase. Poți mai mult decât atât, să-ți dea răspuns la nivelul unui copil de 3 ani și va da răspunsul adaptat pentru un copil de 3 ani, cu albinuțe, cu supereroi. Este absolut uimitor. Ca medici avem mari probleme să oferim pacienților surse de informare, care să fie adaptate nivelului lor. Avem literatura noastră și altceva nu mai există. Rareori câte o societate a făcut o mică broșură despre boala cutare sau cutare. Treaba asta se obține în 30 de secunde cu inteligența artificială.

Rep.: Dacă eu o să întreb de ce mă doare capul, cum de altfel întreabă oamenii pe Google, ce informații pot obține?

Florin Berghea: Va răspunde care sunt cele mai frecvente cauze de durere de cap și după aceea se poate merge întrebând din aproape în aproape până în cel mai profund loc cu putință, ținând cont că el încorporează inclusiv articole științifice de foarte înalt nivel. Totul este să întrebi așa cum trebuie, dar, inițial, el este setat să înceapă cam de pe la un nivel mediu, deci nu se adresează publicului specialist decât dacă îi ceri tu să facă treaba asta și dacă îi ceri o face din ce în ce mai în profunzime.

Rep.: Asta înseamnă că ar trebui educați și pacienții să știe cum să pună întrebări?

Florin Berghea: Da, și ce așteptări să aibă, dar, în general, din ce am văzut noi până acum, se adaptează destul de ușor la cel cu care discută și își ajustează modul de răspuns. Adică poți să ai o conversație absolut normală, inclusiv folosind termeni de jargon sau un limbaj mai liber, mai puțin elevat și nu are nici o problemă. 

Rep.: Ce reacții au avut studenții dumneavoastră?

Florin Berghea: Studenții au fost foarte încântați. În primul rând, pentru că poți vorbi cu el în limba română și ai toate problemele de limbaj rezolvate și, în al doilea rând, pentru că permite dezvoltarea unui subiect din aproape în aproape. Adică, dacă este cazul, îți răspunde întâi mai lax și după aceea din ce în ce mai specific, ajutându-se cu ceea ce știi tu. 

Există în momentul de față o piedică și este legată de faptul că un curs trebuie să aibă o imagine și text și o imagine face mai mult decât 1000 de cuvinte și deocamdată nu există o soluție ca să le îmbinăm pe cele două, astfel încât curgerea să fie fluentă. Acest lucru nu ne împiedică să ne gândim la modalități în care putem să ajustăm cursurile, astfel încât să aibă o structură oarecum diferită de ceea ce avem, care să beneficieze cât mai mult de pe urma acestui instrument.

Rep.: Cum credeți că o să schimbe acest instrument relația profesor student?

Florin Berghea: Sper că o să dispară pentru totdeauna cursurile dictate, pentru că n-o să mai aibă chiar niciun sens cursurile dictate. Profesorii care dictează sunt în general profesori de modă veche, care sunt mai reticenți la tehnologia nouă, dar studenții o vor impune. Nu are niciun rost să dictezi și să scrii de mână, câtă vreme poți să întrebi și să auzi răspunsul. Deocamdată, răspunsurile în engleză pot fi vorbite de către acest sistem, în română încă nu, dar se va întâmpla foarte curând. Va trebui să regândim care este pachetul de informații pe care trebuie să îl oferim unui student, adică ce va trebui să-i educăm mai întâi, raționamentul, capacitatea de selecție.

În momentul de față este esențială întrebarea. Dacă pui întrebarea corectă, primești răspunsul corect, dar nici asta nu o poți spune fără un bagaj educațional în spate, nu poți să pui întrebări inteligente, câtă vreme tu nu ești.

Cam aici suntem, dar aș vedea foarte simplu un curs cumva schimbat, în sensul că profesorul să dea studenților cele 20, 30 de întrebări pe care trebuie să le discute cu inteligența artificială înainte de curs, studenții întreabă inteligența artificială și în funcție de ceea ce își doresc ei să afle mai mult merg pe unul dintre subiecte mai în adâncime sau nu. La întâlnirea față în față între studenți și profesori se face numai o ajustare fină și un răspuns din perspectiva experienței medicului respectiv la subiectele deja trecute în revistă de către studenți. Adică studenții să folosească mai mult inteligența profesorului decât capacitatea lui de a rememora și a recita lucruri drăguțe.

Rep.: Cum credeți că poate schimba inteligența artificială evaluarea studenților?

Florin Berghea: Evaluarea trebuie să fie în linie cu ceea ce vom considera că este important pentru ei, ca să-i pregătim. Nu mai putem să gândim evaluarea numai în termeni de memorare, pentru că în momentul de față se evaluează foarte mult capacitatea de memorare. La rezidențiat sunt celebrele cărți groase pe care trebuie să le înveți pe de rost ca să poți răspunde. Zero logică se evaluează la acest examen de rezidențiat. 

Una dintre direcțiile de evaluare care sigur va trebui să fie inclusă va fi și capacitatea unui medic de a extrage de la inteligența artificială toate informațiile necesare, pentru că este un instrument. Așa cum la admitere la conservator dacă vrei să fii la pian, cânți la pian, așa și aici, dacă vrei să fii medic, va trebui să știi să folosești aceste instrumente, pentru că dacă nu știi, vei rămâne în urmă. 

Dar unde să le dobândească? Nu le poate dobândi pe stradă. Ar trebui să le dobândească în universități și iată cum se va crea în universitate o disciplină, o specialitate de interrelație cu inteligența artificială. Aici e vorba de inteligență artificială și exprimarea sub formă de limbaj, dar există și alte modalități, cele în care inteligența artificială recunoaște forme, recunoaște patternuri de mișcare. Aceasta va fi o direcție de dezvoltare cu siguranță, pentru că o va cere societatea.

Rep.: Ce limite și provocări vedeți în folosirea ChatGPT? 

Florin Berghea: ChatGPT versiunea 4.0 de la compania OpenAI în momentul de față este cel mai avansat sistem disponibil pentru public. Mai sunt și alte sisteme care sunt disponibile pentru public, nu atât de avansate, dar vor apărea și gândiți-vă ce va fi în momentul în care le vom încrucișa unul cu celălalt, respectiv, vom pune un sistem să întrebe alt sistem și răspunsurile le vom întoarce, deci asta va duce la o anume augmentare a modalității sau a capacității noastre de a extrage ce este mai bun din amândouă.

Trebuie să reținem că deocamdată aceste sisteme nu gândesc și aici va fi de văzut pe viitor ce se va întâmpla, pentru că ele, de fapt, au părerile pe care le identifică în biblioteci pe internet.

Rep.: Asta ar fi o problemă, pentru că în funcție de ce întrebări pui, îți poate confirma anumite biasuri?

Florin Berghea: Exact. Au niște bucle de feedback, astfel încât, dacă se constată că și-au făcut o părere pe baza unor fake news, să evite tipul acela de sursă pentru viitor, dar asta nu înseamnă că la început, când ajungi din greșeală într-o zonă de explorat plină de fake news, să nu dea un astfel de răspuns. Deci, au o limită. De exemplu, pe noi ne interesează etica medicală și au o limită în ceea ce privește etica medicală. Este un domeniu extrem de uman. Este greu să o desprinzi de modul în care ne percepem noi ca indivizi și ca societate și atunci zona aceasta nu o poate explora foarte bine. Răspunde, ca să zic așa, din cărți.

Nu poate să aibă empatie, ceea ce iar este un lucru care o separă de medici, pentru că medicul este om și medicii buni sunt cei care au și empatie pentru pacienții lor”.


3 comments
  1. @profu21

    Nu o sa ia locul de munca doctorului. Nu mai glorificati asa-zisa inteligenta artificiala. E inca in stadiu primitiv. Cautati pe youtube: De ce NU cred în ChatGPT si în “revoluția” AI! si ChatGPT is so dumb… Fooled by Patterns (TechLead) Fost inginer la facebook.

  2. AI? PRIORITATE: protejarea locurilor de munca pentru oameni! La urmatoarea lectie predata o sa fie nevoie doar de ChatGPT!

  3. cat de curand robotu o sa ia locul de munca al doctorului, avantaje : lucreaza 24h nu cere leafa mare si nu ia spagi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

DOCUMENT Bursele în străinătate pentru studii de masterat, doctorat, stagii postdoctorale și de cercetare vor fi de cel puțin 1.000 de euro pe lună și vor fi acordate anual prin concurs organizat la nivel național – proiect de HG

Burse în străinătate de cel puțin 1.000 de euro vor fi acordate pentru studii universitare de masterat, doctorat, stagii postdoctorale și de cercetare, printr-o hotărâre de guvern aflată în stare…
Vezi articolul

Liga Studenților din Universitatea Maritimă Constanța se opune ferm față de posibila desființare a Universității Maritime din Constanța și participarea la formarea unei noi universități tehnice naționale

Liga Studenților din Universitatea Maritimă Constanța (LSUMC) se poziționează ferm împotriva desființării Universității Maritime din Constanța și a participării la formarea unei noi universități tehnice naționale, sub orice formă s-ar…
Vezi articolul

Inspectoratul Școlar Mureş, obligat de instanţă să includă Liceul Universității de Medicină  „George Emil Palade” în reţeaua şcolară / Decizia nu este definitivă

Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal a Tribunalului Mureş a obligat, vineri, Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Mureş să emită un act administrativ de includere în reţeaua şcolară a Liceului UMFST, înfiinţat…
Vezi articolul